23,734 matches
-
izolat, dar frecventat de către un număr mare de pelerini permanent și în special în perioada zilelor de 15 august și 8 septembrie a fiecărui an, ocazie cu care se pot petrece diferite fenomene ce interesează organele noastre, mai ales că sosesc și multe elemente cu antecedente politice sau penale. De asemenea, aici există și două elemente foste condamnate politic, dintre care A.B., zis C., este chiar starețul Mânăstirii, semnalat cu preocupări suspecte și relații din rândul unor elemente care au
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
scot din această tensiune și pare că a înțeles, astfel că a început să ne furnizeze unele informații, însă nu la valoarea posibilităților ce le are.” Notă Informativă, 18.05.1980: „Sursa cunoaște că în cursul lunii aprilie 1980, a sosit la Centrul Eparhial, monahul C.P. de la schitul C. - Vâlcea pentru depunerea unor situații și a fost înconjurat de mai multe persoane [...] și vorbeau despre o scrisoare trimisă de respectivul călugăr unui post de radio străin. Discuția avea caracter de «glumă
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
relațiilor clericale spre a duce acțiune comună anti-comunistă, deci antidemocratică.” Notă nr. 17 21.01.1946: „[...] După binecuvântare, monseniorul D.H. a vorbit despre criza religioasă din România și a declarat că faza cea mai grea a trecut și acum a sosit momentul refacerii liniei religioase catolice. A cerut ca toți credincioșii catolici să nu dea ascultare criticilor la adresa Papei și să-l urmeze, căci este dușmanul de moarte al comuniștilor de pretutindeni. A arătat că papalitatea și lumea catolică are o
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
susnumitul schit ca persoană juridică. Călugării aflați acolo au comentat asupra acestui eveniment, spunând cum că cele petrecute parvin din partea Bisericii Oficiale și că ridicarea ștampilelor înseamnă că cultul stilist este ca și desființat. Starețul M.N., care, după câteva ore, sosește din București la schit, obiectează secretarului care a predat ștampilele cât și pentru faptul cum că de ce nu a mai ștampilat un număr de hârtii albe cu care să mai poată face anumite servicii. Apoi despre comentariile ce le fac
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
preocupările avocatului adventist M.A. din orașul Babadag, ajutând la clarificarea dosarului de urmărire informativă „Aronescu”, ne-a semnalat manifestările cu caracter tendențios ale viitorului pastor I.S., originar din Tulcea, cu unele aspecte în legătură cu reprezentanții organizației mondiale adventiste din străinătate sosiți în țara noastră, materiale exploatate pe linia problemei.” „Raport cu propuneri de scoatere din rețeaua informativă de securitate a informatorului «Răducanu», 24.06.1989: [...] Pe parcursul colaborării cu organele noastre, informatorul «Răducanu» a furnizat unele informații cu valoare operativă oglindind poziția
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
cazul unei nașteri miraculoase. La poarta împăratului Filip trece "un doftor de copii" ("un astronom foarte învățat care știa tot"), care stabilește o singură condiție pentru ca împăratul să poată avea un copil: el să fie socotit tatăl copilului. Când a sosit timpul să se nască, doftorul a încins pe împărăteasă cu cercuri de fier, ca să nu se nască în zodia aia și să se nască în altă zodie, ca să nu aibă moarte; însă n-a putut, și împărăteasa născu un băiat
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
ursitoarele". Sim. Fl. Marian amintește faptul că, înainte vreme, mulți oameni puteau vedea și auzi cum ursesc, "cu deosebire însă moașele, care privegheau pe copiii nou născuți, precum și pe mamele acestora"; acum nimeni nu știe și nici nu vede când sosesc ursitoarele și "nici nu e bine ca omul să-și știe înainte ursita sa, căci după cum spune un cântec din Bucovina: "De-ar ști omul ce-ar păți / De-nainte s-ar feri" sau "De-ar ști omul ce-ar
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
perechea împărătească "nu-i da inima brânci" să se mărite, flăcăii o tot ocoleau, "parc-avea peri în cap", iar părinții erau îngrijorați "că nu era nici proastă, nici urâtă; dar mai așteptară, zicându-și că poate nu i-a sosit ceasul". Se întâlnește c-un călugăr bătrân; a doua zi călugărul îi spune: "Nu te mira de mine, ci mir'te de tine/că ai să iei de bărbat/ p-un fecior de împărat/astăzi mort și ne-ngropat!" A
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
transformându-le, prin restructurarea identităților și a acțiunii sociale. Datorită semnificației sale culturale (van Gennep, 1960, 116), nunta - momentul realizării publice a unei căsătorii - este bine pusă în evidență." Basmul Făt-Frumos cu părul de aur [Șerb] narează istoria unui copil sosit în casa unui pustnic într-un sicriaș, pe apă, și crescut cu toată dragostea de tatăl adoptiv. Era copilul lepădat de o fată de împărat, care "alunecase și ea în valurile lumei și, care, de frica părinților ei, lepădând copilul
