25,546 matches
-
de Sophie Lorain. Filmul este o adaptare a povestirilor Scandal în Boemia și Planurile Bruce-Partington ale lui Conan Doyle. Într-un episod al serialului "Wishbone" realizat de PBS Kids, actrița Sally Nystuen Vahle o interpretează pe Irene Adler în adaptarea povestirii "Scandal în Boemia" intitulată "A Dogged Espose". În "The 10 Li'l Grifters Job," episodul 2 al sezonului 4 al serialului "Leverage", personajul Sophie o portretizează pe Irene Adler în Murder Mystery Masquerade. În emisiunea britanică Sherlock Holmes and the
Irene Adler () [Corola-website/Science/324363_a_325692]
-
(în ) este una dintre cele 56 povestiri scurte cu Sherlock Holmes ale lui Sir Arthur Conan Doyle și a cincea povestire din volumul "Întoarcerea lui Sherlock Holmes". Povestirea a fost publicată în hebdomadarul american Collier's Weekly din 30 ianuarie 1904 și în revista Strand Magazine din
Școala de stareți () [Corola-website/Science/324380_a_325709]
-
(în ) este una dintre cele 56 povestiri scurte cu Sherlock Holmes ale lui Sir Arthur Conan Doyle și a cincea povestire din volumul "Întoarcerea lui Sherlock Holmes". Povestirea a fost publicată în hebdomadarul american Collier's Weekly din 30 ianuarie 1904 și în revista Strand Magazine din februarie 1904, cu ilustrații de Sidney Paget, apoi în volumul ""Întoarcerea lui Sherlock Holmes
Școala de stareți () [Corola-website/Science/324380_a_325709]
-
(în ) este una dintre cele 56 povestiri scurte cu Sherlock Holmes ale lui Sir Arthur Conan Doyle și a cincea povestire din volumul "Întoarcerea lui Sherlock Holmes". Povestirea a fost publicată în hebdomadarul american Collier's Weekly din 30 ianuarie 1904 și în revista Strand Magazine din februarie 1904, cu ilustrații de Sidney Paget, apoi în volumul ""Întoarcerea lui Sherlock Holmes"" (în ) editat la 7 martie 1905 de
Școala de stareți () [Corola-website/Science/324380_a_325709]
-
în revista Strand Magazine din februarie 1904, cu ilustrații de Sidney Paget, apoi în volumul ""Întoarcerea lui Sherlock Holmes"" (în ) editat la 7 martie 1905 de George Newnes Ltd din Anglia. Doyle a clasificat "" pe locul X din cele 12 povestiri favorite cu Sherlock Holmes. Thorneycroft Huxtable, fondator și director al unei școli primare de prestigiu de lângă Mackleton (în nordul Angliei), sosește în apartamentul lui Holmes și Watson într-o stare de mare epuizare și agitație. Cu trei zile mai înainte
Școala de stareți () [Corola-website/Science/324380_a_325709]
-
deruta pe urmăritori. Acest artificiu provine din mitologia greacă; zeul Hermes a furat vitele fratelui său, zeul Apollo, punându-le potcoave care semănau cu copita unui cal și păcălindu-l astfel pe Apollo. Data poate fi dedusă din menționarea în povestire a datei de 13 mai care a căzut într-o zi de luni din acel an și din mențiunea că ducele de Holdernesse era Lord Locotenent de Hallamshire "din 1900" (făcând mai degrabă improbabil anul 1895). În plus, se relatează
Școala de stareți () [Corola-website/Science/324380_a_325709]
-
fost implicat într-o mare măsură". Este posibil ca Holmes și Watson să fi folosit nume și date diferite pentru a ascunde discret identitățile reale ale participanților la această afacere. Holmes își arată o latura neobișnuită de mercenar în această povestire, acceptând bucuros un cec pentru 6.000 de lire sterline. Pe de altă parte, el refuză oferta ducelui de 12.000 de lire sterline, care este concepută ca o mită pentru tăcerea sa cu privire la adevărata natură a infracțiunii. Au existat
Școala de stareți () [Corola-website/Science/324380_a_325709]
-
pretenția lui Holmes de a fi în măsură să determine direcția de deplasare a unei biciclete plecând de la urmele găsite în mâlul din mlaștină. Saltire este un termen utilizat în heraldică pentru o cruce în formă de X. La începutul povestirii, Holmes afirmă că lucra deja la două anchete pe care le numește «cazul documentelor Ferrers» și «crima Abergavenny». Aceste aventuri paralele sunt inedite. În povestirea Aventura lui Johnnie Waverly de Agatha Christie este relatat un complot similar. În acesta este
Școala de stareți () [Corola-website/Science/324380_a_325709]
-
este un termen utilizat în heraldică pentru o cruce în formă de X. La începutul povestirii, Holmes afirmă că lucra deja la două anchete pe care le numește «cazul documentelor Ferrers» și «crima Abergavenny». Aceste aventuri paralele sunt inedite. În povestirea Aventura lui Johnnie Waverly de Agatha Christie este relatat un complot similar. În acesta este implicat, de asemenea, un tată de neam vechi, care cere ajutorul lui Poirot în răpirea anunțată a tânărului său fiu. După cum se dovedește, tatăl știe
