23,236 matches
-
este cazul VIII. Prescriptori pentru tulburările psihice comorbide: medicul specialist-psihiatrie pediatrică și neuropsihiatrie pediatrică; medicul de familie - cu scrisoare medicală de la medicul specialist - psihiatrie pediatrică și neuropsihiatrie pediatrică. Constelație specifică de tulburări: alterări ale interacțiunii sociale, lipsa de răspuns la emoțiile altora, alterări calitative ale limbajului, lipsa de utilizare a abilităților, vorbirea la persoana a III a, ecolalie, lipsa de suplețe a expresiei verbale, repertoriu restrîns, repetitiv, stereotip al comportamentelor, nivele variabile de dezvoltare intelectuală (QI). II. Stadializarea afecțiunii: tulburare cronică
EUR-Lex () [Corola-website/Law/227927_a_229256]
-
permite acestuia să controleze procesele fundamentale ale acestor centri. În opinia lui Panksepp (2000), procesele și relațiile dintre diferiții centri nervoși implicați în gestionarea stărilor emoționale și motivaționale ale oamenilor se pot modifica în funcție de experiențele individuale ale fiecăruia. Furia ca emoție negativă și agresivitatea ca un comportament de aversiune se pot adapta, modificându-și valoarea inițială și căpătând conotații pozitive. Așadar, explicarea comportamentului agresiv uman prin analogie cu cel animal este inoperantă și fără valoare științifică. Și chiar dacă fundamentele societății umane
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
nu trebuie să ne facă să uităm de condițiile interne existente (sentimente agresive, gânduri agresive etc.). În mod cert, aceste condiții depind de interpretările fiecărui individ în parte și nu pot fi direct măsurate. Agresivitatea a fost adesea asociată unor emoții negative (furia), unei motivații (dorința de a face rău) sau unor credințe negative (rasismul, prejudecățile etnice). Chiar dacă toți acești factori joacă un anumit rol în manifestarea unui comportament agresiv ce poate provoca suferință celuilalt, prezența lor nu reprezintă o condiție
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
comportamentul agresiv sunt din start sortite eșecului. Studiile științifice arată că predispozițiile individului la un comportament agresiv se formeze la vârste foarte fragede în funcție de primele sale interacțiuni sociale la nivelul familiei, atunci când începe să imite comportamentele adulților și să trăiască emoțiile ce însoțesc aceste comportamente. Învățarea și dezvoltarea competențelor socio-cognitive și socio-afective (personalitatea, inteligența cognitivă și afectivă, realizările școlare și sociale) reprezintă factorii cei mai importanți pentru apariția și emergența diferențelor individuale relativ stabile. Chiar dacă psihologii admit o influență relativă a
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
nevoilor fundamentale ale copilului depinde de intervenția agenților de socializare. Factorii psihologici ai agresivității influențați de aceste contexte sunt și cei care determină dezvoltarea și percepția relațiilor interpersonale și a sinelui, dar și cei care dictează dezvoltarea și exprimarea unor emoții specifice (mânia, bucuria, empatia, simpatia, vinovăția, rușinea), contribuind la dezvoltarea competențelor de rezolvare a problemelor sociale. Înțelegerea mecanismelor de intervenție a acestor factori atât la nivelul apariției, cât și la cel al manifestării și dezvoltării comportamentelor agresive ar permite identificarea
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
poate fi explicată printr-o serie de deficiențe neuropsihologice pre sau postnatale (de natură genetică, consumul de droguri de către mamă, malnutriție pre sau postnatală, lipsa stimulării în perioada postnatală). Carențele pot atrage după sine defecte verbale sau procedurale în ceea ce privește controlul emoțiilor, de exemplu. Copilul manifestă în acest caz importante defecte la nivel cognitiv, emoțional și funcțional. Același autor afirmă însă că un copil cu probleme își poate depăși deficiențele dacă are parte de un mediu stimulant și protector. Dar dacă copilul
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