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
puternice. Firul epic/fa bulativ urmărește destinul protagonistului în momente semnificative ale existenței sale. Durata diegetică este mai amplă decât în schițe, fiind uneori comprimată prin rezumare sau prin elipsă (Astfel, trecu toamna și veni iarna, trecu și iarna și sosi primăvara. - I. Slavici, Moara cu noroc; Patru ani trecuseră de la scena aceasta, în vremea cărora Alexandruvodă, credincios făgăduinței ce dase doamnei Ruxandei, nu mai tăiese niciun boier. - C. Negruzzi, Ale xandru Lăpușneanul). Reperele spațiale se conformează, în general, tendinței de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
vru să întrebe pe logofăt. În ograda conacului dădu peste un flăcău care i se păru cunoscut și care scosese pălăria zâmbind. — Ce faci pe aici, domnule căprar*? zise Titu, aducânduși aminte deodată de Petre Petre de la cismarul Mendelson. — Iacă sosii și eu acasă ieri și am mai venit pe la curte - răspunse Petre. Tânărul Herdelea îi dădu mâna. Flăcăul se oferi bucuros săl conducă el până la Lespezi, fiindcă tot nare nicio treabă. Sub pretext că umblă să se intereseze de despăgubirea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
cu imaginația sute de romane a căror acțiune se petrecea acolo. Palpitând de bucurie, studiam, alături de Irina, ghidurile, hărțile, cărțile explicative. O purtam cu mine prin magazine, pe la legații, pe la birouri de bilete de tren, perorândumi toate planurile. Ziua plecării sosi, și mă conduse la gară. Trenul mai avea 20 de minute până la plecare, mă instalasem bine și acum nu știam ce săi vorbesc. (Poate pentru că mă obseda ideea că despărțirile trebuiesc întovărășite de suspine și de vorbe.) Și am schițat
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
de timp, e timpul (să...), pe timpuri, în același timp, cât timp..., din timp, din timp în timp, de la un timp, cu timpul, (în) tot timpul, (toate) la timpul lor etc.] Din timp în timp se auzea lătratul câinilor./ A sosit la timp./ Este timpul să ne retragem. 4. mărci ale adresării directe: substantive în cazul vocativ - Maria; mărci ale persoanei a II a/verbe, pronume, adjective pronominale la persoana a IIa - Tu, imprudentă, mai învă țat; verbe la modul imperativ
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
în putință. Astăzi, acest lucru este posibil doar printr-o nouă paradigmă, una care să readucă în actualitate lecția uitată a educației. Emil STAN, 10 august 2014 Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea sau despre ambiguitățile paradigmei educaționale postmoderne "Chiar atunci sosi și vulpea: - Bună ziua, zise vulpea. - Bună ziua, răspunse cuviincios Micul Prinț întorcându-se, dar nu văzu pe nimeni. - Sunt aici, zise glasul, sub măr... - Cine ești tu? zise Micul Prinț. Ești tare frumoasă... - Sunt o vulpe, zise vulpea. - Vino să te
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
adevărului. PRIMA PARTE ISTORIA SIMBOLULUI "DIVINITĂȚII" 1.Sursa simbolului "divinității" 1) MISTER ȘI APARIȚIE Dacă, privind într-o noapte spre cer, am observa brusc două sau mai multe luni, am fi cuprinși de o panică îngrozitoare! Am crede că a sosit clipa în care viața va dispărea, Iar lumea va fi distrusă. Care ar fi sursa unei asemenea groaze? încheierea domniei cauzalității. Într-adevăr, nimic nu ar putea fi mai înspăimîntător decît să fim martorii sfîrșitului domniei cauzalității, întrucît natura nu
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
materiale, securitatea pasivă, dar și programe de formare sau de mediere a conflictelor. Utilizarea unei tehnologii de securitate este cvasipermanentă în marile centre urbane de educație din Statele Unite. Iată descrierea făcută de John Devine de etnograf, în calitate de: "Noul elev care sosește într-una dintre enormele școli suprapopulate din centrele orașelor este întâmpinat de un baraj de cititoare de cărți de identitate, de detectoare de metal, de camere cu circuit închis, de aparate cu raze X (pentru inspectarea rucsacurilor), precum și de țârâitul
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
lor și capătă o deosebită semnificație prin întrebuințarea cu sens propriu sau metaforic, dar mai ales atunci când devin epitete. Într-o mică măsură, la Nicolae Labiș se poate vorbi și de crearea unor cuvinte noi, ca: tutunie, cenușit: „În locul lor sosiră cu negri maci în minți Femei întunecate cu gura tutunie.” ( Pierderile) De asemenea, sunt frecvente situațiile când de la substantive poetul formează verbe, creații proprii, în cele mai dese cazuri după modelul popular. Astfel, întâlnim: a șănțui - șanț, a se arici
