23,803 matches
-
câmpie. Foaie verde de sulfină, / Pe-a Moldovei apă lină / Strălucește lună plină."158 Alternanțele verbale am răsădit / am plivit / am lăcrimat / am adunat / am dat pun în valoare predicația discursivă a structurii metonimice care întrupează universul: Câte flori pe deal în sus / Toate cu badea le-am pus, / Cu mâna le-am răsădit / Și cu dorul le-am plivit; / La udat, am lăcrimat, / La-nflorit, le-am adunat / Și bădiței i le-am dat, / Să le poarte-n pălărie, / Drag
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
prag, / Să vezi dorul cum mă poartă!"161 Refrenul, ca primum movens al spațiului textual, este reluat de comparațiile-ornament sau de paralelismul analogic care, prin intermediul conjuncției adresative ci, neagă "negația" unor trăiri: "Foaie verde ca lipanul / Tot suind la mândra dealul / Mi s-a despotcovit calul, / Dar nu-i vina calului, / Nici a potcovarului; / Ci-i vina mândruței mele, / C-a pus casa-n locuri grele / Și nu pot merge la ele! Și e vina tot a mea, / Că mă duc
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cadrajul narativ al exteriorizării lăuntricului: "Lume, lume, lume albă, / Ce te treci așa degrabă, / De ce n-ai îngăduit / Să mă satur de trăit? C-am trecut, lume, prin tine / De nu mai țin minte bine. Am îmblat din vale-n deal / Ș-am trăit viața cu-amar, / Am îmblat din deal în vale / Ș-am trăit cu supărare, / Am îmblat văile-n ling, / N-am noroc să trăiesc mult. Când mi-ar fi lumea mai dragă / M-am veștezit prea degrabă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
te treci așa degrabă, / De ce n-ai îngăduit / Să mă satur de trăit? C-am trecut, lume, prin tine / De nu mai țin minte bine. Am îmblat din vale-n deal / Ș-am trăit viața cu-amar, / Am îmblat din deal în vale / Ș-am trăit cu supărare, / Am îmblat văile-n ling, / N-am noroc să trăiesc mult. Când mi-ar fi lumea mai dragă / M-am veștezit prea degrabă, / Când mi-ar fi drag să trăiesc/ Durerile mă-ndesesc
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
consubtanțială mitologiei solare. Ca reminiscențe ale sărbătorii închinate zeului Mithra, înlocuită de sărbătoarea romană dies natalis Solis invicti, motivele solare s-au adaptat la spațiul carpato-danubiano-pontic, suferind și alte influențe. Astfel, în noaptea de Crăciun se dau drumul de pe un deal, la niște roți de foc, care purifică timpul; pentru primenirea spațiului, se fac focuri în dimineața de Crăciun atât la slavi, cât și la români ,iar datina arderii butucului este de tradiție europeană. Tot ca motiv solar sunt și colacii
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
la scandinavi yuelelog a fost interpretată ca simbol al Crăciunului, ca sărbătoare a solstițiului, a morților, a nașterii lui Hristos, ca început al anului. Roțile de foc, atestate și la germani wepelrot , sunt aprinse de Crăciun și rostogolite de pe un deal, amintind de drumul soarelui pe bolta cerească.87 Colacul antropomorf, ca semn al soarelui, se cocea de Crăciun și se păstra până primăvara, la Mucenici, când, la pornirea plugului, era pus în coarnele boilor pentru a fi mâncat, în țarină
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Sângiorzul încuie iarna și înfrunzește codrul, Sâmedru încuie vara și desfrunzește codrul.101 Înnoirea timpului calendaristic avea loc în noaptea de Sâmedru, prin aprinderea focului ritualic, în care se împlânta un brad verde pentru a fi incinerat, iar pe coastele dealurilor se rostogoleau roți de car în flăcări, înfășurate în paie. La terminarea scenariului ritualic, se luau tăciuni aprinși și se aruncau pe pășuni, în grădini și livezi, pentru a avea rod bogat în noul an.102 La daci, ritul incinerării
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
pe cer, prin ridicarea mâinilor în timpul dansului, semnifică preamărirea soarelui, iar baterea pământului cu piciorul scotea în evidență un rit de fertilitate.104 Tot un rit de fertilitate reprezintă și roata de car, îmbrăcată în paie, aprinsă și rostogolită pe dealuri, în nopțile solstițiale. Potrivit credinței populare, "scânteile" împrăștiate fertilizau pământul. În trecut, pentru vindecarea unor boli, era folosit "cercul de fier al unei roți de car" prin care se trecea bolnavul de nouă ori, la o răscruce de drumuri, în afara
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
soarelui, râvnind la frumusețea astrului, când are loc prima purificare, la scăldăciune, rostindu-se o urare, paralelismul explicativ având rolul de a crea corespondențe simbolice între planul uman și planul cosmic: Cum se-nalță soarele / Peste toate câmpurile, / Peste toate dealurile, / Peste toți munții, / Așa să se-nalțe aist fecior / Peste toți copiii, / Peste toți flăcăii / Și peste toți oamenii. Și cum luna luminează / Prin toate văile, / Prin toate luncile / Și prin toate casele, / Tot așa să lumineze / Și-aist fecior, / Peste
