23,978 matches
-
Franz Joseph. Obține audiența la împărat în anul 1886 și, odată cu aceasta, aprobarea pentru dezvoltarea urbanistică a localității Vatra Dornei, pe teritoriul central al căreia urmau să fie instalate Palatul Comunal, Palatul Național, clădirea școlii primare, Gara Mare și Gara Băi, Biserica romano-catolică și Templul Evreiesc. Pentru început și având rezervată suma de 60.000 de coroane pentru construirea Palatului Comunal și 30.000 de coroane pentru zidirea unei școli românești de trei clase, el trece la execuția proiectelor. Lucrările construcțiilor
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
acesta și stațiunea într-o fortăreață armată a austro-ungarilor. Staționarea trupelor la Vatra Dornei durează aproape doi ani, timp în care sunt distruse și orașul și stațiunea, dar după unirea Bucovinei cu Regatul României se pune problema refacerii și administrării băilor. În anul 1919 se formează un consorțiu care ia în arendă stabilimentele balneare pe termen de un an. Acțiunea se repetă în anii 1920, 1921 și 1922, dar condițiile de arendare sunt nefavorabile administratorului (Fondului Bisericesc) pentru că oferă arendașilor venituri
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
Acțiunea se repetă în anii 1920, 1921 și 1922, dar condițiile de arendare sunt nefavorabile administratorului (Fondului Bisericesc) pentru că oferă arendașilor venituri uriașe în timp ce câștigul proprietarului este derizoriu. Ulterior, se stabilește printr-o licitație trecerea în administrarea aceluiași consorțiu a băilor pe termen de 20 de ani, dar câștigătorul licitației nu își îndeplinește obligațiile ci, dimpotrivă, inițiază câteva acțiuni pentru repudierea drepturilor Fondului Bisericesc. Litigiul se încheie prin intervenția ministrului agriculturii de atunci, prof. dr. Iancu Nistor, care determină Statul Român
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
ani, dar câștigătorul licitației nu își îndeplinește obligațiile ci, dimpotrivă, inițiază câteva acțiuni pentru repudierea drepturilor Fondului Bisericesc. Litigiul se încheie prin intervenția ministrului agriculturii de atunci, prof. dr. Iancu Nistor, care determină Statul Român să permită Fondului Bisericesc exploatarea băilor în regie, oferindu-i trei milioane de lei avans pentru reabilitarea stabilimentelor și restaurarea daunelor aduse în timpul războiului. Primarul Petru Forfotă îi prezenta Regelui Mihai I stabilimentele stațiunii balneare în următorii termeni: "„Publicul ce a vizitat această stațiune în anii
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
financiare din cauză că veniturile curente nu curg în visteria comunală, după cum aproape toți vizitatorii care vin la Vatra Dornei cred. Veniturile directe aduse de stațiune aparțin Fondului Bisericesc care a fost și înainte de război și este și astăzi proprietarul stabilimentului de băi. Ori, Fondul Bisericesc nu a contribuit niciodată cu venituri realizate din stabilimentele balneare, cu nimic la lucrările edilitare ale orașului. În același timp nici taxele de cură încasate de către forțele comisiei balneare nu intră în visteria administrației comunale ci sunt
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
stațiunea balneară intră în perioada lor de emancipare edilitară modernă. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial și în special în a doua sa parte, anii 1943-1944, stațiunea balneară Vatra Dornei suferă nenumărate distrugeri. Orânduirea instalată după 1945 a preia băile prin actul naționalizării de la 11 iunie 1948 și începe o vastă campanie de refacere și modernizare a tuturor obiectivelor care constituiau averea stațiunii. Imediat după 1950, stațiunea balneară Vatra Dornei intră în exploatare la întreaga capacitate și până în 1989 continuă
