233,134 matches
-
în zona stâncoasa Bandiagara. În partea de sud-vest a Burkinei Fâso precum și în Coasta de Fildeș au fost descoperite vestigii ale unor ziduri înalte, dar nu a fost posibil să se stabilească încă cine au fost autorii lor. În partea centrală a Burkinei Fâso s-au format mai multe regate, dintre care cele mai puternice au fost Wagadogo (Ouagadougou) și Yatenga. Aceste regate au o origine incertă probabil la începutul secolului XVI, si sunt învăluite de legende cu diferite figuri de
Burkina Faso () [Corola-website/Science/298081_a_299410]
-
aducând un sezon umed ce durează din luna mai până în octombrie, și din iunie până în Octombrie în Sahel. În regiunea Saharei precipitațiile anuale sunt sub 50 ml(regiunea Borkou din Ciad este cea mai aridă regiune a Saharei). În zona centrală se află centura Sahel, unde precipitațiile sunt de 300-600 mm/an. Vegetația din această zonă e reprezentată de tufișuri dese. În zona Sudaneză din sudul țării precipitațiile anuale sunt de 900 mm. Ierburile înalte din această zonă reprezintă un loc
Ciad () [Corola-website/Science/298087_a_299416]
-
nord, Bolivia la nord-est și cu Argentina la est. Este cuprinsă între 17ș29'57'S și 56ș32'S latitudine sudică. Capitala statului se află la Santiago de Chile (colocvial, numit „Santiago”), cel mai mare oraș. Santiago este situat în Valea Centrală a țării și, din punct de vedere administrativ, face parte din Regiunea metropolitană Santiago. Deși Santiago este capitala, Congresul Național își ține ședințele în orașul Valparaíso. Chile se întinde de la nord la sud pe o lungime de 4.300 kilometri
Chile () [Corola-website/Science/298085_a_299414]
-
Maule (33,59%), în Araucanía (32,33%) și Los Lagos (31,56%). Regiunile cu grad mare de urbanizare sunt situate în zonele extreme ale țării: Tarapacá (94,06%), Antofagasta (97,68%), Magallanes (92,6%) și zonele industrializate situate în Valle Central, Región Metropolitana și Valparaíso, cu gradul de urbanizare de 96,93% și, respectiv, 91,56%. Republica Chile este un stat unitar, democratic, cu caracter prezidențial. Diverse instituții autonome participă în viața politică a statului, conform unei scheme constituționale, fiecare din
Chile () [Corola-website/Science/298085_a_299414]
-
(; Kongo: "Repubilika ya Kongo"; Lingala: "Republiki ya Kongó"), cunoscută și ca Congo-Brazzaville sau Congo, este un stat în Africa centrală. Se învecinează cu Gabon, Camerun, Republica Centrafricană, Republica Democrată Congo, exclava angoleză Cabinda și Golful Guineii. Statul este o fostă colonie franceză ce și-a câștigat independența în 1960. Regiunea a fost dominată de triburile Bantu, care au construit legături comerciale
Republica Congo () [Corola-website/Science/298089_a_299418]
-
umede. Bazinul se înalță treptat sub forma unor podișuri muntoase la vest, pe când la sud sunt pașuni. Cei mai înalți munți se află în vest.Situat la Ecuator, statul are o climă tropicală, cu cele mai înalte temperaturi în regiunea centrală. Munții din sud sunt mai calzi și mai arizi, pe când cei din vest sunt mai reci și mai umezi. Peste 60% din această țară mare este acoperită de păduri tropicale umede care reprezintă aproximativ jumătate în zonele împădurite ale Africii
Republica Congo () [Corola-website/Science/298089_a_299418]
-
acestea se adăuga comerțul cu fildeș și alte bunuri. Regatul Luba a stabilit rețele comerciale importante (legăturile se întindeau pe o distanță de peste 1.500 de km) până la Oceanul Indian. În secolul al XV-lea regatul ajunsese să aibă o conducere centrală puternică. Între 1870 și 1920 a avut loc explorarea regiunii și stabilirea administrației europene. Sir Henry Morton Stanley a explorat zona sub sponsorizarea regelui Leopold al II-lea al Belgiei care dorea să transforme ceea ce a devenit Congo într-o
