24,388 matches
-
de deal ,picior de munte, . Tot la est de sat, în marginea lui, se întinde pădurea Mihăiloaei, apoi dealul Nisipăriei, dealul Ghelgiugului cu pădurea Ghelgiugului, unde își iau începutul râpa Gălioaei și râpa Ciubucliei.La nord apare un pârău cu izvorul în satul Crăciun din vecinătate.Natura în Câmpia de Sud a Moldovei, unde e situate și satul Tartaul, este bogată și destul de variată, benefică pentru dezvoltarea agriculturii.De aceea locuitorii satului preferă în special muncile de camp,și-au înconjurat
Tartaul, Cantemir () [Corola-website/Science/305148_a_306477]
-
la începutul anilor 70 ai secolului XX. După Zamfir Arbore - "Dicționarul geografic al Basarabiei" (București, 1904), satul Sadâc din fostul județ Ismail, „așezat pe ambele maluri ale rîului Ialpuh”, a fost ”întemeiat în 1806, pe seliștea unui sat tătăresc”. Un izvor de mai încoace-"Enciclopedia sovietică moldovenească, vol.VI" (Chișinău, 1976) conține aceeași datare, ca și, ca și în lucrarea lui Zamfir Arbore, subliniindu-se în această privință: ”Menționat documentar în 1806”. Într-un „Tablou "cuprinzînd" date referitoare la comunele din
Sadîc, Cantemir () [Corola-website/Science/305147_a_306476]
-
oamenii iau nisip pentru construncții. În special în Mașcăuți sunt predominante dealurile și văile, râpele. Dintre cele mai cunoscute sunt: Dealul Chiclău, Dealul Roman, Dealul Chirău, Dealul Ișiului, Dealul Prilejnei, Dealul Săracului iar dintre văi sunt: Valea lui Stan, Valea Izvoarelor, dintre râpi sunt: Râpa Chirău, Râpa Hucișca, Râpa Șarbin, Râpa Moroveii etc. Solurile satului în proporție de 75 % cernoziomurile obișnuite și carbonatice. Satul Mașcăuți este situat în brâul temperat-continental și face parte din zona Podișului Central. Condițiile agroclimaterice permit dezvoltarea
Mașcăuți, Criuleni () [Corola-website/Science/305156_a_306485]
-
clima Europei de Est provocând schimbări în perioada anotimpurilor de primăvară și iarnă. Temperatura variază vara între +230 C și +370 C, iar iarna între -30 C și -280 C. Localitatea este bogată în ape subterane, reprezentate sub formă de izvoare și fântâni. În anul 1904, populația satului Mașcăuți a fost estimată la 2.914 de suflete și 469 case. Conform datelor recensământului din anul 1994 populația satului este constituită de 4.274 persoane, dintre care 2.036 bărbați și 2
Mașcăuți, Criuleni () [Corola-website/Science/305156_a_306485]
-
mici, are o lungimea totală de 9 km, iar în teritoriul satului 6 km, se revarsă în apropierea satului Chetrosa, comuna Hrușova în râul Ichel, (bazinul Nistrului), în sat sunt peste o sută de fântâni , 3 fântâni artezine, și 5 izvoare cu apă limpede și cristalină. Solurile sunt caracterizate în majoritate de soluri cernoziomoide, pe alocuri sunt soluri deluviale, soluri argiloase mediu și fin, soluri aluviale, și solonceac. Satul se mai caracterizează prin faptul că se întâlnește mai ales în partea
Zăicana, Criuleni () [Corola-website/Science/305158_a_306487]
-
în general, puține. Pentru unii locuitori apa reprezintă o problemă serioasă. Principala sursă de apă a Colibașului este apa rîului Prut. Aceasta este în special folosită pentru irigarea terenurilor din gospodării. Sursa principală de apă potabilă o reprezintă apa din izvoarele subterane a celor 20 de fîntîni din sat. Din păcate fîntînile și apa rîului Prut nu pot asigura în totalitate necesitățile populației. Criza apei este cel mai bine simțită în perioada caldă a anului. Resursele de vegetație naturală, circa 8
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
