23,236 matches
-
între cele două tipuri de comunicare, deoarece „comunicarea nonverbală participă la producerea și procesarea mesajelor, ajută la definirea situației chiar înainte de a începe comunicarea verbală, structurează interacțiunea, servește la proiectarea self-ului, la formarea impresiei, la exprimarea și la controlul emoțiilor, precum și la managementul relațiilor interpersonale și al impresiei” (p. 40). În procesul de cercetare socială, analiza mesajelor nonverbale ale subiecților investigați poate trage semnale de alarmă în legătură cu informațiile oferite de către aceștia. Personal, nu am cunoștință despre lucrări științifice din domeniul
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
deasupra pasiunilor și a dorințelor, deasupra furtunilor și a luptelor acestei lumi, e atât de departe, încât pare îndepărtat și inaccesibil. Ajunge însă să-l privești mai atent ca să vezi că îndărătul acestor trăsături calme, nemișcate, se ascund pasiuni și emoții mai stranii și mai puternice decât pasiunile și emoțiile prin care am trecut noi. Ochii îi sunt închiși și totuși par a iradia forța spiritului, și toată fața lui e plină de energie vitală. Au trecut atâtea secole de la nașterea
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
luptelor acestei lumi, e atât de departe, încât pare îndepărtat și inaccesibil. Ajunge însă să-l privești mai atent ca să vezi că îndărătul acestor trăsături calme, nemișcate, se ascund pasiuni și emoții mai stranii și mai puternice decât pasiunile și emoțiile prin care am trecut noi. Ochii îi sunt închiși și totuși par a iradia forța spiritului, și toată fața lui e plină de energie vitală. Au trecut atâtea secole de la nașterea lui, însă Buddha nu ni se mai pare atât
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
este implicat în transmiterea mesajelor culturale, dar și modelează felul de a gândi, atitudinile și speranțele. Desigur, sunt produse culturale, precum muzica, pictura, dansul, arhitectura care au limbaje proprii universale, cuvintele folosite uneori pentru a decodifica semnificațiile lor pot obstrucționa emoțiile și trăirile pe care creatorii lor au dorit să le declanșeze. Mai mult, după părerea mea, limbajul actual al tehnicii informaționale, pe lângă avantajele satisfacerii facile a interculturalității, poate simplifica atât de mult limbajul devenit universal încât acesta să nu mai
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
intoleranței și a prejudecăților. "Categorizarea socială poate duce la asocieri mentale și emoționale pe baza a trei factori: diferența culturală sau a grupului, diferența personalității și diferența în modul în care doi oameni percep relația lor interculturală 28". Întrebările și emoțiile care ne însoțesc de-a lungul perceperii diferenței reprezintă începutul procesului de comunicare interculturală, un imbold de a-l cunoaște pe celălalt și de a face ceva. Dar în același timp, pe baza identității noastre culturale și personale, creăm un
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
Se are în vedere comunicarea cross-cultural (compararea comunicării dintre culturi) și comunicarea interculturală (comunicarea între oameni ce aparțin unor culturi diferite), se acoperă diferite subiecte, cum ar fi comunicarea verbală și nonverbală între culturi, influențe culturale asupra exprimării și perceperii emoțiilor, comunicarea în relații interculturale, adaptarea la o cultură nefamiliară. Gudykunst trece în revistă cincisprezece teorii ale Comunicării interculturale, pe care le împarte în cinci categorii: teorii care se axează pe: * rezultate efective; * pe acomodare sau adaptare; * pe negocierea identității; * pe
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