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
special izvorul cunoscut sub numele de „Gulaci”, au o mineralizație de 12,7 g/l și o concentrație de 2,26 g/l CO2. Ele pot fi utilizate cu succes pentru îmbuteliere cât și în scop balnear (au mai fost băi și acum 30-40 de ani), prin amenajări locale. În cadrul unității depresionare a Maramureșului, de origine tectonică, de baraj vulcanic și de eroziune diferențială și complexă sub aspectul formațiunilor geologice care o compun, există numeroase surse de ape minerale - clorosodice și
Vișeu de Sus () [Corola-website/Science/297021_a_298350]
-
(în , în trad. "Baia de Sus", în ) este un oraș în județul Maramureș, Transilvania, România, format din localitățile componente (reședința), Chiuzbaia și Tăuții de Sus, și din satul Satu Nou de Sus. Are o populație de locuitori (2011). A fost unul dintre centrele miniere
Baia Sprie () [Corola-website/Science/297032_a_298361]
-
Exploatarea aurului și argintului este aminită prin anii 1141 la colonizarea sașilor în regiune. În anul 1329 localitatea este atestata sub numele de "Mons Medius". În anul 1774 este publicată prima cercetare științifică a exploatării de minereuri. Etimologia numelui localității: Baia (din subst. baie „exploatare minieră subterană; mină, ocna” < lat. *bannea sau magh. bánya) + Sprie, derivat din adj. aspriu, asprie „cam aspru" (< aspru + suf. -iu, fem. -ie) prin căderea lui a- inițial, ca determinant al unui apelativ de genul lunca sau
Baia Sprie () [Corola-website/Science/297032_a_298361]
-
argintului este aminită prin anii 1141 la colonizarea sașilor în regiune. În anul 1329 localitatea este atestata sub numele de "Mons Medius". În anul 1774 este publicată prima cercetare științifică a exploatării de minereuri. Etimologia numelui localității: Baia (din subst. baie „exploatare minieră subterană; mină, ocna” < lat. *bannea sau magh. bánya) + Sprie, derivat din adj. aspriu, asprie „cam aspru" (< aspru + suf. -iu, fem. -ie) prin căderea lui a- inițial, ca determinant al unui apelativ de genul lunca sau vale, înlocuit cu
Baia Sprie () [Corola-website/Science/297032_a_298361]
-
exploatare minieră subterană; mină, ocna” < lat. *bannea sau magh. bánya) + Sprie, derivat din adj. aspriu, asprie „cam aspru" (< aspru + suf. -iu, fem. -ie) prin căderea lui a- inițial, ca determinant al unui apelativ de genul lunca sau vale, înlocuit cu baia „mină" Numele vechi a localității este "Baia de Sus". Orașul Baia Sprie are un însemnat trecut istoric. Urme ale unor vetre de așezări omenești se regăsesc încă din secolele unu și doi, după Hristos. Orașul va fi atestat documentar relativ
Baia Sprie () [Corola-website/Science/297032_a_298361]
-
sau magh. bánya) + Sprie, derivat din adj. aspriu, asprie „cam aspru" (< aspru + suf. -iu, fem. -ie) prin căderea lui a- inițial, ca determinant al unui apelativ de genul lunca sau vale, înlocuit cu baia „mină" Numele vechi a localității este "Baia de Sus". Orașul Baia Sprie are un însemnat trecut istoric. Urme ale unor vetre de așezări omenești se regăsesc încă din secolele unu și doi, după Hristos. Orașul va fi atestat documentar relativ târziu într-o diplomă din 1329, în timpul
Baia Sprie () [Corola-website/Science/297032_a_298361]
-
