24,150 matches
-
e „lampion”, „hârtie și spoială”; „lumina nepoftită” îi stingherește pe morții din suflet: „Doar unul dintre dânșii - un mic strigoi cuminte!, / un alb schelet sarcastic, un filosof bufon/ văzând că astrul tainic e doar un lampion/ zâmbește în tăcere și doarme înainte.” Cu imagini de un desen fin, noi, neașteptate, I. este un poet de vocație reală, a cărui evoluție curmată pretimpuriu a putut sugera apropieri de numele unor adolescenți geniali: Rimbaud, Lautréamont, Raymond Radiguet. SCRIERI: Quasi, îngr. și pref. Perpessicius
IACOBESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287477_a_288806]
-
scurtă. În romanul Cantonul galben (1983), D. P. oferă înainte de toate o radiografie literară a vieții cotidiene a ceferiștilor din același spațiu geografic. Tehnica e cea a povestirii cu „sertare”, romanul având mai multe filoane tematice. Romanul următor, Când caii dorm în picioare (1987), este o dezbatere asupra unui „caz”, efectuată prin formula modernă a metaromanescului. Un alt roman, Tot ce am pe suflet (1996), este o radiografie a Securității, precum și a vieții literare contemporane îndeosebi din Banat. Multe pagini sunt
DANCIU PETNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286679_a_288008]
-
cultură din Banat. A publicat o ediție de scrieri din opera lui Virgil Birou, cuprinzând articole, eseuri, povestiri, schițe, nuvele, reportaje, precum și inedite, însoțite de o bogată iconografie. SCRIERI: Apa de duminică, Timișoara, 1982; Cantonul galben, Timișoara, 1983; Când caii dorm în picioare, Timișoara, 1987; Tangou la Piave, București, 1990; Stănuica, Timișoara, 1995; Adio în septembrie, Timișoara, 1995; Drumul de sănii, Timișoara, 1996; Tot ce am pe suflet, Baia Mare, 1996; La Țebea cerul este tricolor, Timișoara, 1997; Octavian Goga și mesianismul
DANCIU PETNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286679_a_288008]
-
cu gândul la inventarul simbolist. Următorul volum, Virgil Carianopol (1933), este mai pur modernist; totuși, sub învelișul „extremist”-avangardist se configurează, deocamdată vag, traseul ulterior: „când mă întorc din deșerturile tristeții/ ori din cântecul așteptându-mă în vioară/ ce coșmar doarme între frunzele acelorași sâni?/ te-am văzut aruncând mărilor trupul tău/ te-am văzut căutând între degetele mele uzina/ dar cunoști tu bucuriile și suferințele zilelor/ în care voi fi o chemare?/ te doresc țară a focurilor din munții Vrancei
CARIANOPOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286108_a_287437]
-
adevărul - / întunericul se face singur.” Privirea amar-retrospectivă, ajunsă la capătul lumii, devine viziune întoarsă, urzind peisaje postapocaliptice, prin care poetul rătăcește ca un strigoi: „Noapte cu bube. Stătută ca o baltă. / Mă-ntorc de pe lumea cealaltă. Dracul mână caii. Surugiul doarme. Luna atârnă de pe cer ca o tenie. / Orb și fără părinți, ca o mută vedenie, / între cranii și arme. Vin de pe vremea când sângele picura din panoplie. Cine știe, gândule, cine știe... / Apocalipsul a fost și s-a dus. / E
CARAION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286096_a_287425]
-
1911, 266; Lovinescu, Opere, V, 119-121; Iorga, O luptă, I (1914), 12; Trivale, Cronici, 230-234; Vasile Savel, Contimporanii. Schițe și portrete literare, Arad, 1920, 5-11; Tudor Arghezi, În umbra lui Ilarion, „Hiena”, 1920, 12-13; Darie [Cezar Petrescu], Lăsați-l să doarmă ..., „Hiena”, 1920, 12-13; Victor Eftimiu, Ilarie Chendi, „Hiena”, 1920, 12-13; Gala Galaction, Fericească-l scriitorii, toată lumea recunoască-l..., „Hiena”, 1920, 12-13; N. Iorga, În amintirea zilelor celor bune, „Hiena”, 1920, 12-13; Ion Minulescu, Omul cu spadă, „Hiena”, 1920, 12-13; Gh.