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
exterioară a grădinii se pierde sub linia orizontului, semănând cu un covor uriaș de flori meșteșugit aranjate pentru a crea cea mai bună perspectivă vizuală. Această imagine era completată de fântânile arteziene și de micile peșteri și grote construite pe dealurile din apropiere. Inaugurarea castelului a avut loc la data de 17 August 1661. Totul a fost pregătit în cele mai mici detalii pentru a primi șase mii de invitați. Vizita altețelor regale a început printr-un tur al grădinilor, urmată
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
de scene-uri sunt diverse obiecte aflate la sol sau În aer, de dimensiuni apreciabile, care pot fi observate cu ușurință din mișcare cu viteză foarte mare, de la Înălțimi destul de mari, Într-un timp foarte scurt: forme de relief (munți, dealuri, coline, văi, cursuri de ape), soarele, luna, constelații/stele, diverse construcții de la suprafața solului. Pe parcursul unui zbor „la vedere”, pilotul Își raportează În permanență poziția proprie (a entității pilot-avion) la aceste elemente ale sceneurilor și, În funcție de asta, decide asupra traiectoriei
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
fondator al ziarului "Naționalistul" din Iași. Grigore Bejan a fost deopotrivă un mare proprietar și filantrop, lăsând prin testament universității ieșene o suprafață de teren de 950 de m2 și 40 de hectare în zona Râpei Galbene spre Păcurari, respectiv dealul Galatei spre comună Miroslava. În Râpă Galbenă a construit un hotel ce i-a purtat numele (construcție încheiată pe la 1900), cu o mare notorietate în perioada interbelică, fiind unul din locurile recunoscute pentru plăceri vinovate ale Iașilor până către 1940
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
prezintă interes pentru ascultător, metoda nu prea mai este folosită. Urechea mărită este o antenă parabolică folosită pentru captarea sunetelor; antena obișnuită de captare a sunetelor poate fi folosită și la captarea electrică a emanațiilor de date. În Vietnam, grotele dealurilor erau folosite ca o ureche mărită. Pușca de vânătoare este o variantă a antenei acustice, care folosește o serie de conuri concentrice de întărire reciprocă, montate de-a lungul unei vergele. Cea mai simplă formă constă în plasarea aparatelor de
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
atunci nu aș fi putut crede că omul acesta mai și iubește. Poezia lui, publicată în numărul 23-24 din noiembrie-decembrie 1932 se intitulează: VINO ,, Vin, să ne-alintăm în murmur de izvoare care curg/ Și să ascultăm cum toacă, în deal, talanga în amurg./ Vino, să privim deasupra, iar măiastra bolt 'albastră,/ Și cum lunaruncă raze, printre ramuri spre fereastră./ Vino, iar, de-mi spune taine, cum mi-ai spus de atâtea ori/ Când vrăjea tăcerea nopții, triluri de privighetori./ Și
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
știm dacă i s‐au pus cele cerute dar iată ce consemnează profesorul G.G. Ursu în „Jurnalul l iterar” dedicat prietenului său G. Tutoveanu: ...„La Bârlad, în august 1959. 157 Pelerinaj cu George Constandache la mormântul lui George Tutoveanu din deal. Emoția ucenicilor la cripta învățătorului lor. Lespedea funerară pusă din grija celei de‐a doua soții: profesoara Eugenia Tutoveanu. Medalionul unei figuri de om bătrân, în locul imaginii de pură tinereță ce t rebuia să rămână. Versurile bine alese evocă dragostea
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
cu o solidă cultură umanistă, nu numai în limba țării lui dar și în limba italiană și franceză. Iată de ce anii ref ugiului în Moldova, în 1917 și 1918, Vlahuță acum gârbovit, bolnav, se lăsa purtat de nostalgia copilăriei, pe dealul Țuguietei și Cotu Negru, însoțit 159 de Voiculescu, Tutoveanu, Valerian. În primăvara tragică a anului 1917, Vlahuță îi șoptea lui Tutoveanu: „Privesc jocul de dealuri și acum mă dumiresc de ce‐ai rămas aicea, de taină și de strajă”. Colinele domoale
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
în 1917 și 1918, Vlahuță acum gârbovit, bolnav, se lăsa purtat de nostalgia copilăriei, pe dealul Țuguietei și Cotu Negru, însoțit 159 de Voiculescu, Tutoveanu, Valerian. În primăvara tragică a anului 1917, Vlahuță îi șoptea lui Tutoveanu: „Privesc jocul de dealuri și acum mă dumiresc de ce‐ai rămas aicea, de taină și de strajă”. Colinele domoale ale Bârladului i se păreau la fel ca cele de la Dra gosloveni, unde și‐ a așezat cuibul...”. Ziarul era destinat nu numai bucureștenilor și bârlădenilor