clivaj care persistă, de care trebuie să se țină seama. De această conștientizare a diferenței depinde reușita tuturor celorlalte eforturi ulterioare. Printre principalele categorii de obstacole întâlnite în comunicarea interculturală se pot preciza următoarele: * diferențele de percepție; * lipsa de interes; * emoțiile incontrolabile; * personalitatea; * paradigma culturală. Diferențele de percepție Modul în care privim lumea este determinat cultural, fiind influențat în mare măsură de experiențele noastre anterioare, precum și de limba în care gândim. Astfel, persoane, grupuri, de diferite vârste, naționalități, religii, ocupații, statusuri
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
nu poate fi obligat să se intereseze de noi. Nimeni, în afară de câteva categorii profesionale, printre care: personalul didactic, personalul medical și funcționarii publici. Cine simte că nu poate fi interesat de problemele altuia nu are ca căuta în aceste profesii! Emoțiile incontrolabile Emotivitatea necontrolată a interlocutorilor poate fi o barieră care să ducă la blocarea aproape totală a comunicării. Când emotivitatea este negativă, comunicarea poate fi înlocuită cu un conflict deschis. Dacă interlocutorul ne jignește sau ne umilește, este bine să
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
Ca să iasă cu bătaie, trebuie să existe cel puțin doi nebuni"). Însă și lipsa totală de emotivitate nu este utilă în comunicare. Dacă ea este evidentă la emițător, receptorul va fi mai puțin interesat de o persoană care vorbește fără emoție, considerând-o plictisitoare. Personalitatea De multe ori, percepția ne este afectată de personalitatea celui cu care comunicăm, și invers: comportamentul nostru comunicațional îl influențează pe interlocutor. Dacă între cele două personalități există o inadvertență structurală, șansele unei comunicări eficiente scad
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
Se are în vedere comunicarea cross-culturală (compararea comunicării dintre culturi) si comunicarea interculturală (comunicarea între oameni ce apartin unor culturi diferite); se acoperă diferite subiecte, cum ar fi comunicarea verbală și nonverbală între culturi, influențe culturale asupra exprimării si perceperii emoțiilor, comunicarea în relații interculturale, adaptarea la o cultură nefamiliară. Dezvoltarea studiului Comunicării interculturale a implicat descrierea și definirea exemplelor specifice mai mult decât dezvoltarea unei teorii generale. Acest lucru încearcă să fie remediat prin studiile recente, dar fără a se
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
având ca scop esențial ancorarea sa corectă în cadrul culturii native, deci asumarea conștientă a propriei culturi și implicit întărirea propriei identități. Comunicarea interculturală implică persoana în integralitatea ei: nu numai capacitățile ei raționale, ci și capacitățile persoanei de a exprima emoții și sentimente. Prezenta analiză se bazează pe prezumția generală că orice om este un producător de cultură, de bunuri culturale. În acest sens se cuvine să fie făcută observația următoare: cultura a fost și este un termen prea puțin gândit
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
o iubit/ă? * Când planuiți să vă întemeiați o familie? * Ați avut concediu medical în ultimii ani? * Sunteți însărcinată? * Ați pierdut vreo sarcină? 4. Evitarea presupunerilor privind candidații/candidatele În timpul interviului, evaluatorii observă comportamentul candidaților și, câteodată, au acces la emoțiile acestora, iar asta poate aduce indicii despre credințele lor față de ceilalți și viață. Există situații în care nu putem evalua persoana din fața noastră. Pentru că nu putem vedea înăuntrul ei, construim presupuneri. Plecând de la aceste presupuneri, recurgem la "analiza atitudinii", pentru
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
șefă femeie. Scor ales: 2. Este jenant să vezi un bărbat angajat într-un post potrivit pentru o femeie, cum ar fi acela de secretară sau de asistentă medicală. Scor ales: 3. Este jenant când bărbații încep să vorbească despre emoțiile sau sentimentele lor personale. Scor ales: 4. Cel mai important obiectiv în viața unui bărbat trebuie să fie cariera. Scor ales: 5. Într-un cuplu în care ambii parteneri au o carieră, cariera bărbatului trebuie să se situeze întotdeauna pe
