24,388 matches
-
un cărturar de prestigiu, fiu al rabinului Betzalel Șafran din Bacău. Și pentru el, și pentru rabinul Moses Rosen care a fost înscăunat în fruntea cultului evreiesc din România în timpul erei comuniste, figura și activitatea lui Niemirower au fost un izvor de inspirație. I.I. Niemirower nu a fost numai primul Șef Rabin, dar și primul reprezentant al evreilor în Senatul României, în calitate de senator, unde s-a bucurat de respect până și din partea unor adversari de temut din rândurile dreptei naționaliste, dar
Iacob Ițhak Niemirower () [Corola-website/Science/310457_a_311786]
-
și în județul Argeș de Slobozia, Mozăceni, Negrași, Rociu, Oarja (unde are un nod pe autostrada A1 și Căteasca. De asemenea, prin comună trece și șoseaua județeană DJ503A, care duce spre nord-vest în Teleorman la Drăgănești-Vlașca și spre sud-est la Izvoarele, Stănești și Giurgiu. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Răsuceni se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (88,2%), cu o minoritate de romi (4
Comuna Răsuceni, Giurgiu () [Corola-website/Science/310498_a_311827]
-
edilitară și urbanistică a localității Dorna este puternic marcată de descoperirea uriașelor rezerve de ape minerale răspândite pe o suprafață de mai multe zeci de kilometri pătrați și cunoscute de ciobanii locului încă din anul 1750, fiind botezate de aceștia „izvoare cu burcut” (nume împrumutat probabil din maghiarul „borviz”). O cercetare științifică a apelor minerale din ținutul Dornelor este cunoscută în literatura de specialitate în jurul anului 1790. Chimistul Hacquette de Nürnberg realizează în această perioadă o analiză relativ completă a apelor
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
minerale din ținutul Dornelor este cunoscută în literatura de specialitate în jurul anului 1790. Chimistul Hacquette de Nürnberg realizează în această perioadă o analiză relativ completă a apelor din Dorna și din localitățile limitrofe Candreni și Șar. Recunoașterea oficială a importanței izvoarelor minerale și o analiză completă a lor, se datorează studiilor din anul 1805 ale doctorului Ignatziu Plusch. Acesta se ocupă mai întâi de apele minerale din Poiana Negrii pentru ca apoi, din anul 1810, să înainteze autorităților de la Viena primele semnale
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
din anul 1805 ale doctorului Ignatziu Plusch. Acesta se ocupă mai întâi de apele minerale din Poiana Negrii pentru ca apoi, din anul 1810, să înainteze autorităților de la Viena primele semnale despre starea dezastruoasă a băilor din Vatra Dornei și a izvorului din Poiana Negrii, cu o propunere de relativă sistematizare a lor. Din scrierile și rapoartele doctorului Plusch rezultă că, în forma lor primară, băile se făceau cu apă scoasă de bolnavi din fântâna Izvorului Ioan, situată la numai 200 de
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
băilor din Vatra Dornei și a izvorului din Poiana Negrii, cu o propunere de relativă sistematizare a lor. Din scrierile și rapoartele doctorului Plusch rezultă că, în forma lor primară, băile se făceau cu apă scoasă de bolnavi din fântâna Izvorului Ioan, situată la numai 200 de pași de drumul împărătesc. Prepararea băilor se făcea la domiciliul bolnavilor. Din acest motiv doctorul Plusch propune amenajarea stațiunii pe proprietatea particulară a numitului Cratzer, cu ajutorul tehnic și material al proprietarului minelor din Iacobeni
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