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
nemților”. Își propune ca alături cu confrații de la ziarul Conservatorul să vegheze ca o „santinelă neador mită, înfierând și denunțând la timp propaganda nemțească de la noi.” Vânzarea ziarului junimist „Propaganda” - nemților s‐a efectuat de către dl Mihai Vasiliu Cristescu la Dealul Mare, unde a fost și domnul Aristide Papadopol Calimaki „viceconsulul Argentinei la București și agent al nemților în țară. Articolele de fond din Propaganda semnate de Mihai Vasiliu Cristescu sub pseudonimul Judex fac servicii nemților, se susține în Sentinela de către
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
a lui?” Radu Șerban Palade în „L‐am cunoscut pe profesorul G.G. Ursu”: ...”Pe profesorul G.G. Ursu nu‐ l cunoșteam, dar îl prețuiam mult, eu fiind un admirator al poeziei sale. Citisem din poeziile lui cuprinse în volumele - Salcâm Uituc, Dealul Brândușelor, Fulg și Zăpada și unele versuri mă urmăreau ca un leit motiv: Am avut o dată părul în inele... Ce‐ a rămas din ele ‐n părul meu cărunt? Uneori o fată se juca prin ele Mâinile ei albe oare unde
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
spre deosebire de situația actuală, în afară de orașul propriu‐ zis cu târgoveții, meseriașii și negustorii 276 săi, târgul Bârladului avea de jur‐ împrejurul său o ghirlandă de sate, care‐i procurau în primul rând hrana...”...” Sunt menționate sate dispărute sau încă existente ca: Dealul Mare, Lipenești (azi dispărut) lângă Zorleni, Făgetul Leahului între Popeni și Ghermănești (comuna Banca), Trestiana, Brădești (comuna Vinderei), Liești (azi dispărut) lângă Grivița , Șușnești (în comuna Bălăbănești), Cehani (azi dispărut) lângă Bălăbănești, pârâul Jeravăț și matca veche a Jeravățului, Hrănești
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
copiat importante acte din Casa Obștii, pe care le va publica în volumul V din „Acte și fragmente cu privire la istoria românilor” (1904) sub titlul „Cărți domnești, z apise și răvașe.” Poate dintr‐o astfel de călătorie, regretul lui Iorga „că dealurile bârlădene sunt triste, pentru că vech ile păduri au fost tăiate” : „Dar era măcar pădurea, scrie marele istoric, și în umbra marilor stejari și fagi se aciua o întrea gă lume de poezie vegetală, cu nesfârșite aspecte de sfioasă frumusețe. Securea
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
2004, de George Robert Butunoi, “Jurnalul de excursie la Iași”, de Oana Vârlan, SilviaNicoleta Dulgheru, cu opriri și detalieri de la Planetariu, Observatorul Astronomic - unde au rămas cu impresia unui muzeu părăsit și care, dacă ar fi mutat la Bârlad, pe “Dealul Morilor”, ar deveni, sigur, și o sursă de bani de pe urma lui, printr-o mai bună organizare a activității de cercetare dar și de “explorare” a lui; “Jurnal de Olimpiade” 14-18 aprilie 2004, la Cluj-Napoca, de Daniel Bălășoiu; “Jurnal de excursie
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
relief pozitivă pornind de la o înălțime bine stabilită în sus. Altfel stau lucrurile în cazul semnului lingvistic MUNTE din limba populară, unde nivelul de la care se poate aplica nu mai este atît de bine precizat, încît poate denumi și un deal și, de aceea, limba literară, mai ales sub aspectul ei de limbă a literaturii (stil beletristic), în măsura în care preia semnificații și de la nivelul limbii populare, nu realizează întotdeauna selecția semnficației științifice. Situații complexe sub aspectul semnificațiilor atribuite prin repartizarea și prin
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
ethnical philosophy starting from the manner in which it internalises and organises the knowledge about the world. Regarding the role of the language in the constitution of philosophy, we could say that, just like in the case of literature, we deal with a clear propensity to create individualised texts, bearing the imprint of the philosopher's personality; this happens because philosophy, just like poetry, does not have a continuous and linear evolution, but an intermittent and criss-cross one. As a matter
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
ca în poemul Din când în când: „Din când în când mă adumbrește,/ așa din senin,/ câte o pală de nor./ Din când în când bătăile ornicului/ îmi par mai moi/ decât blana de cârtiță./ Din când în când din dealul cu pruni/ cineva îmi măsoară prin binoclu/ statura./ Eu îi zâmbesc/ și-mi potrivesc pe-ndelete/ cravata...” Chiar și celebrarea erosului (ca în volumul Mereu iubirea, 1988) stă sub premoniția „marii treceri”, a „nopții” care va veni. Solitudinea, angoasa, criza de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285899_a_287228]