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
un sistem de intranet privind: conflictul dintre viața profesională și cea personală, optimizarea relațiilor cu colegii, optimizarea relației de cuplu, a relației cu copiii, metode de creștere și îngrijire a nou-născutului, metode de disciplinare și comunicare eficientă cu copilul, controlul emoțiilor, optimizarea stilului de viață; * accesul la workshopuri privind echilibrul viață profesională viață de familieCe beneficii aduc politicile de echilibrare a vieții profesionale cu cea de familie/ privată? Beneficii pentru companii/organizații * creșterea productivității; * îmbunătățirea imaginii companiei/corporației; * mai bună recrutare
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
șefă femeie. Scor ales: 2. Este jenant să vezi un bărbat angajat într-un post potrivit pentru o femeie, cum ar fi acela de secretară sau de asistentă medicală. Scor ales: 3. Este jenant când bărbații încep să vorbească despre emoțiile sau sentimentele lor personale. Scor ales: 4. Cel mai important obiectiv în viața unui bărbat trebuie să fie cariera. Scor ales: 5. Într-un cuplu în care ambii parteneri au o carieră, cariera bărbatului trebuie să se situeze întotdeauna pe
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
și muzică. I. Limbajul muzical - structură și evoluție Omul, încă din perioada primitivă, a acumulat un bogat fond aperceptiv de impresii sonore și ritmice nemuzicale, din natură, ce i-au trezit reprezentări mai mult sau mai puțin concrete, însoțite de emoții puternice. Cu timpul va diferenția elementele componente ale sunetului muzical (înălțime, durată, intensitate, timbru) prin gândire, în procesul creației artistice și al însușirii estetice. Problema fundamentală este aceea de a ști cum poate imaginea muzicală, realizată sonor-senzorial, din elemente ce
IMPLICAȚIILE MATEMATICII ÎN CREAȚIA MUZICALĂ CONTEMPORANĂ ROMÂNEASCĂ by Gabriel Pașca. Eugenia Maria Pașca () [Corola-publishinghouse/Science/1214_a_2100]
-
muzical (înălțime, durată, intensitate, timbru) prin gândire, în procesul creației artistice și al însușirii estetice. Problema fundamentală este aceea de a ști cum poate imaginea muzicală, realizată sonor-senzorial, din elemente ce nu reprezintă imagini concrete din realitatea înconjurătoare, să vehiculeze emoții artistice. Emoțiile muzicale au o generalitate largă și un rol important în capacitatea de percepere analitică și sintetică a discursului sonor și a fondului aperceptiv de idei în sensul emoțional-muzical. Elementele limbajului muzical nu pot fi separate în procesul comunicării
IMPLICAȚIILE MATEMATICII ÎN CREAȚIA MUZICALĂ CONTEMPORANĂ ROMÂNEASCĂ by Gabriel Pașca. Eugenia Maria Pașca () [Corola-publishinghouse/Science/1214_a_2100]
-
durată, intensitate, timbru) prin gândire, în procesul creației artistice și al însușirii estetice. Problema fundamentală este aceea de a ști cum poate imaginea muzicală, realizată sonor-senzorial, din elemente ce nu reprezintă imagini concrete din realitatea înconjurătoare, să vehiculeze emoții artistice. Emoțiile muzicale au o generalitate largă și un rol important în capacitatea de percepere analitică și sintetică a discursului sonor și a fondului aperceptiv de idei în sensul emoțional-muzical. Elementele limbajului muzical nu pot fi separate în procesul comunicării: melodia este
IMPLICAȚIILE MATEMATICII ÎN CREAȚIA MUZICALĂ CONTEMPORANĂ ROMÂNEASCĂ by Gabriel Pașca. Eugenia Maria Pașca () [Corola-publishinghouse/Science/1214_a_2100]
-
da în mod precis aceste stări, pentru că este sugestionabilă și este făcută ca un limbaj al sentimentelor și nu indică direct afectele, ci le sugerează doar. În acest context ne propunem să analizăm traseul exprimării muzicale, prin limbajul specific, de la emoție la gândire și acțiune, urmat de reîntoarcerea la emoție (creația, interpretarea și receptarea muzicală). 1. Limbajul muzical Necesitatea primordială de comunicare a omului a generat acel fenomen deosebit de complex numit de specialiști limbaj. Constituind una din manifestările esențiale ale vieții