CHENDI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286191_a_287520]
-
complet uitarea. O teorie atât de optimistă trebuia dovedită temeinic. Guthrie a invocat câteva argumente puternice. A amintit în primul rând cercetarea lui Jenkins și Dalenbach (1924). Aceștia descoperiseră că somnul joacă un uimitor rol în prevenirea uitării. Dacă subiectul doarme imediat după ce a memorat un material, uitarea este estompată semnificativ: subiectul care a dormit reține cu 50% mai mult decât subiectul care nu a dormit după învățare. Un exemplu sugestiv îl constituie poveștile de adormit copiii. Copiii respectivi pot reproduce
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
argumente puternice. A amintit în primul rând cercetarea lui Jenkins și Dalenbach (1924). Aceștia descoperiseră că somnul joacă un uimitor rol în prevenirea uitării. Dacă subiectul doarme imediat după ce a memorat un material, uitarea este estompată semnificativ: subiectul care a dormit reține cu 50% mai mult decât subiectul care nu a dormit după învățare. Un exemplu sugestiv îl constituie poveștile de adormit copiii. Copiii respectivi pot reproduce dimineața chiar și cele mai mici detalii ale poveștii; dacă însă după ascultarea poveștii
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
Dalenbach (1924). Aceștia descoperiseră că somnul joacă un uimitor rol în prevenirea uitării. Dacă subiectul doarme imediat după ce a memorat un material, uitarea este estompată semnificativ: subiectul care a dormit reține cu 50% mai mult decât subiectul care nu a dormit după învățare. Un exemplu sugestiv îl constituie poveștile de adormit copiii. Copiii respectivi pot reproduce dimineața chiar și cele mai mici detalii ale poveștii; dacă însă după ascultarea poveștii copiii participă la o conversație activă, reproducerea poveștii se realizează cu
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
anatomia sa. Iconografia creștină îi stabilește categoric și definitiv acest loc în imaginar: "Liliacul, trecut în Biblie printre animalele impure, trece drept o pasăre diabolică care caută să se încurce în părul oamenilor și, ca vampir, suge sângele copiilor care dorm. Este o încarnare a demonului, a Prințului tenebrelor. De aceea Satan este reprezentat cu aripi de liliac. Animal hibrid, pasăre și animal în același timp, el simbolizează duplicitatea, ipocrizia. Este de asemenea emblema melancoliei, pentru că nu iese decât la crepuscul
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
grădinițe. Pedepse care-i ridiculizează în fața colegilor, amenințări cu consecințe nebănuite asupra stării de siguranță și confort emoțional al copiilor sunt practici banale, a căror violență distructivă nu este sesizată decât uneori, de părinți. Sunt cunoscute amenințările educatoarelor: „dacă nu dormi, vine bau-bau!”sau uneori, mai rău, pentru copiii care plâng cerând să vină părinții să-i ia: „Dacă nu dormi, nu mai vin părinții să te ia!”. Grădinița reprezintă primul spațiu comunitar în care copilul iese din familie și este
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
sunt practici banale, a căror violență distructivă nu este sesizată decât uneori, de părinți. Sunt cunoscute amenințările educatoarelor: „dacă nu dormi, vine bau-bau!”sau uneori, mai rău, pentru copiii care plâng cerând să vină părinții să-i ia: „Dacă nu dormi, nu mai vin părinții să te ia!”. Grădinița reprezintă primul spațiu comunitar în care copilul iese din familie și este obligat să se adapteze, adică să-i deprindă regulile și să se conformeze lor. Copiii vin din atmosfera de seră
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
facem treabă așa cum vor ei și atâta timp cât vor ei. Noi n-avem pic de timp liber. Când ne văd că stăm, încep să țipe cât îi ține gura. Ce te mai nemulțumește? Nu-mi place că în cameră cu mine doarme băiatul părinților sociali în vârstă de 18 ani. Acesta a încercat să o violeze pe prietena mea, dar nu a reușit. Părinții și-au bătut copilul, dar nu au luat nici o măsură în ceea ce privește dormitul lui, care doarme în continuare în
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
cameră cu mine doarme băiatul părinților sociali în vârstă de 18 ani. Acesta a încercat să o violeze pe prietena mea, dar nu a reușit. Părinții și-au bătut copilul, dar nu au luat nici o măsură în ceea ce privește dormitul lui, care doarme în continuare în camera noastră. Toți din conducere știu acest lucru, inclusiv directorul. Nu mă simt în largul meu nici măcar în camera mea. Trebuie să fiu atentă când mă îmbrac să nu intre peste mine. Sunt în această instituție de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
încercată se găsește mai puternică, mai capabilă, în urma experienței; minimalizarea amenințării, când persoana se convinge pe sine că „nu a fost atât de rău”, „nu s-a întâmplat nimic catastrofal””; evitarea prin fugă de situație, când persoana poate bea, fumează, doarme, face cumpărături, face totul ca să uite; autoacuzarea, când persoana se găsește vinovată de tot ceea ce s-a întâmplat; căutarea unui sprijin emoțional, a simpatiei, rezonanței emoționale a celorlalți față de situația sa; exprimarea emoțiilor în crize de plâns, accese de mânie
