23,182 matches
-
instituțiilor democratice, teatrul fiind el însuși una dintre aceste instituții, este determinată pentru înțelegerea sensului acestor opere. Teatrul tragic din secolul V i.en. nu surprindea prin subiect și acțiune, nu era centrat asupra personajelor și psihologiei lor, ci asupra interacțiunii dintre protagoniști, cor și public, care răspunde acțiunii de pe scenă prin cunoașterea prealabilă a mitului care formează subiectul central al dramei. Teatrul tragic poate fi luat că o proto-filosofie a politicului, și is pierde substanță în momentul în care conceptele
Grecia clasică () [Corola-website/Science/320929_a_322258]
-
de activități, iar voluntarii care se implică în programele Fundației aparțin tuturor categoriilor de vârstă. Convingerea care stă la baza proiectelor Fundației este că fiecare persoană, indiferent de vârstă, reprezintă o resursă pentru comunitate, iar valorificarea potențialului tuturor membrilor comunității, interacțiunea și dialogul între generații sunt premisele esențiale pentru construirea unei comunități puternice. Înconjurați de energia, vitalitatea și afecțiunea tinerilor, vârstnicii se simt mai puțin singuri și izolați, mai puțin marginalizați și neglijați de către cei din jur. Atunci când au posibilitatea să
Fundația Principesa Margareta a României () [Corola-website/Science/315345_a_316674]
-
adesea să afle povești de viață, să primească sfaturi și să găsească uneori în bătrânul din fața lor un model de viață sau un mentor. Atât tinerii, cât și vârstnicii, au multe de învățat unii de la ceilalți și unii despre ceilalți. Interacțiunea duce la o mai bună înțelegere, la diminuarea prejudecăților, dar și la crearea unui sentiment de continuitate în interiorul comunității. „Toți membrii comunității au de învățat și de câștigat dintr-o întâlnire între generații: tinerii împrumută puțin din înțelepciunea vârstnicilor și
Fundația Principesa Margareta a României () [Corola-website/Science/315345_a_316674]
-
se confruntă cu probleme precum sărăcia și boala, cât și vârstnicii singuri, care au energie și dorință de implicare în comunitate dar pe care indiferența celor din jur riscă să îi izoleze de societate. Fundația încurajează în toate proiectele sale interacțiunea, solidaritatea și respectul reciproc între generații, ca mod de a împiedica izolarea vârstnicilor și de a-i face pe aceștia să se simtă utili și activi în comunitatea în care trăiesc. „Fondul Special pentru Bătrâni” este un mecanism flexibil de
Fundația Principesa Margareta a României () [Corola-website/Science/315345_a_316674]
-
de la bun început. Dumnezeu este privit ca creator, a cărui natură combină atât masculinitatea cât și feminitatea, și este sursa adevărului, frumuseții, și bunătății. Ființele umane și universul reflectă natura, scopul și personalitatea lui Dumnezeu. "Relația de Dare și Primire” (interacțiunea reciprocă) și "Pozițiile de subiect și obiect" (inițiator și receptor) sunt "conceptele cheie", și sinele este proiectat pentru a fi obiect al lui Dumnezeu. Scopul existenței umane este de a reîntoarce bucurie lui Dumnezeu. "Fundamentul celor Patru Poziții" este "un
Sun Myung Moon () [Corola-website/Science/315461_a_316790]
-
mare", al cărui dimensionalitate este suma dimensiunilor celor două subspații. Un pătrat (o suprafață bidimensională) extinsă cu o dimensiune (o linie) formează un cub. Cubul are un volum mai mare, într-un anumit sens, decât componentele sale: pătratul și linia. Interacțiunea dintre cei doi vectori de extindere este o măsură a "cât de apropiați" sunt unul de altul (formal, o măsură a "distanței" dintre ei sau al produslui scalar din spațiul lor Hilbert) în spațiul fazic. Când un sistem se cuplează
Decoerență cuantică () [Corola-website/Science/315489_a_316818]
-
