24,310 matches
-
fost, cu luminile și umbrele lor, slujind mereu mai bine prezentul patriei socialiste în înaintarea ei spre comunism.“ („Patriotismul socialist, revoluționar, parte inseparabilă a operei de construcție socialistă, a formării omului nou“, Era socialistă, 10 aprilie 1988) PETRESCU Florin Chemarea Glasului Patriei de la Pankov (nota V. I.) „Nu-ți mai spun nimic ponoare, lanuri unde pâinea coace, glasul tânăr de tractoare, bătrâneștile cerdace? Nu-ți tresare oare-n sânge, cu acorduri lungi și vii, coarda dorului ce plânge sub arcuș de
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
comunism.“ („Patriotismul socialist, revoluționar, parte inseparabilă a operei de construcție socialistă, a formării omului nou“, Era socialistă, 10 aprilie 1988) PETRESCU Florin Chemarea Glasului Patriei de la Pankov (nota V. I.) „Nu-ți mai spun nimic ponoare, lanuri unde pâinea coace, glasul tânăr de tractoare, bătrâneștile cerdace? Nu-ți tresare oare-n sânge, cu acorduri lungi și vii, coarda dorului ce plânge sub arcuș de pribegii? Ai lăsat țara desculță, înglodată-n umilință, cu pestelcă sărăcuță și c-o singură catrință, o
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
vii, coarda dorului ce plânge sub arcuș de pribegii? Ai lăsat țara desculță, înglodată-n umilință, cu pestelcă sărăcuță și c-o singură catrință, o găsești împodobită cu avuturi și odoare ca-ntr o neînchipuită, mândră zi de sărbătoare.“ („Chemare“, Glasul Patriei, 10 decembrie 1957) PETRESCU Gh., prof. dr. „UN MOMENT de largă referință în întregul proces al dezvoltării economice și sociale a țării îl reprezintă Congresul al IX-lea al partidului, din 1965. Cu contribuția determinantă a tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
eticul și umanul. Sudura lor, revărsarea unuia în celălalt sunt hotărâtoare pentru profilul omului de mâine - căruia comunismul, constructor sau gânditor pasionat de azi este o anticipare.“ (Tribuna, 31 august 1972) „Pășim în 1979 cu satisfacția că țara noastră, prin glasul celui mai autorizat reprezentant al ei, tovarășul Nicolae Ceaușescu, nu pregetă nici un efort în slujba păcii și diminuării competiției înarmărilor, prin participarea ei activă în organismele internaționale și prin măsurile luate pe plan intern.“ (Tribuna, 4 ianuarie 1979) REU Traian
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
practicii revoluționare contemporane.“ („Omagiu“, Vatra, ianuarie 1989) RUSU Silviu, poet „Ești frumos Ca un om Ești înalt Și omenesc de bun Ca sângele care împarte fericirea în întregul trup.“ („Partidul“, Cronica, 7 mai 1976) SABIN Mihail, publicist și poet „Prin glasul tovarășului Nicolae Ceaușescu, un popor liber și demn pătrunde astfel în conștiința lumii contemporane oferind imaginea unui nobil efort creator, menit să înalțe România Socialistă pe culmile progresului și ale civilizației.“ (Ateneu, aprilie 1973) SARGEȚIU Octav „Nepieritorul zbucium roditor - urmașilor
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
pentru profesori, cât și pentru studenți cu ocazia deschiderii anului de învățământ la Iași, facem totul pentru ca întreaga activitate didactică, științifică și politico-educativă să se desfășoare la cote tot mai ridicate.“ (Contemporanul, 2 decembrie 1977) TITA Ștefan „Votul nostru-i glas fierbinte Ce din piept îl înălțăm Pentru-al țării președinte Ce cu dragoste-l urmăm.“ („Votul nostru-i glas fierbinte“, România liberă, 20 ianuarie 1975) TOBOȘARU Ion, prof. univ. dr. „Reverberează și va reverbera timp îndelungat Raportul președintelui Nicolae Ceaușescu
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
didactică, științifică și politico-educativă să se desfășoare la cote tot mai ridicate.“ (Contemporanul, 2 decembrie 1977) TITA Ștefan „Votul nostru-i glas fierbinte Ce din piept îl înălțăm Pentru-al țării președinte Ce cu dragoste-l urmăm.“ („Votul nostru-i glas fierbinte“, România liberă, 20 ianuarie 1975) TOBOȘARU Ion, prof. univ. dr. „Reverberează și va reverbera timp îndelungat Raportul președintelui Nicolae Ceaușescu, prilejuit de cea de-a cincea Conferință Națională a Partidului Comunist Român, document de inestimabilă valoare teoretică și practică
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
m-am dus în pod să-i dau raportul Veronicăi. „Carmen Popescu? Păi eu sunt aia!“ mi-a răspuns. „Da’ de ce nu-i dai numele tău adevărat?“, am întrebat-o. Mi-a șuierat cu o undă de tristă înțelepciune în glas: „Carmen Popescu e mult mai frumos“. (Mai târziu, am realizat câtă dreptate avusese: Popescu era un nume de oraș, un nume în escu, demn de un inginer. Nu ca Flutur: frust, peizan, inspirând tot felul de rime...) Cooperarea noastră a