propusă de alte modele multidimensionale de personalitate (a se vedea Caprara, Barbaranelli, Pastorelli și Perugini, 1994). Scalele cele mai importante pentru măsurarea agresivității sunt scalele de iritabilitate (rigiditate în fața unei provocări), de susceptibilitate emoțională (vulnerabilitate emoțională) și de exteriorizare-înfrânare (înfrânarea emoțiilor resimțite în cazul unei provocări și nu exteriorizarea lor). Rezultatele mai multor studii de laborator scot în evidență efectul interactiv al acestor tendințe cu unele condiții impuse de manipularea experimentală (eșec, frustrare, insultă) asupra comportamentului agresiv (Caprara, 1986; Caprara, Cinanni
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
de Tangney, 2001) au ajuns la aceleași concluzii. Indivizii care resimt un acut sentiment de rușine vor ține cu tot dinadinsul să-și exprime furia, dușmănia, dorindu-le rău celorlalți pentru lucrurile negative ce li se întâmplă. Rușinea este o emoție negativă declanșată de o evaluare negativă a sinelui și de o scădere temporară a stimei de sine. Tendința de a-i învinovăți pe alții pentru răul ce ni se întâmplă este o caracteristică a indivizilor care resimt rușinea într-o
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Rezultatele experimentului au arătat că, independent de absența sau prezența modelului, temperatura ridicată creștea probabilitatea agresivității la subiecții non provocați, inhibând-o în schimb la subiecții provocați. Rezultatele obținute au fost interpretate de către autori drept o tendință de evitare a emoțiilor negative (( Modelul evitării afectului negativ (engl. Negative Affective Escape Model)). Autorii consideră că în cazul în care sentimentele negative depășesc un anumit prag ele diminuează probabilitatea agresivității în loc să o crească. Relația dintre temperatură și agresivitate este în acest caz influențată
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
evitării afectului negativ (engl. Negative Affective Escape Model)). Autorii consideră că în cazul în care sentimentele negative depășesc un anumit prag ele diminuează probabilitatea agresivității în loc să o crească. Relația dintre temperatură și agresivitate este în acest caz influențată de nivelul emoțiilor negative induse individului. Aceleași rezultate au fost obținute și în situația în care căldura a fost înlocuită cu frigul, cu insulta, cu aglomerația sau cu un miros neplăcut. Baron (1977 citat de Baron et al., 1994) explică contradicția dintre rezultatele
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
această instabilitate, Anderson și colegii săi (Anderson et al., 1998) au coordonat o meta-analiză asupra studiilor făcute în laborator, admițând o eventuală intervenție a altor factori legați de agresivitate. Pentru a explica fenomenul, autorii propun un model bazat pe evitarea emoțiilor negative (NAE). În conformitate cu acest model, temperatura ridicată nu ar trebui să provoace creșterea agresivității decât în absența unor alți stimuli "ostili". Prezența simultană a mai multor stimuli negativi produce acumularea și, în consecință, creșterea sentimentelor negative, modificând astfel relația dintre
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
NAE, Anderson și Anderson (1998) au identificat 26 de efecte diferite ale temperaturii ridicate (temperaturi de 35 C vs nivelul cel mai scăzut sau mediu de 18 C), ținând cont și de posibilitatea intervenției altor factori capabili să crească nivelul emoțiilor negative. Rezultatele sunt cele sugerate de modelul NAE, dar nu sunt semnificative din punct de vedere statistic. Divergența dintre rezultatele studiilor empirice și ale studiilor de arhivă se datorează faptului că, în cazul experimentelor în laborator, subiecții știu cu siguranță
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
insultă, el va putea să se răzbune, dacă crede că aceeași stare se datorează unei fete frumoase, el va putea avea fantasme sexuale, dar dacă crede că activarea este provocată de un drog, s-ar putea să nu resimtă nici o emoție. Pentru a-și testa presupozițiile, Zillmann a folosit paradigma lui Berkowitz și LePage (1967), completând-o cu un film erotic. Astfel subiecții trebuiau să vizioneze fie un film despre educație, fie filmul despre box, Campionul, fie un film erotic. La
