25,049 matches
-
pictor muralist și de icoane, deosebit de prolific între anii 1740-1770, activ nu numai în zona Clujului, ci și în Bihor, Sălaj și Câmpia Transilvaniei. În perioada când a activat devenise celebru, mai ales în zonele de la poalele Munților Apuseni și dealurilor Dejului și Clujului, îndosebi ca iconar de prestigiu.
Biserica de lemn din Dâncu () [Corola-website/Science/314267_a_315596]
-
folosindu-se în acelaș timp atât de „limba înaltă”, cât și de vorbirea din stradă. De la finele anilor treizeci și până la sfârșitul anilor cincizeci a scris S. Izhar câteva nuvele scurte, între care: "Efraim se întoarce la lucernă", "Păduricea de pe deal", "La marginea Negevului", "Noapte fără împușcături", „Drumul spre malurile serii”, „Convoiul de la miezul nopții”, „Prizonierul”, „Hirbet Hiz'e” și câteva volume de scurte povestiri. Creațiile sale au trezit uneori împotrivire în rândurile publicului israelian deoarece a ridicat semne de întrebare
S. Izhar () [Corola-website/Science/314260_a_315589]
-
en., Solon ajunge in fruntea Atenei, un poet și om politic care oferă o nouă organizare Atenei, punând bazele timocrației. Solon impune Adunarea Poporului (alcătuită din stările privilegiate) .Puternica Adunare a Poporului (exceptând femeile, sclavii și străinii)se întrunea pe dealul Pnyx sub Acropole pentru a vota deciziile. Între anii 508-507 î.en., Clistene desființează împărțirea pe baza censului și impune o nouă reformă administrativă și creează ostracismul pentru apărarea regimului politic democratic , fiind exilați din Atena toți cei care erau
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
să ucidă inamicul, să se apere pentru a supraviețui și să-și apere camaradul. Într-un mod nesăbuit, Mardonius a atacat utilizând cavaleria, probabil pentru a-i încuraja pe greci să coboare pe câmpie și să se expună, dar panta dealului era cu desăvarșire nepotrivită pentru atac. Perșii au pierdut bătălia și au fost forțati să se retragă. Între timp, la Mycale, flota grecească a obținut o victorie împotriva flotei persane. După o săptămână de confruntări la Plateea, Mardonius însusi a
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
-lea î.Hr. era definitiv distrus, toate posesiunile maritime ale atenienilor, fiind pierdute și instaurându-se regimului celor 30 de tirani la Atena. Înainte să formeze un imperiu, Roma era doar o comunitate formată din mai multe așezări etrusce situate între dealurile Palatin, Capitoliu, Quirinal și Esquilin în secolele VIII-VII Î.en. Legenda spune că Romulus este considerat fondatorul Romei. După ce a fost condusă de o serie de șapte regi, în anul 509 î.en., ultimul rege etrusc este înlăturat de aristocrați
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
înclinată urmează o scurtă secțiune a râului Tennesse. Congresul a ales această delimitare deoarece dacă granița ar fi fost plasată în linie dreaptă până la granița cu Tennesse , statul Mississippi ar fi avut jurisdicție asupra unei restrânse porțiuni de teren cu dealuri despărțită de restul statului de către râul Tennesse. <br> <br>
Mississippi (teritoriu SUA) () [Corola-website/Science/314339_a_315668]
-
1919) unde, a creat "din nimic" Institutul de Medicină Legală din respectivul oraș. Începând cu anul 1926 s-a aflat din nou în București, când a preluat funcția de primar al sectorului III Albastru, care cuprindea mahalalele Rahova, Grozăvești, Mandravela, Dealul Spirii, Cotroceni, 13 Septembrie, Șerban Vodă etc. "Minovici dărâma tot / Minovici e târnăcop!" Ce a găsit doctorul atunci în aceste părți ale orașului: străzi fără trotuar, nepavate și necanalizate, majoritatea luminate prost sau deloc, cocioabe și maghernițe insalubre, înghesuite și
Nicolae Minovici () [Corola-website/Science/314349_a_315678]
-
tatălui său, Andrei de Geoagiu, a primit drept răsplată pentru servicii deosebite, dovedite în timpul „nenumăratelor prilejuri, vărsându-și sângele împotriva tătarilor și veghind la hotare”, mai multe moșii și sate. Cercetând împrejurimile cetății de la Stremț, s-a constatat că pe dealul numit „După vii”, din nord-estul comunei, se află un loc numit „Cetățuia”, de unde oamenii din sat au scos piatră din zidurile unei construcții, care în prezent nu se mai vede. Materialul arheologic scos la iveală este de factură romană și
Cetatea medievală a Diodului () [Corola-website/Science/314352_a_315681]
-