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
lui Carmen Popescu. Răsăriseră și alții, nu puțini la număr, iar cu vremea am învățat să-i deosebesc, conferindu-le în sinea mea porecle, ba chiar și sumare portrete fizico-sociale. Toți cei care o căutau aveau ceva în comun: un glas de bărbat sigur pe el, cu picioarele bine înfipte în asfalt și diploma de bacalaureat în buzunar, ba chiar și o facultate gen utilaj tehnologic, îmbunătățiri funciare, poate chiar un „Ștefan Gheorghiu“. Era clar că, dincolo de pereții blocului nostru, în
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
Veronica învârtind cafeaua din ibric și privind lung poza cu ochi negri, melancolici. „Ai văzut ce piele? Ce păr? Ce brațe? Ce pulpe?“ Am crezut că glumește, dar, observându-i expresia gravă și simțind admirația profundă - ba nu: evlavia! - din glas, am înțeles că, pentru Flutur Veronica, imaginea bărbatului-pe-blana-de-leopard reprezenta ceva major-existențial. Am tăcut, temându-mă să nu-mi scape vreo prostie, căutând să-mi agăț privirea de altceva. Undeva, în alt capăt al clădirii, cineva deschise o ușă sau fereastră
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
destinată.“ Uite, scriindu-ți asta, văd ochii animalelor de experiență din subsolul spitalului Colentina și aud scheunatul ăla solitar, atât de omenesc, de dureros. Arta, cultura românească, o ascultam pe Monica Lovinescu la Europa Liberă. „Am citit tot“, spunea cu glasul ei inconfundabil, „din ce a apărut în acei ani cu adevărat valoros, demn de a fi citit și nemaculat de ideologie“. M-am întrebat de multe ori mai târziu dacă mesagerii, consultanții, dacă înseși canalele și căile de acces erau
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
să nu mai fie arsă altă dată cu țigara de către părinții săi?!" Facem jocul comuniștilor? Articol apărut în Ziarul personal al dlui Marian Ciornei -Anul 1 Nr.1 din 16.08.1998, sub semnătura „Tataia” De cele mai multe ori nervii reprezintă glasul Ne putinței, iar agresivitatea reprezintă de multe ori glasul Frustrării. Când "văd mizeria în care trăim cu toții (sau aproape toți) și când știu bine că situația se poate remedia, pun mâna pe pix și încerc să explic niște lucruri .” 149
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
de către părinții săi?!" Facem jocul comuniștilor? Articol apărut în Ziarul personal al dlui Marian Ciornei -Anul 1 Nr.1 din 16.08.1998, sub semnătura „Tataia” De cele mai multe ori nervii reprezintă glasul Ne putinței, iar agresivitatea reprezintă de multe ori glasul Frustrării. Când "văd mizeria în care trăim cu toții (sau aproape toți) și când știu bine că situația se poate remedia, pun mâna pe pix și încerc să explic niște lucruri .” 149 Dar când după ani de zile ajung la concluzia
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
Ziarul Ziua din 22-23.01.2000 Justițiarul din Cartierul Dacia Marian Ciornei este, probabil singurul român care are un „ziar personal - Ziarul este trimis tuturor publicațiilor, inclusiv postului de radio BBC„Scriu când am ceva de scris, cu toate că știu că glasul meu este glasul neputinței” - spune ineditul jurnalist, hotărât să continue redactarea ziarului. Marian Ciornei este un personaj original, probabil singurul din țară care editează un "ziar personal", expresia aparținându-i. Acest ziar apare odată pe lună, este dactilografiat la un
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
22-23.01.2000 Justițiarul din Cartierul Dacia Marian Ciornei este, probabil singurul român care are un „ziar personal - Ziarul este trimis tuturor publicațiilor, inclusiv postului de radio BBC„Scriu când am ceva de scris, cu toate că știu că glasul meu este glasul neputinței” - spune ineditul jurnalist, hotărât să continue redactarea ziarului. Marian Ciornei este un personaj original, probabil singurul din țară care editează un "ziar personal", expresia aparținându-i. Acest ziar apare odată pe lună, este dactilografiat la un rând jumătate pe
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
jur. In opinia să, "cauza sărăciei este jaful, o boală a societății românești". Atât timp cât lucrurile nu se vor schimba în bine; Marian Ciornei este hotărât să continue redactarea "ziarului său personal." Scriu când am ceva de scris, cu toate că știu că glasul meu este glasul neputinței". Magda OLTEANU * Ziarul Monitorul din 5.08.2002 POȘTALION Împovărat de datorii În orice stat civilizat se știe că Statul ar trebui să reprezinte interesele celor corecți în fața celor care au tendințe de a încălca legea
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