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
însuși. Aceste experiențe pot de asemenea influența modul în care informațiile sunt percepute și memorate. Copii îngrijiți de persoane afectuoase în comparație cu cei îngrijiți de către persoane distante și indiferente își amintesc mai degrabă comportamentele de ajutorare decât cele de joacă. Continuitatea emoțiilor pozitive și a protecției primare contribuie la formarea unei viziuni pozitive despre lumea socială și despre sine. Cercetările empirice demonstrează că afecțiunea părinților joacă un rol major în dezvoltarea emoțiilor, competențelor și comportamentelor sociale adaptate. Practicile disciplinare exersate în sânul
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
mai degrabă comportamentele de ajutorare decât cele de joacă. Continuitatea emoțiilor pozitive și a protecției primare contribuie la formarea unei viziuni pozitive despre lumea socială și despre sine. Cercetările empirice demonstrează că afecțiunea părinților joacă un rol major în dezvoltarea emoțiilor, competențelor și comportamentelor sociale adaptate. Practicile disciplinare exersate în sânul familiei par să fie decisive în dezvoltarea unei identități pozitive și a interesului pe care copilul îl va manifesta față de ceilalți. Introducând standarde și reguli în formarea valorilor esențiale (atitudinea
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
există reguli reușesc mult mai bine să le interiorizeze și să le folosească mai târziu pentru autocontrol. Atunci când copiilor li se explică consecințele propriilor acțiuni (pro sau antisociale), aceștia reușesc să țină cont de sentimentele celorlalți și să-și dezvolte emoții sociale pozitive (empatie: capacitatea de a înțelege și de a retrăi emoțiile celuilalt; simpatie: capacitatea de a lua parte la bucuria sau la durerea celuilalt). Capacitatea de a retrăi sentimentele altcuiva de parcă ar fi ale tale proprii și de a
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
folosească mai târziu pentru autocontrol. Atunci când copiilor li se explică consecințele propriilor acțiuni (pro sau antisociale), aceștia reușesc să țină cont de sentimentele celorlalți și să-și dezvolte emoții sociale pozitive (empatie: capacitatea de a înțelege și de a retrăi emoțiile celuilalt; simpatie: capacitatea de a lua parte la bucuria sau la durerea celuilalt). Capacitatea de a retrăi sentimentele altcuiva de parcă ar fi ale tale proprii și de a reacționa în consecință permite conștientizarea propriilor capacități de a contribui la binele
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
de subiecți (dintre care 46 % au mai puțin de 18 ani) vizând corelația dintre jocurile video și comportamentul agresiv arată că jocurile video practicate de către tinerii și copii de sex masculin sau feminin cresc probabilitatea agresivității, inducând o serie de emoții negative plus o activare fiziologică importantă și reducând probabilitatea comportamentelor pro-sociale (Anderson et al., 2001). Aceste rezultate confirmă efectul pe termen scurt și lung al imaginilor violente asupra declanșării agresivității, chiar și în cazul jocurilor video. Copiii telespectatori privilegiați. Dacă
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
se pare că sunt responsabile de acest lucru: cortexul cerebral și sistemul limbic. Cortexul cerebral este implicat în funcționarea proceselor cognitive complexe necesare învățării, emiterii de judecăți și luării deciziilor. Sistemul limbic înserează un ansamblu de structuri nervoase care controlează emoțiile și nevoile (motivaționale) fundamentale. * Cortexul cerebral Zonele corticale ale creierului sunt implicate în învățarea socială, anticiparea evenimentelor și selectarea răspunsurilor (Weiger și Bear, 1988). Neocortexul frontal este partea creierului direct responsabilă de receptarea și interpretarea informațiilor senzoriale externe. Conectat cu