pentru cetatea de la Stremț nu se datorează numai terenului pe care e plasată, ci și experienței acumulate de comandanții militari și meșterii epocii respective. În aceste împrejurări, am putea presupune că, întrucât vechea curte a nobililor de Geoagiu, situată pe dealul „Cetățuia”, prevăzută și ea cu fortificații datând din secolul al XIII-lea, nu mai corespundea noilor cerințe militare, mai ales o dată cu generalizarea armelor de foc, Ioan de Hunedoara a procedat la dărâmarea ei, iar materialul a fost folosit la noua
Cetatea medievală a Diodului () [Corola-website/Science/314352_a_315681]
-
colectat o bogată ceramică neolitică și eneolitică, în diverse forme și tehnici de lucru, păstrîndu-se și urme de terase. Așezarea, deosebit de bogată în materiale de tip Coțofeni și Wietenberg, prezintă urme de locuire de lungă durată, fiind ridicată pe un deal fortificat natural, pe trei laturi, ceea ce și explică numeroasele terase și valuri de pământ care o înconjoară. Numeroase descoperiri eneolitice au fost semnalate și în punctele „După Vii” din Stremț, „Cuciu” din Geoagiul de Sus și Măgura Geomalului, precum și în
Descoperiri arheologice din Stremț, Alba () [Corola-website/Science/314351_a_315680]
-
o plantație de viță-de-vie. Locul este cunoscut sub numele de „Cetățuie”. Și această așezare juca rolul unui castru militar, era așezată la poalele Măgurii Geomalului, 751 m și supraveghea circulația pe drumul strategic Apulum-Napoca. Pe teritoriul satului, spre sud de dealul Măgura (la ), din locuri neprecizate provin fragmente de cărămidă romană cu urme imprimate, un denar de la Septimiu Sever (193-211 d.Hr.) și trei monede romane care se aflau în colecțiile Muzeului din Aiud. În 1836 a fost descoperit în localitate
Descoperiri arheologice din Stremț, Alba () [Corola-website/Science/314351_a_315680]
-
Sitarul de pădure ("Scolopax rusticola") este o pasăre migratoare din familia "Scolopacidae". Clocește rar în România. Este o pasăre care trăiește în regiunile de deal și de munte, atât în munții Carpați, cât și în Dobrogea. Uneori poate fi întâlnită și în regiunile de șes. Sitarul de pădure este asemănător ca aspect cu becaținele (Gallinago gallinago), însă are ciocul mai scurt decât acestea. Este o
Sitar de pădure () [Corola-website/Science/314373_a_315702]
-
din centrul provinciei Kosovo. Înainte de războiul din Kosovo, Armata de Eliberare din Kosovo (UCK) avea un nivel puternic de influența și controla zone mari din municipiu. Municipiul este situat în centrul proviciei Kosovo, între munții Çiçavica (Ciceavița) în est, și dealurile Drenica (Drenița) în nord vest. Strada principală care face legătura în Priștina și Peć (Peci), străbate municipiul. La un nod de cale ferată în satul Komorane, un drum mai mic ce se extinde din nordul șoselei, trecând prin orașul Glogovac
Glogovac () [Corola-website/Science/314385_a_315714]
-
și păstrat în mod aproape neschimbat până astăzi, ea este locuită și în prezent. În 1999 cetatea a fost înscrisă pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO. Cetatea este amplasată pe malul sudic al râului Târnava Mare, pe o coastă de deal lungă de 850 m, pe două terase: terasa de jos, Dealul Cetății, se află la o altitudine de 350 m p.n.m (ca. 30 m mai sus de Orașul de Jos), iar terasa de sus, Dealul Școlii, la o altitudine
Cetatea Sighișoara () [Corola-website/Science/314393_a_315722]
-
și în prezent. În 1999 cetatea a fost înscrisă pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO. Cetatea este amplasată pe malul sudic al râului Târnava Mare, pe o coastă de deal lungă de 850 m, pe două terase: terasa de jos, Dealul Cetății, se află la o altitudine de 350 m p.n.m (ca. 30 m mai sus de Orașul de Jos), iar terasa de sus, Dealul Școlii, la o altitudine de 429 m (ca 49 m mai sus de terasa de
Cetatea Sighișoara () [Corola-website/Science/314393_a_315722]
-
pe o coastă de deal lungă de 850 m, pe două terase: terasa de jos, Dealul Cetății, se află la o altitudine de 350 m p.n.m (ca. 30 m mai sus de Orașul de Jos), iar terasa de sus, Dealul Școlii, la o altitudine de 429 m (ca 49 m mai sus de terasa de jos). Popularea Dealului Cetății a avut loc în jurul , a cărei construcție a fost începută la sfârșitul secolului al XII-lea. Tot lângă Biserica Mănăstirii a
Cetatea Sighișoara () [Corola-website/Science/314393_a_315722]
-
află la o altitudine de 350 m p.n.m (ca. 30 m mai sus de Orașul de Jos), iar terasa de sus, Dealul Școlii, la o altitudine de 429 m (ca 49 m mai sus de terasa de jos). Popularea Dealului Cetății a avut loc în jurul , a cărei construcție a fost începută la sfârșitul secolului al XII-lea. Tot lângă Biserica Mănăstirii a funcționat și prima școală din Sighișoara (menționată documentar în 1522). O "schola maioris" („școală majoră”) și-a început