Școala de stareți () [Corola-website/Science/324380_a_325709]
-
anunțată a tânărului său fiu. După cum se dovedește, tatăl știe mai multe decât lasă să se înțeleagă. La final, Poirot reușește să-l găsească pe băiat și îi promite tatălui că va ascunde implicarea acestuia de dragul ascendenței sale nobiliare. Această povestire a servit ca sursă de inspirație pentru al șaselea film cu Sherlock Holmes (filmat în 1921) din seria de filme mute cu Eille Norwood. Povestirea "Școala de stareți" a fost adaptată în 1986 pentru serialul de televiziune "Sherlock Holmes" realizat
Școala de stareți () [Corola-website/Science/324380_a_325709]
-
băiat și îi promite tatălui că va ascunde implicarea acestuia de dragul ascendenței sale nobiliare. Această povestire a servit ca sursă de inspirație pentru al șaselea film cu Sherlock Holmes (filmat în 1921) din seria de filme mute cu Eille Norwood. Povestirea "Școala de stareți" a fost adaptată în 1986 pentru serialul de televiziune "Sherlock Holmes" realizat de Granada Television cu Jeremy Brett în rolul principal. Acest episod este al șaselea al celui de-al treilea sezon. Această versiune este destul de fidelă
Școala de stareți () [Corola-website/Science/324380_a_325709]
-
glorificarea junglei ca un spațiu cu o existență autonomă care invadează civilizația. În proza lui Kipling se manifestă un război permanent între natură și om, vegetația punând imediat stăpânire pe teritoriul părăsit de om. Astfel, „Coborârea junglei spre văi”, o povestire din volumul "A doua carte a junglei" (1895), prezintă modul în care jungla distruge totul într-o mișcare apocaliptică. Pădurea lui Kipling se potrivește cel mai bine ideii de natură agresivă pe care scriitorul i-o atribuie codrilor Borzei. Trecerea
Nopțile de Sânziene () [Corola-website/Science/324371_a_325700]
-
și-a creionat după ea personajele din unele romane ale sale, cel mai evident fiind în eroina din romanul "Artifact". Ea a murit în 2002. Benford are un frate geamăn identic, Jim Benford, cu care a colaborat la scrierea unor povestiri SF. Amândoi au început în fandomul science fiction, cu Gregory co-editor la fanzinul "Void". Benford este ateu. Prima povestire vândută de a fost "Stand-In", pentru revista "Magazine of Fantasy and Science Fiction" (iunie 1965). În 1969 a început să scrie
Gregory Benford () [Corola-website/Science/324413_a_325742]
-
Artifact". Ea a murit în 2002. Benford are un frate geamăn identic, Jim Benford, cu care a colaborat la scrierea unor povestiri SF. Amândoi au început în fandomul science fiction, cu Gregory co-editor la fanzinul "Void". Benford este ateu. Prima povestire vândută de a fost "Stand-In", pentru revista "Magazine of Fantasy and Science Fiction" (iunie 1965). În 1969 a început să scrie un editorial regulat de știință pentru "Amazing Stories". Benford se orientează mai mult spre hard science fiction, încorporând cercetările
Gregory Benford () [Corola-website/Science/324413_a_325742]
-
1998), "The Martian Race" (1999) și "Eater" (2000). Benford a fost editorul a numeroase antologii de istorie alternativă, precum și a unor culegeri de texte aparținând câștigătorilor premiului Hugo. El a fost nominalizat de patru ori la acest premiu (pentru două povestiri și două nuvele) și de 12 ori la premiul Nebula (la toate categoriile). În afara premiului Nebula primit pentru "Timperfect", el a mai câștigat unul pentru nuveleta "If the Stars Are Gods" (scrisă împreună cu Eklund). Benford a fost oaspete de onoare
Gregory Benford () [Corola-website/Science/324413_a_325742]
-
este o artă marțială ficțională, descrisă de Sir Arthur Conan Doyle în povestirea cu Sherlock Holmes "Casa pustie", prima din volumul "Întoarcerea lui Sherlock Holmes", pentru a explica modul în care Holmes a reușit să evite căderea în Cascadele Reichenbach în timpul încleștării cu profesorul Moriarty descrise în povestirea "Ultima problemă", publicată pentru prima
Baritsu () [Corola-website/Science/324433_a_325762]
-
Sir Arthur Conan Doyle în povestirea cu Sherlock Holmes "Casa pustie", prima din volumul "Întoarcerea lui Sherlock Holmes", pentru a explica modul în care Holmes a reușit să evite căderea în Cascadele Reichenbach în timpul încleștării cu profesorul Moriarty descrise în povestirea "Ultima problemă", publicată pentru prima oară în numărul din decembrie 1893 al revistei "Strand Magazine". Prin anii 1890, Conan Doyle a devenit obosit de scrierea aventurilor lui Sherlock Holmes. El l-a ucis pe Holmes în povestirea "Ultima problemă" (1893