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
spitalizare, probleme fizice sau emoționale ale mamei în timpul sarcinii) 2. Familia De câte ori s-a mutat? Ai fost separat de părinți sau de frați? Cine te-a îngrijit când erai mic? Câți îngrijitori ai avut? Cu cine locuiești acum? Cu cine dormi în cameră? Sunt împreună părinții? Mai sunt și alți adulți care locuiesc la un loc cu familia ta? Se întâmplă să țipe părinții la tine? Se întâmplă să țipe părinții unii la alții? Te-au lovit vreodată? S-au lovit
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
manifesta stări de oboseală accentuată, până la nevroză, la sfârșitul unei perioade școlare, ca urmare a stresului indus de sarcinile academice; copilul este mereu obosit, nu mai mănâncă bine, se sperie la factori care altădată i-ar fi provocat râsul, nu doarme bine etc. Este însă suficientă vacanța, impunerea unui regim de culcare la ore fixe și mai devreme seara, mese la ore fixe” Revenirea este sigură. La acest nivel, stresul poate avea și un efect de antrenament. Ieșirea cu succes dintr-
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
oprească sau să "dispară", să se retragă într-o intimitate. Modul în care își poartă non-averea cu sine, toată asupra lui și toată la vedere, sub ochii tuturor. Felul în care folosește spațiul comun și ceea ce are el de oferit: doarme pe băncile pe care alții stau, caută în gunoaiele pe care alții le folosesc ca să se debaraseze de resturi, poartă peste tot un coș de supermarket pe care alții îl folosesc pentru cumpărături. Îl distinge tot ceea ce face altfel decât
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
a poeziei, cât o căutare: Bolliac încearcă să gândească o estetică în măsură să opereze cu absența, și cu forțele negative ale pasivității, demobilizării, uitării. În acest context, evocă, prin aluzie, un vers horațian celebru, " Chiar și bunul Homer mai doarme câteodată": "Și apoi celelalte facultăți ale spiritului nostru nu au și ele felul lor de somn, felul lor de trândăvie, felul lor de lene? Sunt ele oară totdeauna deștepte și agere la capricele acestui instinct ce s-a zis muza
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
vreme. C. I.: Ce alți oameni ați mai întâlnit la Penitenciarul Iași? S. Ț.: În camera aceea erau în jur de 200 de oameni. Stăteau cum stau degetele mele, strânse. Paturile erau puse pe câte patru rânduri suprapuse și se dormea, nu de-a lungul patului, eventual câte doi în pat, ci de-a curmezișul, câte 4 oameni în două paturi. Alții dormeau pe sub paturi că nu era loc, dormeau și pe wc și trebuiau să fie trași de către cei care
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
de oameni. Stăteau cum stau degetele mele, strânse. Paturile erau puse pe câte patru rânduri suprapuse și se dormea, nu de-a lungul patului, eventual câte doi în pat, ci de-a curmezișul, câte 4 oameni în două paturi. Alții dormeau pe sub paturi că nu era loc, dormeau și pe wc și trebuiau să fie trași de către cei care aveau nevoie să se așeze pe wc. Nu vă mai spun ce aer putea fi acolo, pentru unii își dădeau drumul pe
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
strânse. Paturile erau puse pe câte patru rânduri suprapuse și se dormea, nu de-a lungul patului, eventual câte doi în pat, ci de-a curmezișul, câte 4 oameni în două paturi. Alții dormeau pe sub paturi că nu era loc, dormeau și pe wc și trebuiau să fie trași de către cei care aveau nevoie să se așeze pe wc. Nu vă mai spun ce aer putea fi acolo, pentru unii își dădeau drumul pe ei. Erau 200 de oameni! Prin simpla
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
până la urmă își dădeau drumul pe ei. Imaginați-vă cum era să stai pe mai departe în acea cameră cu hainele în care ți-ai făcut nevoile! Vă dați seama ce ce nenorocire era acolo! Ba, din cauza aglomerației, se și dormea pe wc-ul acela turcesc și dacă aveai probleme cu stomacul trebuia să-l ridici pe ce-l care dormea pe wc. Unii nici nu mai reușeau să se abțină și-și dădeau drumul pe ei și, închipuiți-vă dacă puteți
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
cu hainele în care ți-ai făcut nevoile! Vă dați seama ce ce nenorocire era acolo! Ba, din cauza aglomerației, se și dormea pe wc-ul acela turcesc și dacă aveai probleme cu stomacul trebuia să-l ridici pe ce-l care dormea pe wc. Unii nici nu mai reușeau să se abțină și-și dădeau drumul pe ei și, închipuiți-vă dacă puteți!, mirosul accentuat de faptul că acea cameră nu era aerisită din cauza păturilor din geam... leșinau oamenii! Asta i s-
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
că noi, ăștia care eram arestați și deținuți, avem mii de crime la activ, că suntem niște criminali notorii. Pe lângă asta, pe acolo la Jilava erau sergenți care nici măcar să scrie nu știau. Când l-a văzut pe unul că doarme în patul de pe rândul doi suprapus - părintele Cornel, Dumnezeu să-l ierte!, un om, un preot extraordinar, era bolnav și era întins acolo - gardianul a chemat șeful de cameră și l-a întrebat ce-i cu ăla acolo. I s-
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]