Cetatea Sighișoara () [Corola-website/Science/314393_a_315722]
-
construcție a fost începută la sfârșitul secolului al XII-lea. Tot lângă Biserica Mănăstirii a funcționat și prima școală din Sighișoara (menționată documentar în 1522). O "schola maioris" („școală majoră”) și-a început cursurile în anul 1607 pe lângă Biserica din Deal (Bergkirche), monument istoric și de arhitectură din secolul al XIV-lea. În anul 1619 a fost dată în folosință cădirea proprie a Școlii din Deal. Scara acoperită, inițial cu 300 de trepte, a fost construită în 1642. Cetatea este înconjurată
Cetatea Sighișoara () [Corola-website/Science/314393_a_315722]
-
O "schola maioris" („școală majoră”) și-a început cursurile în anul 1607 pe lângă Biserica din Deal (Bergkirche), monument istoric și de arhitectură din secolul al XIV-lea. În anul 1619 a fost dată în folosință cădirea proprie a Școlii din Deal. Scara acoperită, inițial cu 300 de trepte, a fost construită în 1642. Cetatea este înconjurată de un zid de 930 m a cărui înălțime inițială era de ca. 4m. Ulterior, înălțimea zidului a fost mărită în unele locuri până la 14
Cetatea Sighișoara () [Corola-website/Science/314393_a_315722]
-
quaestura sua dedicante la sdio Dominatio legato augusti III Daciarum". Inscripția era fragmentară, iar din tot ansamblul creat cu aproape 2.000 de ani în urmă se păstrează și astăzi la Muzeul Județean de Istorie din Brașov două fragmente. Pe Dealul Cetății cele mai vechi urme de locuire datează, conform descoperirilor arheologice din 2010, încă din epoca neolitică. Apoi, o nouă fază de locuire aparține începutului epocii bronzului (cultura Glina-Schneckenberg), arheologii identificând o așezare apărată de valuri de pământ si prevăzute
Castrul roman Cumidava () [Corola-website/Science/314413_a_315742]
-
vulnerabil, adică spre Est. Din această perioadă au fost descoperite două fragmente de topoare de piatră, un fragment de râșniță, ceramică (vase piriforme, căni și cănițe, tăvi, castroane, amfore și strecurători) și un topor-lamă de bronz. În antichitatea clasică, pe Dealul Cetății, dacii cumidavens întemeiază o așezare, „Comidava”. Latinizat, toponimul a devenit ,Cumidava” și sub această formă apare pe un monument din timpul împăratului roman Alexander Severus (222-235 d.H.). Localitatea (Κομίδαυα) este amintită între „orașele strălucite ale Daciei” de către geograful Claudius
Castrul roman Cumidava () [Corola-website/Science/314413_a_315742]
-
Județean Brașov: „După cum o arată sufixul «dava» din denumirea așezării, la Râșnov avem de-a face cu un fost centru militar, politic, administrativ și religios al dacilor, existența lui fiind confirmată de cercetările arheologice efectuate de-a lungul vremii pe dealul cetății medievale”. Fortificația dacică este anterioară cuceririi Daciei de către romani și se pare a-și afla sfârșitul în preajma războaielor dacice. Obiectivul castrului era să țină piept atacurilor venite din partea carpilor - dacii liberi din Sud-Estul României de azi, și a hoardelor
Castrul roman Cumidava () [Corola-website/Science/314413_a_315742]
-
, județul Alba, aflat pe dealul de lângă localitate, a aparținut unei unități de cavalerie, numită „Ala I Batavorum Milliaria”. De asemenea, în castru au staționat, după cum indică materialul tegular, vexilații din Legiunea a XIII-a Gemina și Legiunea a V-a Macedonica. Cercetări arheologice sistematice s-
Castrul roman de la Războieni-Cetate () [Corola-website/Science/314432_a_315761]
-
Castrul roman se găsește pe teritoriul localității Jac, județul Sălaj, Transilvania, în locul numit "Citera". La aproximativ 500 m distanță de colțul vestic al dealului Pomet, și a castrului Porolissum, se găsește o înălțime izolată, cu trei părți, care se termină cu pante foarte abrupte. Pe această înalțime imperiul roman, în cadrul sistemului defensiv conceput la Porolissum, a construit un castru pentru trupele auxiliare care au
Castrul roman de la Jac () [Corola-website/Science/314431_a_315760]
-
castru pentru trupele auxiliare care au staționat aici. Acesta a fost construit pe locul unei fortificații dacice. Într-un studiu efectuat de către cercetătorul dr. Alexandru V. Matei și publicat în revista „Caiete Silvane” în 2007, cu titlul: "„Fortificația dacică de pe dealul Citera de la Porolissum și transformarea acesteia într-un castru integrat în sistemul de apărare roman din poarta Meseșană”" se precizează că: "„Rolul acestei fortificații dacice inițiale era de a păzi și sigur de a vămui mărfurile ce treceau prin trecătoare
Castrul roman de la Jac () [Corola-website/Science/314431_a_315760]