2,487 matches
-
telegrafic am anunțat direcția M.P. în diverse rânduri despre acésta și nu mi s'a răspuns până nu ați intervenit On. Dstră. și acum îmi spun că au fost luate de Dnul. Suykens, Rue de l'Empereur 13 (estaminet). Am pus în vedere chiar Procurorului prin scrisori și nu știu cum se petrec ast-fel de lucruri. Vé rog On. Dle. Ministru faceți ce veți crede de cuviință în comptul meu și de va fi nevoe de ceva anunțați, căci nu pot perde pentru 200
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
muncit de gânduri, ar fi răspuns oftând; Ce-ți pasâ ție? Tu poți vorbi așa fiindcă nu ți-au rămas, ca mie, moșii în Basarabia. Prin cazărmi au fost chemaț soldații de origine din teritoriile cedate și li s-a pus în vedere că acei care voiesc să plece la casele lor, o pot face. Marea majoritate a oamenilor a cerut să fie trimisâ în țară străină. Acolo își aveau familia și vatra părintească, împreună cu bruma lor de agoniseală. Aceste evenimente au surprins
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
scula mai târziu, căci la orele 6 dimineața un autobuz îi transporta la locul de muncă. Șicanele poliției au început și la Rostock. Mai întâi li s-au ridicat pașapoartele (Fremdenpass), ca să nu poată părăsi orașul. Apoi li s-a pus în vedere și legionarilor de aici că n-au voie să scrie în țară informații cu caracter politic și nici chiar chestiuni familiale. Cine vrea să comunice cu familia lui, trebuia să încredințeze scrisoarea Gestapoului, care, la rândul lui, prin agenții lor
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
1947, Gheorghe Munteanu fiind șeful organizației legionare studențești pe întreaga Academie Comercială. În continuare, Plop Gheorghe pretinde că în ianuarie 1948 i-a predat lui Munteanu Gheorghe conducerea legionarilor din anul II al Academiei Comerciale, întrucât i s-ar fi pus în vedere la Prefectura Poliției Capitalei că va fi pus sub supraveghere pentru activitate sa trecută în Mișcarea Legionară. În declarația sa, Plop Gheorghe dă schema organizatorică legionară de la Academia Comercială, atât pe anul 1947, cât și pe anul 1948. In anul
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
al vacuității gândirii, a imaginii, a reprezentării. De aceea, semnificabilul este un non-manifestabil real, fără un orizont de prezență: celebrare pură, originară, lipsită de aportul unei experiențe, al unei "trăiri" în care s-ar expune. Ceea ce începe să semnifice nu pune în vedere, arată ceea ce nu apare în vizibilitatea textului, se rostește precum o negare - ori o punere în absență - a tuturor celor ce se afirmă în orizontul prezenței. Ceea ce intuim prin înțelegerea albă nu este obiectul sensibil al unui corp poetic perceput
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
nici privirea visătoare a imaginării, toate tributare reprezentării unui obiect de către un subiect - care cu cât apare mai pregnant, dă contur mai apăsat aparenței făcute să dispară -, ci perspectiva răsturnată, interiorizată, a imaginii translucide, cea prin care - fără să se pună în vedere - lucrurile se văd dinspre posibila lor ființare inaparentă. "Dar, pentru a exprima aceste moduri ale naturii increate, limba uzuală apare prea organizată", ea trebuie sărăcită, simplificată "până la un sistem redus de funcțiuni ale discursului"10. Funcția inaugurală nu aparține deja-rostitului
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
e chiar spațiul dorinței, intermediul dorului -, actul imaginării tensionate convertește depărtarea în apariție proximă, dezvăluie - în perspectiva inversă invocată 15, a lumii dezafectate - esența afectivității. Ceea ce se simte nu e ceea ce se vede, căci lumină nu mai e, a celor puse în vedere. Dar în albul numinos al nevăzutului urcă la vedere o imagine irizată de lumina unei noi înțelegeri. A simți "gândul înflorit" nu e însușirea unui subiect cogitant; după cum în lumina lumii nu e nimic de văzut, nici în lumina rațiunii
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
atare; plutirea spre posibilul fără sfârșit este donația imprevizibilă a unei imagini transparente. Dacă dispariția este transparența, în ea însăși apare ceva, posibilitatea ca ceva să se arate și să semnifice în urma celor dispărute, ca urmă trans-aparentă. Tot ce dispare pune în vedere o nouă priveliște posibilă nu atât pentru că e repetabilă, ci întrucât înseamnă veșnica revenire la semnul unui alt început: "Și totuși nu te teme, căci mâine ne vin iarăș -/ Dar gustă clipa-n care un Dumnezeu creează/ Din fiece lumină
