233,134 matches
-
acțiunea aerului arctic Siberian trepat scade și se activează pătrunderea aerului cald mediteranean. Pentru primăvara este caracteristică creșterea rapidă a temperaturilor medii diurne ale aerului, ajungînd uneori pînă la +20 grade C și mai sus. În cadrul raionului și a părții centrale a țării temperatura medie a lunii martie este egală cu +2 grade C. În această perioadă înfloresc primele plante de primăvară: ghioceii, viorelele, brîndușele, zambiile ect. În aprilie temperatura aerului și a solului continuă să crească. Înfloresc unele specii de
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
amiază, cea minimă (circa 2 m/s) în orele de seară și de noapte. Nebulozitatea. În timpul rece al anului deasupra teritoriului raionului Nisporeni ca și în toată țara domină cerul acoperit. Aceasta se observă mai rar însă în cadrul înălțimii moldovei centrale cît și în cadrul raionului nostru. În lunile de iarnă numărul de zile cu cer senin este minim (2-3). În iulie nr de zile cu cer senin în raport cu nebulozitate totală crește de la 6-8 zile în partea centrală a țării. Probabilitatea cerului
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
însă în cadrul înălțimii moldovei centrale cît și în cadrul raionului nostru. În lunile de iarnă numărul de zile cu cer senin este minim (2-3). În iulie nr de zile cu cer senin în raport cu nebulozitate totală crește de la 6-8 zile în partea centrală a țării. Probabilitatea cerului senin atinge valoarea maximă în august-septembrie. Media anuală a zilelor cu cer acoperit în raport cu nebulozitatea totală variază între 115-120 zile în cadrul raionului Nisporeni. Cel mai mare nr de zile fără soare se observă în decembrie și
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
pe tot teritoriul raionului aici stratul de zapadă se formează în decada a treia a lunii decembrie și în prima decadă a lunii ianuarie. Prima zăpadă cade la sf. lui octombrie, în decembrie stratul de zăpadă devine stabil. În partea centrală a țării, inclusiv raionul Nisporeni zăpada se menține 60 zile. În locurile adăpostite media celor mai mari grosimi (decade) ale stratului de zăpadă este egală 10-25 cm, în locurile deschise cu 10-20 cm, în unele ierni straturile de zăpadă depășește
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
de zăpadă este egală 10-25 cm, în locurile deschise cu 10-20 cm, în unele ierni straturile de zăpadă depășește 50 cm în această regiune.Densitatea medie a stratului de zăpadă variază între 0,18-0,25 G/cm cubi. În raioanele centrale stratul de zăpadă se topește de regulă în decada a treia a lunii februarie și dispare complet la sfîrșitul lunii martie. Cea mai devreme zăpadă se topește în decada a doua a lunii februarie, cel mai tîrziu în decada a
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
se produc toamna. În raionul Nisporeni înghețurile în aer pe locurile deschise și înalte se termină între 25-30 martie și cel mai tîrziu între 14-24 mai. Numărul mediu de zile cu îngheț la sol în aprilie și octombrie îm partea centrală a țării 10-12 zile, în lunile mai și seătembrie în centrul țării avem 0,5 - 1,0 zile. Numărul mediu de zile cu polei variază între 10-18 zile pe podișul Moldovei Centrale. În perioada de formare a poleiului (octombrie-aprilie) frecvența
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
la sol în aprilie și octombrie îm partea centrală a țării 10-12 zile, în lunile mai și seătembrie în centrul țării avem 0,5 - 1,0 zile. Numărul mediu de zile cu polei variază între 10-18 zile pe podișul Moldovei Centrale. În perioada de formare a poleiului (octombrie-aprilie) frecvența maximă a acestuia îi revine lunii decembrie și ianuarie (4-6 zile), cea minimă revine lunii aprilie (0,1-0,3 zile). În octombrie poleiul se formează odată la 10 ani, depunerile maxime pe
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
10-16 zile. Frecvența cea mai mare a zilelor cu chiciură se înregistrează în decembrie-ianuarie (2-5 zile) cea mai mică în aprilie (o data la 10 ani). Depunerile maxime pot sa atingă în diametru valori de 40-60mmsau mai mari. Viscolul - În regiunile centrale împădurite se înregistrează o medie minimă de zile cu viscol care sunt 3-5 zile față de 10-13 care se înregistrează în nordul țării. Cel mai mare număr de zile cu viscol pe an este de 31 iar cel mai mic de
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
este de 31 iar cel mai mic de 9 zile. Viscolele sunt mai frecvente în ianuarie și februarie (6-12 zile) mai rare în aprilie (1-2 zile) . În unele ierni aproape lipsesc. Direcția predominantă a vînturilor aducătoare de viscole în raioanele centrale este cea nord-vestică. Spulberarea zăpezii de pe suprafața solului în timpul viscolelor aduce pagube mari economiei naționale. Mijloacele principale de protecție a căilor de comunicație din raion și din țară contra înzăpezirii sunt fîșiile forestiere plantate de-a lungul acestora. Pe suprafețele