derivat din adj. aspriu, asprie „cam aspru" (< aspru + suf. -iu, fem. -ie) prin căderea lui a- inițial, ca determinant al unui apelativ de genul lunca sau vale, înlocuit cu baia „mină" Numele vechi a localității este "Baia de Sus". Orașul Baia Sprie are un însemnat trecut istoric. Urme ale unor vetre de așezări omenești se regăsesc încă din secolele unu și doi, după Hristos. Orașul va fi atestat documentar relativ târziu într-o diplomă din 1329, în timpul regelui maghiar Carol Robert
Baia Sprie () [Corola-website/Science/297032_a_298361]
-
Montană Nostră, în 1348 sub numele de cetate Civitas Medio Montis, în 1390 sub denumirea de Felsőbánya, în 1406 din nou Civitas de Monte Medio, iar mai târziu în secolul XIX, în 1851 din nou sub numele de Felsőbánya. Dacă Baia înseamnă mină, Spria vine de la latinescul asper care înseamnă aspru, adică cu alte cuvinte în Baia Sprie existau mine cu condiții aspre de exploatare. Bătrânii orașului spun că numele Spria provine de la o zeița care a purtat acest nume. O
Baia Sprie () [Corola-website/Science/297032_a_298361]
-
Felsőbánya, în 1406 din nou Civitas de Monte Medio, iar mai târziu în secolul XIX, în 1851 din nou sub numele de Felsőbánya. Dacă Baia înseamnă mină, Spria vine de la latinescul asper care înseamnă aspru, adică cu alte cuvinte în Baia Sprie existau mine cu condiții aspre de exploatare. Bătrânii orașului spun că numele Spria provine de la o zeița care a purtat acest nume. O dovadă ar fi statuia acestei zeițe situată în centrul vechi al orașului. Aceata a fost restructurată
Baia Sprie () [Corola-website/Science/297032_a_298361]
-
anul 1564, un alt călător străin Giovan Gramo spune că : "„Orașele sunt locuite de unguri, dar satele toate sunt lucuite de români”". Chiar și marele umanist Nicolae Olahus avea să scrie : "„Mai sus de răul Someș este orășelul Baia Mare, precum și Baia Sprie în jurul cărora sunt minele de aur și argint și de alte metale”". Orașul Baia Sprie, așezat pe valea râului Săsar, la poalele munților Gutâi, are o suprafață de 91 km pătrați. Înzestrat cu un peisaj natural deosebit, a fost
Baia Sprie () [Corola-website/Science/297032_a_298361]
-
dar satele toate sunt lucuite de români”". Chiar și marele umanist Nicolae Olahus avea să scrie : "„Mai sus de răul Someș este orășelul Baia Mare, precum și Baia Sprie în jurul cărora sunt minele de aur și argint și de alte metale”". Orașul Baia Sprie, așezat pe valea râului Săsar, la poalele munților Gutâi, are o suprafață de 91 km pătrați. Înzestrat cu un peisaj natural deosebit, a fost în secolele XVIII, XIX și stațiune turistică. Multă vreme minele din Baia Mare și Baia Sprie
Baia Sprie () [Corola-website/Science/297032_a_298361]
-
Orașul Baia Sprie, așezat pe valea râului Săsar, la poalele munților Gutâi, are o suprafață de 91 km pătrați. Înzestrat cu un peisaj natural deosebit, a fost în secolele XVIII, XIX și stațiune turistică. Multă vreme minele din Baia Mare și Baia Sprie au reprezentat proprietatea reginei. În anul 1411 cele două orașe sunt cedate de regele Sigismud lui Ștefan Lazarevisc, despot sârb, în schimbul cetății Belgradului, iar mai târziu în 1427 stăpân al orașului avea să devină Gheorghe Brancovisc. Numele ambilor stăpâni
Baia Sprie () [Corola-website/Science/297032_a_298361]
-
numărul de 5427 de locuitori, reprezentând 1336 de familii care locuiau în 993 de case. În ceea ce privește naționalitățile existente la acea vreme, maghiari erau 3800, români 1093, nemți 333, slovaci 140, iar rromi 40. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Baia Sprie se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (73,13%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (16,81%) și romi (3,92%). Pentru 5,83% din populație