Republica Democrată Congo () [Corola-website/Science/298088_a_299417]
-
îl sprijinea pe Kasavubu. Lumumba a fost arestat, mutat, în captivitate, în diverse locuri și, apoi, trimis în Katanga, unde a fost omorât în februarie 1961. După moartea acestuia, Congo s-a împărțit în patru zone: regiunea controlată de guvernul central (provinciile Leopoldville, Equatorial și Kasai Vest), regiunea controlată de Gizenga, urmașul lui Lumumba (provinciile Oriental și Kivu), Katanga condusă de Tshombe iar în provincia Kasai și în nordul Katangăi liderul triburilor Baluba, Albert Kalonji. Secesiunea Katangăi a fost în cele
Republica Democrată Congo () [Corola-website/Science/298088_a_299417]
-
Katanga condusă de Tshombe iar în provincia Kasai și în nordul Katangăi liderul triburilor Baluba, Albert Kalonji. Secesiunea Katangăi a fost în cele din urmă înăbușită de trupele ONU. Moise Tshombe a fost nevoit să accepte încetarea secesiunii, recunoscând guvernul central congolez. În urma acestor revolte și a haosului existent a murit un mare număr de congolezi. După 5 ani de instabilitate și conflict, Joseph-Désiré Mobutu l-a răsturnat pe Kasavubu în 1965 beneficiind, se pare, și de sprijinul CIA. Mobutu se
Republica Democrată Congo () [Corola-website/Science/298088_a_299417]
-
muntoase la vest, pe când la sud sunt pășuni. Cei mai înalți munți se află în vest. Situat la Ecuator, statul are o climă ecuatorială în mare parte dar și subecuatorială în extremul sud, cu cele mai înalte temperaturi în regiunea centrală. Munții din sud sunt mai calzi și mai arizi, pe când cei din vest sunt mai reci și mai umezi. Peste 60% din această țară mare este acoperită de păduri ecuatoriale care reprezintă aproximativ jumătate din pădurile ecuatoriale ale Africii și
Republica Democrată Congo () [Corola-website/Science/298088_a_299417]
-
alegerile prezidențiale ce au avut loc în 8 Aprilie 2005, Ismail Omar Guelleh a fost reales președinte pentru al doilea mandat de 6 ani. "Articol principal: Politica statului Djibouti" Djibouti este o republică semiprezidențială, cu puterea executivă exercitată de guvernul central, iar puterea legislativă exercitată atât de parlament cât și de guvern. Președintele țării este Ismail Omar Guelleh iar sistemul de partide parlamentare este dominat de "Adunarea Populară pentru Progres" (partid condus de actualul președintele al țării - Ismail Omar Guelleh). Actuala
Djibouti () [Corola-website/Science/298094_a_299423]
-
are o linie de coastă în lungime de 314 km. Țara este în mare parte un deșert stâncos presărat cu platouri și zone muntoase. Climatul în Djibouti variază de la arid, în zonele de coastă din nord-est, la semiarid în părțile centrale, de nord, de vest și de sud ale țării. Pe coasa de est, precipitațiile anuale sunt mai mici de 131 mm; în zonele central muntoase acestea sunt de aproximativ 200-300 mm. Deși regiunile de coastă sunt calde și umede pe
Djibouti () [Corola-website/Science/298094_a_299423]
-
Climatul în Djibouti variază de la arid, în zonele de coastă din nord-est, la semiarid în părțile centrale, de nord, de vest și de sud ale țării. Pe coasa de est, precipitațiile anuale sunt mai mici de 131 mm; în zonele central muntoase acestea sunt de aproximativ 200-300 mm. Deși regiunile de coastă sunt calde și umede pe tot parcursul anului, interiorul țării este de obicei fierbinte și uscat. Climatul de pe coastă este blând, cu ierni ploioase și calde, însorit cu veri
Djibouti () [Corola-website/Science/298094_a_299423]
-