deci libertatea să alegem acele extinderi în care elementele rezultante interacționează cu mediul într-o manieră specifică elementului. Asemenea elemente vor fi—cu o probabilitate copleșitoare—rapid separate unele de altele de evoluția lor temporală distinctă. După o foarte scurtă interacțiune, nu mai există practic nici o șansă pentru o interacțiune viitoare. Procesul este efectiv ireversibil. Elementele diferite devin efectiv "pierdute" unele față de altele în spațiul de fază extins creat prin cuplarea cu mediul. Elementele originale se spune că au devenit "decoerente
Decoerență cuantică () [Corola-website/Science/315489_a_316818]
-
rezultante interacționează cu mediul într-o manieră specifică elementului. Asemenea elemente vor fi—cu o probabilitate copleșitoare—rapid separate unele de altele de evoluția lor temporală distinctă. După o foarte scurtă interacțiune, nu mai există practic nici o șansă pentru o interacțiune viitoare. Procesul este efectiv ireversibil. Elementele diferite devin efectiv "pierdute" unele față de altele în spațiul de fază extins creat prin cuplarea cu mediul. Elementele originale se spune că au devenit "decoerente". Mediul practic a selectat acele exensii sau descompuneri a
Decoerență cuantică () [Corola-website/Science/315489_a_316818]
-
de "superselecția indusă de mediu", sau einselecție. Elementele sistemului supuse decoerenței nu mai manifestă caracteristici precum interferență cuantică unele față de altele, așa cum se întâmplă în experimentul celor două fante. Orice elemente care suferă o decoerență unele față de altele prin intermediul unei interacțiuni cu mediul se spune că sunt legate cuantic cu mediul. Inversul nu este adevărat: nu toate stările legate cuantic au trecut printr-un proces de decorență una față de alta. Orice dispozitiv de măsură sau aparat acționează ca un mediu, de vreme ce
Decoerență cuantică () [Corola-website/Science/315489_a_316818]
-
un mediu, de vreme ce, la un anumit moment dealungul procesului de măsurare, efectul său trebuie să fie suficient de mare pentru a fi observat de oameni. El trebuie să posede un foarte mare număr de grade de libertate ascunse. Ca efect, interacțiunile pot fi considerate ca fiind măsurări cuantice. Ca rezultat al unei interacțiuni, funcția de undă a sistemului și aparatul de măsură devin legate cuantic unul de celălalt. Decoerența are loc când porțiuni diferite ale funcției de undă a sistemului devin
Decoerență cuantică () [Corola-website/Science/315489_a_316818]
-
său trebuie să fie suficient de mare pentru a fi observat de oameni. El trebuie să posede un foarte mare număr de grade de libertate ascunse. Ca efect, interacțiunile pot fi considerate ca fiind măsurări cuantice. Ca rezultat al unei interacțiuni, funcția de undă a sistemului și aparatul de măsură devin legate cuantic unul de celălalt. Decoerența are loc când porțiuni diferite ale funcției de undă a sistemului devin legate cuantic în moduri diferite cu aparatul de măsură. Pentru ca două elemente
Decoerență cuantică () [Corola-website/Science/315489_a_316818]
-
această perioadă frecventând diverse localuri de noapte. Oamenii cu care obișnuia să se întâlnească variau de la anarhiști sau artiști până la viitori criminali (trei), care în cele din urmă au apărut în românul "Leș trois crimes de mes amis". Afară de aceste interacțiuni amalgamate, scriitorul s-a apropiat de un grup de cântăreți cunoscut că "La Caque". Chiar dacă nu s-a implicat în munca lor, el a cunoscut-o prin aceștia pe viitoarea sa soție, Régine Renchon. Désiré Simenon a murit în 1922
Georges Simenon () [Corola-website/Science/317290_a_318619]
-