se ridică un imobil cu 20 de cabine, pe locul unde ulterior se va construi Hotelul nr. 1 și Cazinoul Vatra Dornei. O descriere a stațiunii în jurul anilor 1880-1895 rezultă din însemnările inginerului Crasuschi, fost director al minelor din Iacobeni. Izvoarele erau captate în mod primitiv. Acestea prezentau niște găuri pătrate împrejmuite cu bârne și acoperite cu coajă de brad, fără nici o izolare. Aceste gropi erau umplute cu apă cu rugină murdară, în care cântau broaștele. Din aceste izvoare curgea apa
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
din Iacobeni. Izvoarele erau captate în mod primitiv. Acestea prezentau niște găuri pătrate împrejmuite cu bârne și acoperite cu coajă de brad, fără nici o izolare. Aceste gropi erau umplute cu apă cu rugină murdară, în care cântau broaștele. Din aceste izvoare curgea apa prin niște jgheaburi, în butoaie deschise așezate pe bârne. Din aceste butoaie apa curgea prin țevi de metal spre locul unde era încalzită și de acolo la căzi. În total pe teritoriul localității Vatra Dornei au fost puse
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
niște jgheaburi, în butoaie deschise așezate pe bârne. Din aceste butoaie apa curgea prin țevi de metal spre locul unde era încalzită și de acolo la căzi. În total pe teritoriul localității Vatra Dornei au fost puse în valoare 15 izvoare de ape minerale. O etapă nouă în dezvoltarea stațiunii balneare se înregistrează în anul 1895. La această dată geologul Stur întreprinde un studiu geologic al stațiunii Vatra Dornei și al terenului pe care este amplasată. În baza acestui studiu se
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
stațiunii Vatra Dornei și al terenului pe care este amplasată. În baza acestui studiu se proiectează și se dezvoltă stațiunea după 1895. În anul 1899, principalele obiective ale stațiunii balneoclimaterice Vatra Dornei sunt finalizate și inaugurate. Între acestea se numără: Izvorul Ioan (denumit ulterior Izvorul Unirea), Izvorul Ferdinand și Izvorul Sentinela, toate aflate în vecinătatea cazinoului. Descoperit în anul 1871, Izvorul Sentinela este amenajat de fostul director al minelor din Iacobeni în anul 1897. Inițial, el a purtat numele fostului ministru
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
al terenului pe care este amplasată. În baza acestui studiu se proiectează și se dezvoltă stațiunea după 1895. În anul 1899, principalele obiective ale stațiunii balneoclimaterice Vatra Dornei sunt finalizate și inaugurate. Între acestea se numără: Izvorul Ioan (denumit ulterior Izvorul Unirea), Izvorul Ferdinand și Izvorul Sentinela, toate aflate în vecinătatea cazinoului. Descoperit în anul 1871, Izvorul Sentinela este amenajat de fostul director al minelor din Iacobeni în anul 1897. Inițial, el a purtat numele fostului ministru al agriculturii al Imperiului
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
pe care este amplasată. În baza acestui studiu se proiectează și se dezvoltă stațiunea după 1895. În anul 1899, principalele obiective ale stațiunii balneoclimaterice Vatra Dornei sunt finalizate și inaugurate. Între acestea se numără: Izvorul Ioan (denumit ulterior Izvorul Unirea), Izvorul Ferdinand și Izvorul Sentinela, toate aflate în vecinătatea cazinoului. Descoperit în anul 1871, Izvorul Sentinela este amenajat de fostul director al minelor din Iacobeni în anul 1897. Inițial, el a purtat numele fostului ministru al agriculturii al Imperiului Austriac, numindu
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
amplasată. În baza acestui studiu se proiectează și se dezvoltă stațiunea după 1895. În anul 1899, principalele obiective ale stațiunii balneoclimaterice Vatra Dornei sunt finalizate și inaugurate. Între acestea se numără: Izvorul Ioan (denumit ulterior Izvorul Unirea), Izvorul Ferdinand și Izvorul Sentinela, toate aflate în vecinătatea cazinoului. Descoperit în anul 1871, Izvorul Sentinela este amenajat de fostul director al minelor din Iacobeni în anul 1897. Inițial, el a purtat numele fostului ministru al agriculturii al Imperiului Austriac, numindu-se Izvorul Falkenhein