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
constată o influență de umezeală. Primăvara cantitatea totală de apă evaporată depășește cantitatea de precipitații atmoserice, constituind în medie 180-200mm. Vara - Vine odată cu trecerea permanentă a temperaturii medii diurne peste +15 grade C. Ea începe la 15-17 mai în partea centrală a țării unde se află și raionul Nisporeni, și continuă de obicei 115-135 zile. Media lunară a temperaturii aerului nu trece de 22 grade C. Vara scade umeditatea relativă crește nr de zile cu cer senin. Cerul este mai senin
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
a doua a lunii noiembrie mediile termice diurne ale aerului coboară sub +15 grade C și activitatea vitală a culturilor de toamnă încetează. Iarna - Cuprinde perioada cu temperaturi negative, de la 16-18 decembrie pînă la 5-7 martie în regiunea. Podișului Moldovei Centrale, durata medie a iernii variază de la 85 de zile în partea centrală a țării, cantitatea medie de precipitații constituie 70-90mm, însă datorită evaporării scăzute și temperaturilor negative se creează o anumită rezervă de umezeală. La începutul lunii decembrie se formează
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
15 grade C și activitatea vitală a culturilor de toamnă încetează. Iarna - Cuprinde perioada cu temperaturi negative, de la 16-18 decembrie pînă la 5-7 martie în regiunea. Podișului Moldovei Centrale, durata medie a iernii variază de la 85 de zile în partea centrală a țării, cantitatea medie de precipitații constituie 70-90mm, însă datorită evaporării scăzute și temperaturilor negative se creează o anumită rezervă de umezeală. La începutul lunii decembrie se formează primul strat subțire de zăpadă care se menține un timp scurt. În
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
mai mare. De aceea toate bazinele acvatice au un debit mic, rîurile și bazinele artificiale au un debit mai mare primăvara în perioada topirii zăpezilor și după căderea unor ploi abundente. Excepție fac părțile cu altitudini mari ca podișul Moldovei Centrale unde cad mai multe precipitații atmosferice iar rîurile sunt relativ mai bogate în apă. Numai rîurile Prut și Cogîlnic au o lungime mai mare de 100 km fiecare. Rîulețele Nîrnova și Lăpușna sînt afluienți ai Prutului. Aceste rîulețe au direcția
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
bogate în apă. Numai rîurile Prut și Cogîlnic au o lungime mai mare de 100 km fiecare. Rîulețele Nîrnova și Lăpușna sînt afluienți ai Prutului. Aceste rîulețe au direcția de la N-E spre S-V datorită înclinării reliefului podișului Moldovei Centrale. Rîulețul Cogîlnic se varsă spre sud în locurile Mării Negre. Majoritatea văilor rîurilor se dezvoltă în roci argilo-nisipoase afînate sunt largi, luncile bine exprimate, versanții domoli sau moderat înclinați. Numai pe unele sectoare, unde văile se dezvoltă în roci dure ( calcare
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
noastre sînt caracteristice vînturile cauzate de ploile torențiale. Toamna și iarna în legătură cu reducerea precipitațiilor atmosferice, care parțial iarna cad sub formă de zăpadă, nivelul apelor în rîuri scade simțitor. Din cantitatea anuală de precipitații atmosferice îi revin 40-50 mm părții centrale a republicii din care face parte și raionul nostru. Prutul este alimentat pluvial și nival. Alimentarea subterană constituie numai 20-25 la sută. Regimul hidrologic se schimbă în timpul topirii zăpezilor, cînd rîul se revarsă și inundă lunca. În unii ani cînd
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
tone (hectar, nu conțin carbonați umiditatea suficientă). Sînt folosite pentru cultivarea unor specii de plante pomicole și a soiurilor de tutun aromat. 2.Solurile cenușii de pădure. - Aparțin fociesului cald și celui temperat. Formează numeroase creole continui pe podișul Moldovei Centrale, predominînd cea mai mare parte a raionului Nisporeni. Solurile cenușii de pădure sau dezvoltat la o altitudine de 200-350m sub păduri de stejar, carpen și stejar, de tei, frasin și stejar în condițiile unui regim hidric periodic percolativ. Se evidențiază
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
Graur și-a schimbat deseori domiciliul împreună cu părinții. A fost căsătorit cu Neaga (Nina) Sion, care era fiica cea mai mare a soților Nicolae și Ionica Sion. Unul din frații Ninei a fost Mihai Bujor Sion, fost membru al Comitetului Central al Partidului Comunist Român și care a murit în decembrie 1975 după un suspect accident aviatic. A absolvit Facultatea de Litere și Filosofie din București, fiind licențiat în filologie clasică și limba română (1922). Între 1924-1929 a studiat la Paris