temperatură; pitica albă nu poate regla procesul de fuziune în felul în care o fac stelele normale și este vulnerabilă la declanșarea unui proces de reacție pozitivă ce accelerează fuziunea. Aceasta crește dramatic, în parte din cauza instabilității Rayleigh-Taylor și a interacțiunilor cu turbulență. Încă este în discuție problema dacă această reacție se transformă într-o detonare supersonică dintr-o deflagrație subsonică. Indiferent de detaliile exacte ale fuziunii nucleare, este acceptat faptul că o porțiune substanțială din carbonul și oxigenul din pitica
Supernovă de tip Ia () [Corola-website/Science/317408_a_318737]
-
Nutriția este știința care interpretează interacțiunile dintre nutrienți si alte substanțe din hrană (de exemplu, fitonutrienți, antocianine, taninuri, etc.) în raport cu mentenanța, dezvoltarea, reproducerea, sănătatea și starea de boală a unui organism. Include ingestia alimentelor, absorbția, digestia, biosinteza, catabolismul și excreția. Dieta unui organism este ceea ce mănâncă
Nutriție () [Corola-website/Science/317376_a_318705]
-
pe o durată de câteva milisecunde. Pe măsură ce miezul se detașează de stratele exterioare ale stelei, unii dintre acești neutrini sunt absorbiți de aceste straturi exterioare, declanșând supernova. La supernovele de tip II, prăbușirea este în cele din urmă oprită de interacțiunile de respingere neutron-neutron la nivel micro (intermediate de forța nucleară tare), precum și de presiunea de degenerare a neutronilor, la o densitate comparabilă cu cea a unui nucleu atomic. Odată prăbușirea oprită, materia care cade spre miez ricoșează, producând o undă
Supernovă de tip II () [Corola-website/Science/317469_a_318798]
-
că o stea ar putea să devină direct gaură neagră fără faza de supernovă, deși calculele acestor limite sunt nesigure din cauza incertitudinilor modelelor existente pentru supernove. Modelul Standard din fizica particulelor este o teorie ce descrie trei dintre cele patru interacțiuni fundamentale între particulele elementare care constituie materia. Această teorie permite realizarea de predicții asupra felului în care interacționează particulele în multe condiții. Energia per particulă într-o supernovă este de regulă între unul și o sută cincizeci de picojouli (zeci-sute
Supernovă de tip II () [Corola-website/Science/317469_a_318798]
-
fie suficient de corecte. Dar densitățile mari ar putea impune corecții ale Modelului Standard. În particular, acceleratoarele de particule de pe Pământ pot produce interacții între particule de energie mult mai mare decât cele găsite în supernove, dar aceste experimente implică interacțiuni între particule individuale, și este posibil ca la densitățile foarte mari din supernove efectele să fie foarte diferite. Interacțiunile dintre neutrini și alte particule din supernove au loc prin intermediul forței nucleare slabe, despre care se consideră că este bine înțeleasă
Supernovă de tip II () [Corola-website/Science/317469_a_318798]
-
de pe Pământ pot produce interacții între particule de energie mult mai mare decât cele găsite în supernove, dar aceste experimente implică interacțiuni între particule individuale, și este posibil ca la densitățile foarte mari din supernove efectele să fie foarte diferite. Interacțiunile dintre neutrini și alte particule din supernove au loc prin intermediul forței nucleare slabe, despre care se consideră că este bine înțeleasă. Pe de altă parte, interacțiunea dintre protoni și neutroni implică forța nucleară tare, care nu este înțeleasă în suficientă
Supernovă de tip II () [Corola-website/Science/317469_a_318798]
-
este posibil ca la densitățile foarte mari din supernove efectele să fie foarte diferite. Interacțiunile dintre neutrini și alte particule din supernove au loc prin intermediul forței nucleare slabe, despre care se consideră că este bine înțeleasă. Pe de altă parte, interacțiunea dintre protoni și neutroni implică forța nucleară tare, care nu este înțeleasă în suficientă profunzime. Marea problemă nerezolvată a supernovelor de tip II este aceea că nu se înțelege cum își transferă explozia de neutrini energia restului stelei, producând unda