Baia Sprie () [Corola-website/Science/297032_a_298361]
-
există și minorități de romano-catolici (13,73%), reformați (4,54%), greco-catolici (3,65%), penticostali (3,07%) și martori ai lui Iehova (1,17%). Pentru 6,04% din populație nu este cunoscută apartenența confesionala. Încă din secolul al XVII-lea în Baia Sprie există un centru de ceramică, alcătuit din bresle de olari. În 1780 în oraș erau 50 de olari, ca după aproape 160 de ani, în anul 1938 numărul acestora să scadă la 7. Aceștia locuiau pe strada Olarilor, strada
Baia Sprie () [Corola-website/Science/297032_a_298361]
-
Olarilor, strada ce-și păstrează denumirea și astăzi. Prelucrarea lutului și tehnică modelarii vaselor nu se deosebește mult de tehnica celorlalte centre de ceramică din țară. Ca elemente de decor, predomina formele geometrice și cele vegetale. Centrul de ceramic de la Baia Sprie se încadrează în familia ceramicii românești zmăltuită și nezmăltuită. În Baia Sprie se află și astăzi casă în care a pictat între anii 1932 - 1960 unul dintre cei mai de seamă reprezentanți ai școlii băimărene de pictură, Aurel Popp
Baia Sprie () [Corola-website/Science/297032_a_298361]
-
modelarii vaselor nu se deosebește mult de tehnica celorlalte centre de ceramică din țară. Ca elemente de decor, predomina formele geometrice și cele vegetale. Centrul de ceramic de la Baia Sprie se încadrează în familia ceramicii românești zmăltuită și nezmăltuită. În Baia Sprie se află și astăzi casă în care a pictat între anii 1932 - 1960 unul dintre cei mai de seamă reprezentanți ai școlii băimărene de pictură, Aurel Popp. Prieten cu Ady Endre și Nicolae Tonitza, Aurel Popp a adus cu
Baia Sprie () [Corola-website/Science/297032_a_298361]
-
Tonitza, Aurel Popp a adus cu el în oraș de-a lungul timpului mulți prieteni pictori de seamă ai vremii. Aurel Popp devine mesagerul unei arte profund realiste și umaniste, pictaând aspecte din munca și viață grea a minerilor din Baia Sprie. Sub egida Astra, în anul 1922, vechea școală confesionala greco-catolica a primit destinația de Casă Națională, pentru activități culturale. Sunt inițiate cursuri de alfabetizare a adulților, se deschide o bibliotecă care astăzi numără peste 20000 de volume. Personalitățile care
Baia Sprie () [Corola-website/Science/297032_a_298361]
-
de alfabetizare a adulților, se deschide o bibliotecă care astăzi numără peste 20000 de volume. Personalitățile care se remarcă în acea perioadă sunt : Atanasie Lupan, sprijinător al învățământului românesc și Dumitru Alexandrescu, președinte al cercului cultural. În ultimii ani în Baia Sprie au poposit nume de seamă ale culturii contemporane ; pictorul Nicolae Apostol - profesor de desen în oraș, scriitorii Marian Ilea și Adrian Otoiu, profesorul Grigore Mân , personalități culturale ce și-au legat o bună parte din viața și activitate de
Baia Sprie () [Corola-website/Science/297032_a_298361]
-
Nicolae Apostol - profesor de desen în oraș, scriitorii Marian Ilea și Adrian Otoiu, profesorul Grigore Mân , personalități culturale ce și-au legat o bună parte din viața și activitate de cest oraș. Începând cu data de 15 august 1997, orașul Baia Sprie are la granița dintre centrul vechi și centrul nou o statuie numită „Minerul” realizată de sculptorul Adi Joseph. Personaj pitoresc, aproape boem, a creat o lume fascinantă din lenm, pe care a insuflețit-o cu harul și talentul său în
Baia Sprie () [Corola-website/Science/297032_a_298361]