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
și maiu, care în amândouă rândurile a fost asemine cu moartea cred că va fi scris Zahei.” (3, p. 77 ) Exista, așadar, o conștientizare a iminentei stingeri. Se apropia timpul, anul, nefastul 1889. În a doua jumătate a lunii iunie sosi la Iași vestea morții lui Eminescu în sanatoriul doctorului Șuțu din București. Cum oare să primești vestea trecerii în Lumină a Prietenului? Cum să accepți apusul unui Luceafăr? Cum să concepi o lume a lui, fără el? Lumea lui Creangă
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
extras. Scurtele explicații ce însoțesc aceste secvențe urmăresc o posibilă motivare a sensului utilizat în contextul respectiv, fără pretenția de a epuiza interpretările sau de a le limita semantic sau lexical. 45 p. 7, r. 11-12 : „peste câteva zile, cărăușii sosesc, și tânăra nevastă, văzânduși bărbățelul, mai uită din cele necazuri!” sentimentalismul tinerilor căsătoriți, îndrăgostiți, care își dau putere unul altuia pentru a trece peste necazurile cotidiene; r. 26 : „soacra huzurea de bine” calitatea vieții soacrei după căsătoria băieților; lipsa ei
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
se rezumă la răzbunarea pe drac, simbolul răului și al celor răi; dovadă a răsplătirii umilințelor cu binele ce conferă superioritate; p. 39, r. 12 13 : „Îi venise acum și lui Dănilă apa la moară” după o perioadă de suferințe sosește și vremea liniștii și a bucuriei, ca o răsplată, sau ca o echilibrare a destinului; folosirea numelor proprii nu individualizează, ci semnifică, prin simplitate, tocmai adevărul universal valabil. POVESTEA PORCULUI p. 40, r. 20 21 : „la casa fără de copii nu
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
confruntase ani în șir - în calitate de medic legist - cu lipsa mijloacelor de intervenție și transport pentru cei care sufereau un accident, unde avusese loc o crimă, sau pur și simplu celor ce li se făcea rău și cădeau pe stradă. Când sosea procurorul și medicul legist, de multe ori victima era în viață dar, din lipsa ajutorului medical imediat, eficient, din lipsa unui mijloc rapid și adecvat pentru transportul la spital, victima murea, deși ar mai fi putut fi salvată. Această observație
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
înzestrat tehnic. S-a remarcat prin dăruirea și competența sa în îngrijirea bolnavilor. Pe timpul directoratului, dr. C. Enescu, Spitalul de Urgență al Salvării a fost pentru scurt timp (1941) transformat în spital de zonă interioară, militarizat, primind pentru tratament răniți sosiți de pe front. Un coleg al dr. C. Enescu publica, la moartea acestuia (România Medicală, iunie 1943, dr. Mircea Popovici Lupa), informații semnificative despre contribuția acestui medic la buna funcționare a Spitalului de Urgență. În primul rând, de cum a preluat conducerea
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
directă (lupta). XVII) Eroul este însemnat (marcarea, însemnarea). XVIII) Răufăcătorul este învins (victoria). XIX) Nenorocirea sau lipsa inițială este remediată (remedierea). XX) Eroul se întoarce (întoarcerea). XXI) Eroul este urmărit (urmărirea, goana). XXII) Eroul scapă de urmărire (salvarea). XXIII) Eroul sosește acasă sau într-altă țară, fără să fie recunoscut (sosirea incognito). XXIV) Falsul erou formulează pretențiile sale neîntemeiate (pretențiile neîntemeiate). XXV) Eroul are de făcut față unei grele încercări (încercarea grea). XXVI) Încercarea este trecută cu succes (soluția). XXVII) Eroul
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
București, 1963-1967; Atac la sol, București, 1965; Steaua de mare, București, 1966; Popas în Madagascar, I-II, București, 1967; Strămoșii, București, 1967; Dincolo de linii, București, 1968; Taina recifului, București, 1968; Vitejii, I-II, București, 1968; Aproape de zei, București, 1969; A sosit ora, București, 1969; Asediul, București, 1970; Escadrila a patra, București, 1970; Regina de abanos, București, 1970; S.O.S. ... Puhoaiele!, București, 1970; Vulturul, I-IV, București, 1971-1974; Călătorie neobișnuită, București, 1975; Mai jos de Steaua Polară, București, 1975; Țara făgăduinței, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290165_a_291494]
-
O, 1966, 10; Voicu Bugariu, Un imn al vitejiei românești, AST, 1967, 7; Magdalena Popescu, „Strămoșii”, GL, 1967, 31; Aurel Martin, „Dincolo de linii”, „Viața militară”, 1968, 7; Ion Sever, Mult e dulce și frumoasă..., AST, 1969, 9; C. Costin, A sosit ora, CRC, 1969, 49; Hristu Cândroveanu, Literatură și maculatură, RL, 1969, 52; Mircea Iorgulescu, Regina de abanos, RL, 1970, 27; Emil Poenaru, „Vulturul”, AST, 1972, 5; Valeriu Cristea, „Vulturul”, RL, 1972, 25; Mihai Ungheanu, „Vulturul”, LCF, 1974, 38; Emil Manu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290165_a_291494]