trei bazine: râurile care se varsă în Oceanul Atlantic; cele care se varsă în Oceanul Pacific și apele de interior. Patagonia are pe suprafața ei numeroase râuri. Cel mai mare râu al Argentinei este Parana, care o traversează din nord spre porțiunea centrală a țării. Alte râuri sunt: Uruguayul, care formează pe o porțiune granița cu statul Uruguay, Paraguayul, cel mai mare afluent al Paranei, Rio Colorado, Rio Salado și Rio Negro. Rio de la Plata este estuarul format la confluența dintre râurile Parana
Argentina () [Corola-website/Science/298072_a_299401]
-
au provenit și din Franța (mai ales din Bearn și nordul Țării Bascilor), Germania și Elveția, Danemarca, Suedia, Irlanda, Grecia, Portugalia și Regatul Unit al Marii Britanii. Est-europenii au fost, de asemenea, numeroși, sosind din Rusia, Ucraina, Lituania și din Europa Centrală (în special din Polonia, Ungaria, România, Croația și Slovenia). Un număr important de emigranți au provenit din țările balcanice (Bulgaria și Muntenegru). Există o comunitate numeroasă de armeni , iar Chubut Valley înregistrează o populație semnificativă cu ascendență galeză. Puține, dar
Argentina () [Corola-website/Science/298072_a_299401]
-
este la rândul sau divizată în zece cantoane. Există de asemenea, orașe cu statut administrativ propriu: Sarajevo, Mostar, Tuzla și Banja Luka. Districtul federal Brčko a fost creat printr-o decizie arbitrala și reprezintă un teritoriu aflat sub autoritatea guvernului central. Bosnia este situată în Balcanii de Vest, si se învecinează cu Croația (pe ) la nord și sud-vest, cu Șerbia (pe ) către est, si cu Muntenegru (pe ) către sud-est. Se încadrează între paralelele de 42° și 46° latitudine nordică, și între
Bosnia și Herțegovina () [Corola-website/Science/298080_a_299409]
-
de la cele două regiuni istorice, Bosnia și Herțegovina, limită dintre ele de-a lungul timpului fiind foarte vag definită. Bosnia ocupă zonele nordice, circa patru cincimi din suprafața țării, în vreme ce Herțegovina ocupă colțul sudic. Țara este predominant muntoasă, cuprinzând zona centrală a Alpilor Dinarici. Părțile nord-estice ajung în Câmpia Panonica, în vreme ce la sud are o mică ieșire la Marea Adriatică. Alpii Dinarici sunt dispuși în general pe direcția est-vest, si sunt mai înalți spre sud. Cel mai înalt vârf din țară este
Bosnia și Herțegovina () [Corola-website/Science/298080_a_299409]
-
mică în raport cu alte țări din zonă, 1,9% în 2004. Datoria externă era de 3,1 miliarde de dolari (în 2005) - cea mai mica din toate fostele republici iugoslave. PIB-ul real a crescut în 2004 cu 5% conform Băncii Centrale a Bosniei și Herțegovinei și Biroului Statistic. Bosnia și Herțegovina se clasează pe un loc de frunte la capitolul egalității veniturilor, fiind a opta din 193 de țări în 2006. Conform datelor Eurostat, PIB-ul în termenii parității puterii de
Bosnia și Herțegovina () [Corola-website/Science/298080_a_299409]
-
Japonia, iar Ulleungdo este nelocuită. Râurile din Coreea de Sud sunt scurte și repezi. Ele sunt folosite mult pentru irigații și pentru crearea hidroelectricității, dar au o valoare limitată pentru navigație. Cele mai importante râuri sunt: Taedong, Han și Kum în partea centrală a țării și Naktong în sud-est. Vegetația corespunde florei manciuriene apărute la contactul dintre pădurile temperate boreale (taigaua) și vegetația subtropicală și tropicală meridională. Pădurile ocupă în ansamblu peste 70% din suprafața peninsulei. De mare valoare economică sunt cedrul coreean
Coreea de Sud () [Corola-website/Science/298091_a_299420]
-
K-pop (din ) e un gen muzical ce constă în muzică electronică, hip hop, pop, dance, reggae, rock și R&B, originară din Coreea de Sud. Pe lângă muzică, K-pop-ul a evoluat într-o mică subcultură între adolescenții și adulții tineri din Asia de Sud-Est și centrală, rezultând într-un interes larg răspândit în ceea ce privește interesul pentru tendințele cântăreților și trupelor de K-pop.