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
după 1895. În anul 1899, principalele obiective ale stațiunii balneoclimaterice Vatra Dornei sunt finalizate și inaugurate. Între acestea se numără: Izvorul Ioan (denumit ulterior Izvorul Unirea), Izvorul Ferdinand și Izvorul Sentinela, toate aflate în vecinătatea cazinoului. Descoperit în anul 1871, Izvorul Sentinela este amenajat de fostul director al minelor din Iacobeni în anul 1897. Inițial, el a purtat numele fostului ministru al agriculturii al Imperiului Austriac, numindu-se Izvorul Falkenhein, dar românii din Dorna constituiți între 1898-1901 în Societatea culturală patriotică
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
și Izvorul Sentinela, toate aflate în vecinătatea cazinoului. Descoperit în anul 1871, Izvorul Sentinela este amenajat de fostul director al minelor din Iacobeni în anul 1897. Inițial, el a purtat numele fostului ministru al agriculturii al Imperiului Austriac, numindu-se Izvorul Falkenhein, dar românii din Dorna constituiți între 1898-1901 în Societatea culturală patriotică „Sentinela” hotărăsc să acorde numele instituției lor acestui izvor renumit. După 1948 izvorul se numește „23 August”, revenind la vechiul său nume, Sentinela, după Revoluția din decembrie 1989
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
din Iacobeni în anul 1897. Inițial, el a purtat numele fostului ministru al agriculturii al Imperiului Austriac, numindu-se Izvorul Falkenhein, dar românii din Dorna constituiți între 1898-1901 în Societatea culturală patriotică „Sentinela” hotărăsc să acorde numele instituției lor acestui izvor renumit. După 1948 izvorul se numește „23 August”, revenind la vechiul său nume, Sentinela, după Revoluția din decembrie 1989. Printre edificiile devenite monumente arhitectonice ale localității se numără și stabilimentul balnear construit în anul 1895, în care se executau proceduri
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
1897. Inițial, el a purtat numele fostului ministru al agriculturii al Imperiului Austriac, numindu-se Izvorul Falkenhein, dar românii din Dorna constituiți între 1898-1901 în Societatea culturală patriotică „Sentinela” hotărăsc să acorde numele instituției lor acestui izvor renumit. După 1948 izvorul se numește „23 August”, revenind la vechiul său nume, Sentinela, după Revoluția din decembrie 1989. Printre edificiile devenite monumente arhitectonice ale localității se numără și stabilimentul balnear construit în anul 1895, în care se executau proceduri cu ape carbogazoase și
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
de primar al orașului, coincide cu perioada când se studiază de către oamenii de știință ai vremii și de către administrația Bucovinei și a Câmpulungului dezvoltarea stațiunii balneare Vatra Dornei. În deceniul următor instalării lui Deac, Fondul Bisericesc din Cernăuți devine proprietarul izvoarelor de ape minerale și al așa-zisului institut balnear. În această conjunctură se pune tot mai acut problema dezvoltării băilor la nivelul edilitar al stațiunilor cunoscute deja în Europa. Ajutat de arhitecți și oameni de știință, proprietarul băilor întocmește un
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