Baritsu () [Corola-website/Science/324433_a_325762]
-
Moriarty descrise în povestirea "Ultima problemă", publicată pentru prima oară în numărul din decembrie 1893 al revistei "Strand Magazine". Prin anii 1890, Conan Doyle a devenit obosit de scrierea aventurilor lui Sherlock Holmes. El l-a ucis pe Holmes în povestirea "Ultima problemă" (1893), în care Holmes cade mortal într-o cascadă în timpul unei lupte cu dușmanul său, profesorul Moriarty. Cu toate acestea, presiunea publicului pentru revenirea detectivului ficțional l-a făcut pe Doyle să cedeze și să-l reînvie pe
Baritsu () [Corola-website/Science/324433_a_325762]
-
a făcut pe Doyle să cedeze și să-l reînvie pe Holmes într-o altă poveste, "Casa pustie", în 1901. Holmes însuși a explicat supraviețuirea lui aparent miraculoasă astfel: De fapt, "baritsu" nu există în afara de paginilor edițiilor englezești ale povestirii "Casa pustie", iar despre acest cuvânt se crede că a fost o greșeală de tipar sau o bowdlerizare a artei marțiale bartitsu. Cuvântul "baritsu" a fost considerat a fi prea ezoteric de editorii americani ai lui Doyle, care au mărit
Baritsu () [Corola-website/Science/324433_a_325762]
-
fost o greșeală de tipar sau o bowdlerizare a artei marțiale bartitsu. Cuvântul "baritsu" a fost considerat a fi prea ezoteric de editorii americani ai lui Doyle, care au mărit confuzia înlocuindu-l cu cuvântul "jiu-jitsu" în edițiile americane ale povestirii. Această confuzie de nume a persistat o mare parte a secolului al XX-lea, nedumerindu-i pe fanii entuziaști ai lui Holmes asupra termenului "baritsu" care a fost identificat în mod greșit cu bujutsu, sumo și judo. Între timp, termenul
Baritsu () [Corola-website/Science/324433_a_325762]
-
urmă s-a stabilit că știau baritsu într-un serial de benzi desenate publicat în "The Shadow Strikes". Acesta a inclus, de asemenea, un set de mai multe reguli din erele victoriană și edwardiană, fiind prezentate în numeroase pastișe ale povestirilor cu Sherlock Holmes. În seria sovietică de televiziune Aventurile lui Sherlock Holmes și ale dr. Watson, Holmes și Moriarty sunt amândoi maeștri în baritsu. Este prezentată o luptă dramatică între cei doi. În 1982 Fromm și Soames, urmați de alții
Baritsu () [Corola-website/Science/324433_a_325762]
-
să se refere la "bartitsu", o artă marțială eclectică fondată de londonezul E. W. Barton-Wright în 1899: câțiva ani mai târziu după perioada la care s-a presupus că Holmes ar fi folosit-o, dar cu doi ani înainte de publicarea povestirii. Nu este sigur dacă Holmes s-a referit la "baritsu", mai degrabă decât la "bartitsu". Este posibil ca Doyle, care, la fel ca Barton-Wright, a scris pentru revista Pearson’s Magazine la sfârșitul anilor 1890, să fi aflat vag de
Baritsu () [Corola-website/Science/324433_a_325762]
-
(1964) (titlu original "The Rest of the Robots") este o culegere povestiri a lui Isaac Asimov. Ediția originală cartonată includea opt povestiri, precum și două romane în care apare detectivul Elijah Baley, "Cavernele de oțel" și "Soarele gol", dar unele ediții broșate au cuprins doar povestirile, la fel ca și traducerea românească. În
Povestiri cu roboți () [Corola-website/Science/324448_a_325777]
-
(1964) (titlu original "The Rest of the Robots") este o culegere povestiri a lui Isaac Asimov. Ediția originală cartonată includea opt povestiri, precum și două romane în care apare detectivul Elijah Baley, "Cavernele de oțel" și "Soarele gol", dar unele ediții broșate au cuprins doar povestirile, la fel ca și traducerea românească. În versiunea americană, cele opt povestiri sunt grupate în trei secțiuni
Povestiri cu roboți () [Corola-website/Science/324448_a_325777]
-
Rest of the Robots") este o culegere povestiri a lui Isaac Asimov. Ediția originală cartonată includea opt povestiri, precum și două romane în care apare detectivul Elijah Baley, "Cavernele de oțel" și "Soarele gol", dar unele ediții broșate au cuprins doar povestirile, la fel ca și traducerea românească. În versiunea americană, cele opt povestiri sunt grupate în trei secțiuni: Povestirea a apărut pentru prima dată în numărul din februarie 1942 al revistei Amazing Stories Robotul AL-76 (supranumit Al) este proiectat pentru activități
Povestiri cu roboți () [Corola-website/Science/324448_a_325777]