IMPLICAȚIILE MATEMATICII ÎN CREAȚIA MUZICALĂ CONTEMPORANĂ ROMÂNEASCĂ by Gabriel Pașca. Eugenia Maria Pașca () [Corola-publishinghouse/Science/1214_a_2100]
-
și este făcută ca un limbaj al sentimentelor și nu indică direct afectele, ci le sugerează doar. În acest context ne propunem să analizăm traseul exprimării muzicale, prin limbajul specific, de la emoție la gândire și acțiune, urmat de reîntoarcerea la emoție (creația, interpretarea și receptarea muzicală). 1. Limbajul muzical Necesitatea primordială de comunicare a omului a generat acel fenomen deosebit de complex numit de specialiști limbaj. Constituind una din manifestările esențiale ale vieții psihice a omului, limbajul este totodată una din trăsăturile
IMPLICAȚIILE MATEMATICII ÎN CREAȚIA MUZICALĂ CONTEMPORANĂ ROMÂNEASCĂ by Gabriel Pașca. Eugenia Maria Pașca () [Corola-publishinghouse/Science/1214_a_2100]
-
negativă a naționalismului cînd acesta rămîne nedesăvîrșit, dar poate și să-l înfățișeze într-o lumină pozitivă atunci cînd, atin-gîndu-și ținta, se potolește. Ori, tocmai această concepție complexă asupra națiunii și a naționalismului a căzut în uitare de curînd, datorită emoției suscitate de resurgența unor identități politice din Europa de Est în special (dar și din Țara bascilor, din Irlanda de Nord și din alte asemenea locuri) și pe care ne-am obișnuit să le ignorăm. Vechile naționalisme au uitat zgomotul și violența din epoca
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
locuitorii insulei Chios, masacrați sau vînduți ca sclavi; situația insurgenților a devenit dramatică, fără ca puterile europene să miște un deget pînă în 1826. Doar Metternich va veghea, fiindcă Austria era mai mult decît oricare interesată de evoluția fervorii naționaliste. Însă emoția a sensibilizat Europa Occidentală, pe de o parte datorită unei compasiuni pur filantropice față de victimele masacrului, pe de altă parte datorită unei solidarități confesionale difuze: deși ortodocși, grecii erau creștini. Eugène Delacroix expune tabloul său reprezentînd masacrul din Chios, arta
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
mai vechi. În sens mai larg, rețetele acestui ritual au servit în ansamblul întregii Europe unde sărbătorile și imnurile naționale datează din aceeași epocă 431 și constituie simboluri de identificare politică create în funcție de o tehnologie de comunicare lipsită de mister. Emoția se fabrică. Însă resursele acestor mijloace al căror impact se verifică în practică presupune ca o autoritate centrală un stat să le considere pertinente. Ori Europa nu dispune de acest stat capabil să o facă, deoarece conducătorii rămîn prea închistați
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
Întrebării noțiunile lor anterioare cu privire la identitatea de gen și relațiile sociale dintre sexe. În plus, femeile erau tratate În aceeași manieră cu bărbații și demonstrau În mod frecvent aceeași rezistență fizică. Pe de altă parte, bărbații se lăsau deseori pradă emoțiilor, jelind moartea unui coleg și fiind conduși de același instinct matern cînd asigurau hrana colegilor de cameră. Într-adevăr, experiența deportării mai degrabă a pus sub semnul Întrebării noțiuni universale precum identitate de gen și relații decît le-a reafirmat
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
care arhitectura modernistă românească dintre cele două războaie l-a trezit după 1990 În cercurile de specialiști are o semnificație de natură compensatorie. Ca atîtea alte fenomene culturale postsocialiste din zona est-europeană, modernismul românesc redescoperit a slujit drept platoșă Împotriva emoțiilor negative referitoare la istoria recentă ce Începeau să se manifeste În perioada imediat următoare schimbărilor din ’89. Transformat Într-un fel de modă, cultul modernismului arhitectural românesc al anilor ’90 a servit două scopuri. Intern, perioada mitizată a anilor ’20
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]