să, "cauza sărăciei este jaful, o boală a societății românești". Atât timp cât lucrurile nu se vor schimba în bine; Marian Ciornei este hotărât să continue redactarea "ziarului său personal." Scriu când am ceva de scris, cu toate că știu că glasul meu este glasul neputinței". Magda OLTEANU * Ziarul Monitorul din 5.08.2002 POȘTALION Împovărat de datorii În orice stat civilizat se știe că Statul ar trebui să reprezinte interesele celor corecți în fața celor care au tendințe de a încălca legea. În acest sens
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
din toate cele trei provincii, pentru că între cei peste patruzeci de mii de români adunați aici din toate cotloanele Transilvaniei, se remarca prezența celor mai de seamă oameni veniți din Moldova și din Muntenia. S a pretins atunci într-un glas desființarea iobăgiei fără despăgubire, egala îndrepătățire a națiunii române, și respingerea «uniunii» Transilvaniei cu Ungaria. La 15 mai are loc impresionanta Adunare Națională pe câmpia din marginea Blajului, care de atunci se va chema Câmpia Libertății. Cu acea ocazie națiunea
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
interpretez o Odă (ceea ce în limbajul obișnuiților barului însemna „Oooo, dă-te-n pizda mă-tii“). Am început cu un „Oooo“ prelung, care a fost completat de un alt „Oooo“, pe măsură, venit din partea celui care forțase ușa. Auzind însă glasul, mi-am prelungit „Oooo“-ul meu, în mod nefiresc. De fapt, am rămas cu el în emisie. „Oooo“-ul celălalt a ajuns, în schimb, repede la capătul suflului, dar a fost reluat și integrat, de data asta, într-o structură
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
văzut omul mort, pentru că își dăduse duhul pe la un spital și nu mai fusese adus acasă ; cu toate acestea, mirosul de zacuscă mi-a devenit de atunci grețos. La etajul patru era liniște, din cînd în cînd se mai auzea glasul domnului Golescu, care-l striga pe Mihăiță, iar lumina, trecută prin geamul verde ce dădea afară, îmbrăca lucrurile într-o atmosferă calmă, ca aceea de sub apă. Cu ușa deschisă, mă aștepta mama, și bucuria mea era, desigur, foarte mare cînd
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
Ai văzut cum era ?“ „Am văzut.“ Se priviră. Simțiră cum un val de devotament și curaj îi ia și îi poartă spre înălțimi. Cînd ajunseră cel mai sus, sclipi scurt o spadă : „Trebuie s-o căutăm !“ - strigară ei într-un glas, ca doi muschetari ce erau. Dănuț avea de-acum un aliat prețios. Nu după mult timp de la această frumoasă scenă în care două suflete dîrze se uneau prin legămînt, Cristi veni într-o pauză la Dănuț și-i spuse să
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
anume, cum numai ea știa s-o facă, și-i răspunse simplu, dar fermecător : „Ne jucăm“. „și de-a ce vă jucați ?“ „De-a mama și de-a tata.“ „Hai mai bine să facem o cazemată, lăsați prostiile !“ - se auzi glasul autorității. „Uite, tu ești sergentul meu (și Dănuț arătă înspre Aurora), iar tu ești soldat. Ai înțeles, sol dat, Pitița ?“ Pitița, care pronunța cuvintele stîlcit (de aceea i se și zicea așa - pentru că atunci cînd vorbea despre ea însăși își
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
ți-l dea !“ Pornit de acasă cu tatăl său, Dănuț se simțea acum puternic. Amîndoi bărbații călcau apăsat, fără să se privească, cu chipurile împietrite, cu luciri de oțel în ochi, îndreptîndu-se hotărît spre leagăne. La un mo ment dat, glasul bărbatului mai mare se auzi rostind aceeași întrebare pe care celălalt o mai auzise în nenumărate rînduri. Cu un gest sigur, primul întinse brațul, așa încît pe inelar se putea zări o extraordinară verighetă ; metalul galben străluci scurt, cu clinchet
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
căsătorie. El avea o oarecare avere și îi spusese părintelui că o ia numai cu o cămașă de noapte pe ea și nimic mai mult. Înainte să înceapă să vorbească, își scosese batista, o dusese la gură și își dresese glasul încetinel. Tatăl consimțise bucuros, felicitîndu-se că-și dădea fiica pe mîna unui astfel de om de ispravă. Cînd ajungea aici cu povestea, bunica se oprea și se uita la nepotu-său nerăbdătoare, așteptînd ca el să o ches tioneze ca de
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
să ne dezmeticim din somnul profund, ne echipam în grabă și ieșeam în îndrăgitul parc unde, în concertul matinal al păsărelelor și sub mângâierea binefăcătoare a razelor călduțe ale soarelui, ce se strecurau printre coroanele dese ale copacilor, repetam cu glas tare lecțiile. Cu mintea limpede, în aerul tare al dimineții, randamentul studiului era incomparabil mai mare. Cu puține excepții, elevii Școlii Normale la care eram elev aveau o atitudine pozitivă față de învățătură. Ca fii de țărani, veniți la Șendriceni să
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]