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Închide ochii bine, să vezi adevărat". În fața ochilor închiși nu e nimic de văzut, dar fața schimbată a lumii apare proiectată pe ecranul interior, imagine răsfrântă în transparența adâncului. Cu ochii închiși se vede adevărat, se vede adevărul care se pune în vedere 26. Dacă în ochii deschiși dispariția aparenței lumești se deschide spre "nesfârșitul seninului curat", în ochii închiși apare posibilul imposibilului, al inimaginabilului, adevărul care se dă pe față, trece prin fața transparentă a imaginii. Epifania ca dia-fanie Epifania unui astfel de
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
în ritmul inimii creează frumusețe, apare și se descoperă ca limpezime. Ceea ce e astfel limpezit este un mediu de creștere, intermediul translucid al posibilului care rodește în trupul poetal al rostirii 59. Imagine care nu spune și arată originea, nu pune în vedere așa cum s-ar pune un obiect învăluit în lumină. Imaginea este lumina; prin ea "inima vede ca la-nceputuri", "prin cazna lăuntricelor zboruri"60. Ceea ce se vede e însă un insuportabil, transparența care apasă, un văl străveziu a cărui imagine
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
nu doar arată, ci și înseamnă ceea ce arată, semnifică prin cuvântul în care se arată. Imaginea luminează vederea, dă de văzut, dar - în același timp - ea este luminată, se conturează ca proiecție a unui conținut de sens pe care îl pune în vedere. Vom întâlni în continuare câteva ipostaze ale luminii ce "taie" vederea, vibrații luminiscente ale fondului care, precum o apariție ce taie respirația, susțin întregul vizibil, saturându-l insuportabil. Sar în ochi atât de orbitor încât taie stofa vizibilului. Inaparentă în
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
un nour/ cad pești de sus ca ploaia,/ doamne, / înaintează o mare suspendată..." 9. Un interspațiu, un peisaj - sau un pasaj - între oglinzi, imaginea pare în suspensie; ea urcă la înălțimea arătării purtată de o lumină nevăzută. Iar ceea ce se pune în vedere taie vederea, o despică revelator, o interzice în imaginea scufundată, ținută în vedere atât timp cât lumina o susține, în suspensia interioară a unui invizibil răsărit: "Atâta lumină îți taie vederea/ până când îți pui geana/ pe o rază de soare!.../ Dar are
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
joc fenomenologic: "Era o bătălie fără răniți, fără cadavre,/ prelungită până târziu, până când umbra lungă/ a lucrurilor/ devenea mult mai adevărată decât lucrurile". Un război al luminilor, o încleștare suavă reluată cu fiecare înserare de toamnă, în care lumina nevăzută pune în vedere umbra lucrurilor mai adevărată decât lucrurile. Dar a vedea umbra unui lucru nu înseamnă a asista la un spectacol al luminii, pus în scenă de ceea ce, neumbră fiind, arată tocmai ce trebuie văzut? Umbra lucrurilor este imaginea adevărului lor, mai
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
pomi,/ cum omul după om se prelungește,/ cum zidul dimineții lent se năruiește,/ și cum lumina stelelor răsare,/ pe o cu totul altă înserare". Cel care stă în vedere primește imaginea celor care se așază în vedere, căci ele se pun în vedere doar în măsura în care ochiul stă să vadă, se deschide în calea celor care stau să vină, se pun în starea vizibilului. Ce stă în vedere stă sub imagine, ca ipostază care o pune în lumină; aici - înserarea, eclipsarea luminii lumii și
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
golul răsfrânt, într-o lumină mai veche decât golul. Încă o lumină - alta - peste cea pe care o arată imaginea; străluminată, aceasta nu dă numai de văzut, ci și de înțeles în lumina care o premerge. Dar ceea ce apare se pune în vedere ca neînceput al vederii, ca prevedere în lumina care vine înaintea imaginii. Pentru ca ea să vină - în chiar veșnica ei prevenire -, timpul trebuie să se dizolve, să-și curme curgerea în fântânile în care el e nevăzut, stătător în sine
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
aici e,/ - ziceai - aici e Locul...". Survolând lumea poemului - o lume a realului transpus în in-utilul altui orizont -, intuiția presimte, prin interstițiile acestei structuri, locul unde ceva semnifică, se arată ca început absolut. Ceea ce ea înțelege, fără să vadă, se pune în vedere, dă de văzut, străbate tectonica poemului, desfoliindu-l strat după strat. Adâncirea în substrat e și o coborâre în imagine 50, căci reducția este în același timp derealizare și decreație, dezimaginare: Scufundat,/ un râu pierea, pădurile complice/ se dizolvau, și ca
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
se descoperă, "toate i se arată precum sunt" "și acoperământul/ trupul/ vălul/ tot cortul cerului/ se face străveziu"12. Noua imagine aduce la vedere chipul sufletului, în chiar transparența tuturor celor care îl acopereau 13. Ceea ce se impunea și se punea în vedere devine nevăzut, simplă aparență a derizoriului, dispariție în imaginea nesubzistentă a mundaneității; în schimb, invizibilul (cu mintea, cu carnea, cu vederea trupească) se face vizibil, arătându-și chipul neascuns, ieșind din retragere "cu fața descoperită"14. Cum să înțelegem această