Coreea de Sud () [Corola-website/Science/298091_a_299420]
-
de muncă. Populația indigena, sclavi la momentul respectiv, începuse să cadă pradă mulțimilor de boli aduse de coloniști, sau să moară în luptele de rezistență. De asemenea, lipsa de resurse minerale și faptul că solurile fertile se aflau în partea centrală a țarii (Valea Centrală) au întârziat mult efortul de colonizare. Toate aceste circumstanțe au făcut din Costă Rîca, cea mai sudică parte din Căpitănia Generală a Guatemalei, cea mai săracă și mai lipsită de importanță regiune. Totuși, coloniștii care au
Costa Rica () [Corola-website/Science/298092_a_299421]
-
sclavi la momentul respectiv, începuse să cadă pradă mulțimilor de boli aduse de coloniști, sau să moară în luptele de rezistență. De asemenea, lipsa de resurse minerale și faptul că solurile fertile se aflau în partea centrală a țarii (Valea Centrală) au întârziat mult efortul de colonizare. Toate aceste circumstanțe au făcut din Costă Rîca, cea mai sudică parte din Căpitănia Generală a Guatemalei, cea mai săracă și mai lipsită de importanță regiune. Totuși, coloniștii care au facut călătoria plină de
Costa Rica () [Corola-website/Science/298092_a_299421]
-
efortul de colonizare. Toate aceste circumstanțe au făcut din Costă Rîca, cea mai sudică parte din Căpitănia Generală a Guatemalei, cea mai săracă și mai lipsită de importanță regiune. Totuși, coloniștii care au facut călătoria plină de greutăți în Valea Centrală au stabilit o capitală provinciala la Cartago. În 1821, vantul libertății a început să bată din nord. Statele Unite ale Americii și Mexicul își câștigaseră de curand independența și în capitala Căpităniei Generale a Guatemalei, Guatemala City, au început protestele care
Costa Rica () [Corola-website/Science/298092_a_299421]
-
asemenea cea mai mare densitate de specii din întreaga lume. Costă Rîca este o republică democratică cu o constituție puternică. A fost una dintre cele mai stabile țări din America Latină. Costă Rîca a evitat violență care se răspândea în America centrală și este văzută ca un exemplu de stabilitate politică în regiune, numită chiar "Elveția Americilor". Responsabilitățile executive șunt acordate președintelui, care este centrul puterii statele. Există de asemenea doi vice-președinți și un guvern numit de către președinte. Președintele, vicepreședinții și cei
Costa Rica () [Corola-website/Science/298092_a_299421]
-
farmaceutice, outsourcing-ul financiar și software-ul au devenit principalele ramuri aducătoare de venituri. Localizarea Costă Ricăi pe istm-ul Americii Centrale îi facilitează accesul la piețele americane, ajutată fiind de faptul că se află pe aceeași zonă de timp cu partea centrală a Statelor Unite ale Americii. Un alt plus este și accesul direct prin intermediul oceanelor la Europa și Asia. Economia s-a dezvoltat în Costă Rîca și datorită programului de șapte ani susținut de guvern, de dezvoltare a industriei high tech. Statul oferă o
Costa Rica () [Corola-website/Science/298092_a_299421]