și Cinegetică, respectiv Muzeul Etnografic găzduit în clădirea primăriei. Cei care doresc să exploreze împrejurimile au la dispoziție telescaunul care acoperă distanța dintre oraș și Dealul Negru, sau pot pleca în excursii la Poiana Negrii și Poiana Stampei, renumite pentru izvoarele lor minerale. În perioada sezonului rece, turiștilor le stau la dispoziție cinci pârtii dedicate practicării sporturilor de iarnă, dintre care una dedicată schiului fond. Pârtia de schi „Dealu Negru” (denumită uneori și pârtia de schi „Telescaun”) are o lungime de
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
de la Vaser până la Valea Țâșlei. Este dominată de eruptiv neogen și cristalin. Masivul principal îl formează Vârful Toroiaga (1930 m), prelungit în est cu Piciorul Caprei (1804 m) și în nord cu Vârful Țiganului (1736 m). Râul Vișeu își are izvorul sub pasul Prislop, la 1414m altitudine și se varsă în Tisa lângă localitatea Valea Vișeului la circa 330 m altitudine. Drenează un bazin hidrografic cu o suprafață de 1606 km 2 , desfășurat între Munții Maramureșului în est și Munții Rodnei
Vișeu de Sus () [Corola-website/Science/297021_a_298350]
-
un bazin hidrografic cu o suprafață de 1606 km 2 , desfășurat între Munții Maramureșului în est și Munții Rodnei în sud. Vișeul are o lungime de 80km și până la Borșa-Moisei, se mai numește și Borsa sau Vișeuț. În zona de izvor are o pantă mare, de 20-50 m/km. După pătrunderea în Depresiunea Maramureș își croiește o vale largă cu îngustări locale. Bazinul hidrografic al Vișeului este dezvoltat, în cea mai mare parte a sa, în zona montană 67%, care îi
Vișeu de Sus () [Corola-website/Science/297021_a_298350]
-
precipitațiilor abundente, peste 1000 mm, densitatea rețelei hidrografice are valori de 0,7-1 km/km 2. În avale de Moisei, bazinul Vișeului devine puternic asimetric, dezvoltându-se cu precădere pe dreapta. Râul Vaser izvorăște din Munții Maramureșului, se formează din izvorul Boului și izvorul Munceii Albi. Are 62 km lungime, este cel mai important afluent al Vișeului cu debit mai mare decât acesta. Vaserul trece peste linia marilor înălțimi dintre Pietrosul Maramureșului și Toroiaga. Drenează o suprafață de 422 km 2
Vișeu de Sus () [Corola-website/Science/297021_a_298350]
-
1000 mm, densitatea rețelei hidrografice are valori de 0,7-1 km/km 2. În avale de Moisei, bazinul Vișeului devine puternic asimetric, dezvoltându-se cu precădere pe dreapta. Râul Vaser izvorăște din Munții Maramureșului, se formează din izvorul Boului și izvorul Munceii Albi. Are 62 km lungime, este cel mai important afluent al Vișeului cu debit mai mare decât acesta. Vaserul trece peste linia marilor înălțimi dintre Pietrosul Maramureșului și Toroiaga. Drenează o suprafață de 422 km 2,are o lungime
Vișeu de Sus () [Corola-website/Science/297021_a_298350]
-
cantitativă a mineralizațiilor, precum și de calitățile terapeutice (curative). Apele minerale, datorită compoziției chimice complexe, sunt factori curativi naturali cu o deosebită importanță terapeutică. Apele cu conținut de substanțe minerale și bioxid de carbon sunt ape cu un ridicat nivel terapeutic. Izvoarele minerale din zonă au rezultat în urma unei intense circulații a soluțiilor hidrotermale nu numai în rocile eruptive ci și în masa rocilor cristaline și a rocilor sedimentare eocene. În zona Munților Maramureșului au fost identificate în peste 20 de puncte
Vișeu de Sus () [Corola-website/Science/297021_a_298350]
-
nu numai în rocile eruptive ci și în masa rocilor cristaline și a rocilor sedimentare eocene. În zona Munților Maramureșului au fost identificate în peste 20 de puncte: pe Vaser, la Făina, Șuligu, Glimboaca, Novăț, etc. Dintre acestea se remarcă izvorul Șuligu, care are o mineralizație totală de 9,8/l și 2,3 g/l CO. Mai multe izvoare minerale cu ape feruginoase se găsesc în zona orașului Vișeu de Sus și pe Valea Vinului. Izvoarele minerale de pe Valea Vinului
Vișeu de Sus () [Corola-website/Science/297021_a_298350]