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
manifestării, până la prefacerea în care toate se resorb, revin la sursă, intră în imaginea în care divinul se retrage: "în miezul focului/ s-a ascuns apa", "o picătură/ ce se prelinge înapoi în chipul apei"47. Ceea ce dispare din vedere pune în vedere, se arată nu în apariția unei evidențe sensibile, ci ca esență a manifestării, ca inevident ce luminează și pune în lumină 48. Dacă "frunzele au lumină în miez", adevăratul chip al lucrurilor este cel ce duce vederea către început, poartă
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
taină"12. Dacă ochiului "natura-i apare ca o transparență"13, ceea ce apare se arată pe culmea dispariției, acolo unde totul e absolvit de chipul van al trecerii, de acele "imagini cosmetice" ori "imagini palide" care îmbracă lucrurile învăluindu-le14. Trans-apariția pune în vedere chipul netrecerii care stă "la originea imaginei", veșnicia începutului, "imaginile celor ce rămân", "imagini de foc și de împăcare"15, "ca o oglindire a aceleiași imagini în mii și mii de unde, într-un izvor uriaș"16. Iar ceea ce rămâne, după
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
prevenirea trecerii, în prevederea transformării: "mișcare, trecere, pururi nevăzutul"48. Răscrucea nu doar strivește vizibilul; îl risipește, îl împinge departe, "până departe-ntunecime", în "marele Departe" unde domnește nevăzutul 49. În depărtare vizibilul dispare împreună cu orice imagine care l-ar pune în vedere; se topește nu în bezna neființei absolute, ci în vederea invizibilului, în slujba lucrurilor care nu se văd, slăvind întru "slava celor de departe"50. Și atunci perspectiva se deschide înapoi, în spatele ochiului care trebuie să se întoarcă, să se lase
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
atât de legate încât descalificarea unuia implică, invers proporțional, atestarea celuilalt. "Văzutul nu se poate vedea,/ Căci nevăzutul mă adeverește"66, vederea nemaifiind calificată de un orizont în care lucrurile se prezintă într-o imagine vizibilă, recognoscibilă. Singurul care se pune în vedere este nevăzutul, imaginea inaparentă care strălucește atât de intens încât ia ochii, e adorată fără să fie văzută, slăvită în slava luminii sale orbitoare. "E atâta bucurie-n mine/ Că am orbit nainte de a fi/ Și cu orbirea intru
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
deși luminând și punând totul în lumină, el rămâne pururi nevăzutul, imaginea ascunsă a inaparentului 75. "Eu numai văd" este antifraza pentru eu nu mai văd: "de când văzut-am nu mai am vedere", revelarea biunivocă în care, pentru a se pune în vedere, nevăzutul se dă într-o lumină care îl ascunde, îl dezvăluie în propriul văl, în "toată slava ei/ Fără chip"76. "Menirea dezvelirii" nu stă însă în datul intrinsec al vederii, ci în "slava chipului ceresc"; Nu poate sta prea
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
apropiate care creează depărtarea, ne pătrunde și ne îndepărtează de noi înșine. Nu se deschide însă în intervalul acestei puneri în depărtare un sens mai adânc ce ne face să vedem mai mult? Căci ceea ce se pune în depărtare se pune în vedere, ca deschis prin care trecem într-un alt timp al ființării. Contrar aparențelor, trecerea curând nu are viitor, nu este viitorul, ci deja prezentul ca lucrare a posibilului 2. Tot ce trece vine într-un acum care rămâne, devine distanța
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
a fost numai o glumă./ în jurul tău sunt obiectele la fel de adevărate/ și ochii văd acum, - și mâinile, le-ai putea/ întinde, să atingi unul sau altul din lucrurile/ din jurul tău". Sunt lucrurile adevărate - cu adevărat - în lumina care, acum, le pune în vedere, sau e doar un joc de umbre și lumini, iluzia simțurilor ce ating pânza lumii? Lume care apare și dispare, se dă și se retrage într-o prezență-absență deconcertantă, se face pe măsură ce se desface. Exteriorul se repune în jur, ochii
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
imaginea goală - fără suport, insuportabilă - a unei apariții care se dă în trecere. Darul furtiv al unui real deșertat, pus în deșertul manifestării, care transpare - fâșie de lumină - în mai josul invers al apariției, în mai puținul negativului care îl pune în vedere. Doar atât în urma roditoare a nimicitorului: nimic mai mult decât nimicul. Dar și, prin recul, hipertrofia vizibilului, mai-mult-ca-nimicul posibilului, căci "ajunge un măr înflorit, în legea înfierată/ și inima se întoarce de pe un drum/ înghețat"21. Partea a II-a
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]