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
funcționarea cortexului. Astfel evaluarea capacităților cognitive, motrice și perceptive permite o mai bună prezicere a violenței decât testele de personalitate. * Sistemul limbic Sistemul limbic face legătura dintre stimulii senzoriali ce provin din mediul înconjurător și reacțiile emoționale. Marea majoritate a emoțiilor presupun intervenția sistemului limbic. Această parte a creierului este denumită sistem pentru că reprezintă locul de interconexiune a mai multor structuri nervoase sub-corticale (hipotalamus, pedunculul cerebral, bulbul rahidian, hipofiza), structuri direct conectate la sistemul nervos central și la sistemul nervos periferic
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
i-a făcut să fie mai punitivi cu persoanele care nu erau direct responsabile de suferința lor. În opinia unor autori, furia nu declanșează în mod obligatoriu agresivitatea, ba dimpotrivă, uneori o poate împiedica. Se pare că există și alte emoții, direct sau indirect legate de furie, care joacă un rol important în manifestarea comportamentului agresiv. Amenințarea stimei de sine crește atenția față de propria persoană, activând rușinea care, dacă precede furia, o amplifică. Astfel indivizii cu o stimă de sine ridicată
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
1996 citat de Tagney, 2001). Rușinea mai este uneori asociată cu frica, care motivează evitarea sau fuga, provocând paralizia și, în consecință, absența mobilității musculare necesare agresivității. Comportamentul agresiv și stările afective pozitive Unii cercetători au propus ipoteza conform căreia emoțiile negative nu sunt singurele în a influența comportamentul agresiv. Emoțiile pozitive precum empatia sau simpatia față de o persoană ar putea diminua sau chiar împiedica agresivitatea. Vederea victimei suferinde poate induce o reacție "vicariantă" (retrăirea experienței unui eveniment), o stare emoțională
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
cu frica, care motivează evitarea sau fuga, provocând paralizia și, în consecință, absența mobilității musculare necesare agresivității. Comportamentul agresiv și stările afective pozitive Unii cercetători au propus ipoteza conform căreia emoțiile negative nu sunt singurele în a influența comportamentul agresiv. Emoțiile pozitive precum empatia sau simpatia față de o persoană ar putea diminua sau chiar împiedica agresivitatea. Vederea victimei suferinde poate induce o reacție "vicariantă" (retrăirea experienței unui eveniment), o stare emoțională negativă, reducând astfel probabilitatea atacului imediat (Feshbach, 1970). Dar empatia
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
și comportamente agresive (bullying) resimt mai puțin empatia (Endersen și Olweus, 2001; Miller și Eisenberg, 1988 citat de Eisenberg, 2000). Aceleași tendințe au fost constatate și în legătură cu simpatia. Empatia și simpatia reprezintă ceea ce specialiștii denumesc competențe emoționale. Legătura dintre aceste emoții și competențele sociale poate explica corelația negativă dintre ele și comportamentul agresiv (Miller et al., 1988). Unele studii au relevat că măsurarea simpatiei este un bun indicator al tendințelor pro-sociale și al relațiilor personale non conflictuale (Eisenberg, Fabes, Murphy, Karbon
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Maszk, 1996 citat de Eisenberg, 2000). Copii care resimt empatie și/sau simpatie în timpul interacțiunilor sociale știu să dezvolte strategii comportamentale mai adaptate social, având un parcurs școlar reușit. Aceste rezultate demonstrează o legătură strânsă între manifestarea comportamentului agresiv și emoțiile umane fundamentale (tristețea, bucuria, furia, dezgustul, surpriza), pe de o parte, iar pe de altă parte, emoțiile învățate (gelozia, simpatia, rușinea). Emoția ca factor de integrare și influențare a agresivității Emoția este forma de organizare comportamentală a unui ansamblu de
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]