Alexandru Graur () [Corola-website/Science/297572_a_298901]
-
(în ; în ; în ; în sau ), denumită complet Confederația nă (în , de unde și abrevierea CH), este o republică federală formată din 26 de cantoane autonome, cu capitala federală la Berna. Țara se situează în partea de vest a Europei Centrale, unde se învecinează cu Germania la nord, cu Franța la vest, cu Italia la sud, și cu Austria și Liechtenstein la est. Elveția nu are ieșire la mare și este împărțită între Munții Alpi, Platoul Elvețian și Munții Jura, întinzându
Elveția () [Corola-website/Science/297532_a_298861]
-
montane. La căderea dinastiei Kyburg în 1264, Habsburgii, în frunte cu regele Rudolph I (sfânt împărat roman în 1273) și-au extins teritoriul în estul Platoului Elvețian. Vechea Confederație Elvețiană a fost o alianță formată de comunitățile din văile Alpilor centrali. Confederația a facilitat gestiunea intereselor comune (liberul schimb) și a asigurat pacea pe importantele rute comerciale montane. Carta Federală din 1291 convenită între comunele rurale din Uri, Schwyz și Unterwalden este considerată a fi documentul fondator al confederației, deși este
Elveția () [Corola-website/Science/297532_a_298861]
-
Rezultatul a fost Actul de Mediere, care a restaurat în mare parte autonomia Elveției, introducând o confederație de 19 cantoane. Din acel moment, mare parte din politica elvețiană a privit echilibrarea tradițiilor de autonomie ale cantoanelor cu necesitatea unui guvern central. În 1815, Congresul de la Viena a restabilit complet independența Elveției, iar puterile europene au acceptat să recunoască permanenta neutralitate a țării. Soldații elvețieni au continuat să lupte pentru guverne străine până în 1860 când au fost prezenți la Asediul Gaetei. Tratatul
Elveția () [Corola-website/Science/297532_a_298861]
-
economice și religioase să fie unificate. Astfel, în vreme ce restul Europei a fost răvășit de revolte, elvețienii au redactat o constituție prin care țara era organizată ca stat federal, inspirată în mare parte din constituția SUA. Această constituție prevede o autoritate centrală, lăsând cantoanelor dreptul de autonomie în ce privește aspectele locale. Dând credit celor care favorizau puterea cantoanelor (Sonderbund Kantone), adunarea națională a fost împărțită într-o cameră superioară (Consiliul Cantoanelor, cu 2 reprezentanți pe fiecare canton) și o cameră inferioară (Consiliul Național
Elveția () [Corola-website/Science/297532_a_298861]
-
au izvoarele mai multe râuri importante, printre care Rinul, Innul, Ticino și Ronul, care curg către cele patru puncte cardinale și parcurg mare parte din restul Europei. Rețeaua hidrografică cuprinde mai multe dintre cele mai mari lacuri din Europa de Vest și Centrală, între care se numără lacul Geneva, Bodensee și lacul Maggiore. Elveția are peste 1500 de lacuri, și conține 6% din rezervele de apă proaspătă ale Europei. Lacurile și ghețarii acoperă circa 6% din teritoriul țării. Circa o sută de vârfuri
Elveția () [Corola-website/Science/297532_a_298861]
-
cel mai mare rating al libertății economice din Europa pe 2010, acoperind însă mult și prin servicii publice. PIB-ul nominal pe cap de locuitor este mai mare decât cel al Japoniei și decât al altor economii din Europa de Vest și Centrală. Dacă se ajustează după paritatea puterii de cumpărare, Elveția se clasează pe locul 8 în lume în termenii PIB-ului pe cap de locuitor, conform Băncii Mondiale și FMI (al 15-lea după CIA Worldfactbook). Raportul Competitivității Globale al Forumului
Elveția () [Corola-website/Science/297532_a_298861]
-
era estimat la 95.000 CHF, echivalentul a circa 100.000 de dolari (în decembrie 2010) în termeni nominali. Elveția are și una dintre cele mai mari balanțe de cont curent ca procentaj din PIB. În Elveția își au sediul central mai multe corporații internaționale. După venit, cele mai mari companii elvețiene sunt Glencore, Gunvor, Nestlé, Novartis, Hoffmann-La Roche, ABB, Mercuria Energy Group și Adecco. Sunt notabile și UBS AG, Zurich Financial Services, Credit Suisse, Barry Callebaut, Swiss Re, Tetra Pak
Elveția () [Corola-website/Science/297532_a_298861]
-
catolici și protestanți, cu o complexă distribuție de majorități în toată țara. Un singur canton, Appenzell, a fost oficial împărțit între secțiunile sale catolică și protestantă în 1597. Orașele mai mari (Berna, Geneva, Zürich și Basel) sunt predominant protestante. Elveția Centrală, ca și Ticino, sunt zone tradițional catolice. Constituția elvețiană din 1848, aflată sub recenta impresie a ciocnirilor între cantoanele catolice și cele protestante, ciocniri ce au culminat cu Sonderbundskrieg, definește un stat consociaționalist, permițând coexistența pașnică a catolicilor și protestanților
Elveția () [Corola-website/Science/297532_a_298861]