Supernovă de tip II () [Corola-website/Science/317469_a_318798]
-
care face steaua să explodeze. Din discuția de mai sus, pentru a produce o explozie, trebuie transferat doar un procent din energie, dar explicarea felului în care are loc transferul acelui procent s-a dovedit a fi foarte dificilă, deși interacțiunile între particule sunt destul de bine înțelese. Unul dintre modelele anilor 1990 pentru aceasta implica noțiunea de răsturnare convectivă, care sugerează că procesul de distrugere a stelei este dus la îndeplinire de convecție, fie de la neutrinii veniți dinspre centru, fie din
Supernovă de tip II () [Corola-website/Science/317469_a_318798]
-
părțile interioare ale exploziei să mai iasă. După ce hidrogenul se răcește suficient de mult pentru a se recombina, stratul exterior devine transparent. Din supernovele de tip II cu trăsături neobișnuite în spectru, cele de tip IIn pot fi produse de interacțiunea materiei degajate cu materialul circumstelar. Supernovele de tip IIb sunt foarte probabil stele masive care și-au pierdut mare parte din învelișul de hidrogen (dar nu în întregime) din cauza gravitației unei stele-companion. Pe măsură ce materia eliminată de o supernovă de tip
Supernovă de tip II () [Corola-website/Science/317469_a_318798]
-
de tip IIb se îndepărtează, stratul de hidrogen devine rapid mai transparent și încep să se vadă prin el straturile din profunzime. Există stele care sunt atât de mari încât colapsul miezului nu poate fi oprit. Presiunea de degenerare și interacțiunile de respingere neutron-neutron pot susține doar o stea neutronică a cărei masă nu depășește limita Tolman-Oppenheimer-Volkoff de aproximativ 4 mase solare. Peste această limită, colapsul miezului are ca efect formarea directă a unei găuri negre, probabil producând o (încă teoretică
Supernovă de tip II () [Corola-website/Science/317469_a_318798]
-
cea a 100 de supernove (peste 10 Jouli); acest tip de explozii se presupune că ar fi sursa exploziilor de raze gama Există stele care sunt atât de mari încât colapsul miezului nu poate fi oprit. Presiunea de degenerare și interacțiunile de respingere neutron-neutron pot susține doar o stea neutronică a cărei masă nu depășește limita Tolman-Oppenheimer-Volkoff de aproximativ 4 mase solare. Peste această limită, colapsul miezului are ca efect formarea directă a unei găuri negre,probabil producând o (încă teoretică
Hipernovă () [Corola-website/Science/321907_a_323236]
-
trăiesc un episod psihotic pot avea halucinații, credințe iluzorii de durată (ex: iluzii paranoide sau grandomanii), schimbări în structura de personalitate și manifestări de gândire dezorganizată. Este adesea acompaniată de non-înțelegerea comportamentului propriu (acum cu o natură bizară), dificultăți în interacțiunea socială și dificultăți în executarea activităților cotidiene. Un episod psihotic este adesea descris ca implicând o „pierdere a contactului cu realitatea”. Dicționarul "The American Heritage Stedman's Medical Dictionary" definește psihoza ca „O tulburare mentală gravă, cu sau fără deteriorări
Psihoză () [Corola-website/Science/321943_a_323272]
-
percepții eronate ale stimulilor externi. Halucinațiile pot avea loc în oricare dintre cele 5 simțuri și pot lua aproape orice formă, de la senzații simple (cum ar fi lumini, culori, gusturi, mirosuri) la experiențe mai însemnate cum ar fi vederea și interacțiunea cu animale și oameni, auzirea unor voci și senzații tactile complexe. Psihoza poate implica credințe iluzorii sau paranoide. Karl Jaspers a clasificat iluziile psihotice în tipuri primare și secundare. Iluziile primare sunt definite ca apărând pe neașteptate și nefiind comprehensibile
Psihoză () [Corola-website/Science/321943_a_323272]