este o localitate-centru de comună în Raionul Criuleni, Republica Moldova. Legenda provenienței denumirii: Se spune ca demult tare mai mulți țărani erau în căutare de apă fiind secetă mare în țară. Trecând peste câmpurile actualei localități Izbiște au descoperit mai multe izvoare cu apă limpede că lacrima. Bucuroși oamenii au umplut butoaiele cu apă și au făcut cale întoarsă, însă cum izvoarele erau într-o vale, numită azi "La Izvoare", boilor care cărau butoaiele le venea greu să ridice dealul și oamenii
Izbiște, Criuleni () [Corola-website/Science/305154_a_306483]
-
erau în căutare de apă fiind secetă mare în țară. Trecând peste câmpurile actualei localități Izbiște au descoperit mai multe izvoare cu apă limpede că lacrima. Bucuroși oamenii au umplut butoaiele cu apă și au făcut cale întoarsă, însă cum izvoarele erau într-o vale, numită azi "La Izvoare", boilor care cărau butoaiele le venea greu să ridice dealul și oamenii îi îndemnau zicând "Dii boilor! Izbește-te apă!". După un timp țăranii au revenit în acea localitate pentru că au observat
Izbiște, Criuleni () [Corola-website/Science/305154_a_306483]
-
în țară. Trecând peste câmpurile actualei localități Izbiște au descoperit mai multe izvoare cu apă limpede că lacrima. Bucuroși oamenii au umplut butoaiele cu apă și au făcut cale întoarsă, însă cum izvoarele erau într-o vale, numită azi "La Izvoare", boilor care cărau butoaiele le venea greu să ridice dealul și oamenii îi îndemnau zicând "Dii boilor! Izbește-te apă!". După un timp țăranii au revenit în acea localitate pentru că au observat că erau câmpuri mănoase și apa multă. Și-
Izbiște, Criuleni () [Corola-website/Science/305154_a_306483]
-
căsuțe din lemn (din rusă Izba) și au rămas să locuiască acolo. Nu se știe exact de la ce provine denumirea de Izbiste sau de la vorbele oamenilor "Izbeste-te apă!" sau de la cuvântul rusesc "Izba". Oricum satul are și astăzi acele izvoare cu apă limpede, însă în prezent au rămas doar vreo 3 izvoare, iar înainte erau peste 20 de izvoare în locul respectiv.
Izbiște, Criuleni () [Corola-website/Science/305154_a_306483]
-
Nu se știe exact de la ce provine denumirea de Izbiste sau de la vorbele oamenilor "Izbeste-te apă!" sau de la cuvântul rusesc "Izba". Oricum satul are și astăzi acele izvoare cu apă limpede, însă în prezent au rămas doar vreo 3 izvoare, iar înainte erau peste 20 de izvoare în locul respectiv.
Izbiște, Criuleni () [Corola-website/Science/305154_a_306483]
-
denumirea de Izbiste sau de la vorbele oamenilor "Izbeste-te apă!" sau de la cuvântul rusesc "Izba". Oricum satul are și astăzi acele izvoare cu apă limpede, însă în prezent au rămas doar vreo 3 izvoare, iar înainte erau peste 20 de izvoare în locul respectiv.
Izbiște, Criuleni () [Corola-website/Science/305154_a_306483]
-
Soloneț, Gorban - veniți din Ceabrii. Veniții au ales locul pentru sat pe malul râpii, deoarece apa e mai aproape de suprafața pământului, ca exemplu, cișmeaua de lângă familia Bercea, care se păstrează si până astăzi. Având pământuri mănoase, bogate în humus și izvoare, noua așezare de pe moșia boierească se extinse repede. Către sf. sec. XIX, la recensământul din 1897, Mărăndenenii au intrat în condica așezărilor basarabene ce depășeau 500 de suflete. În acel an satul număra 1270 de oameni (647 de bărbați și
Mărăndeni, Fălești () [Corola-website/Science/305168_a_306497]
-
cu tătarii. Pe atunci se întindeau Codrii până aici. Au făcut popas într-o poienița plină cu bujori sălbatici. Acum aceste flori se găsesc numai în sere, crescute artificial și sunt ocrotite de Cartea Roșie, iar nu departe susurau câteva izvoare cu apa rece și limpede ca lacrima ... au băut oștenii apa, s-au odihnit ... și au pornit iar la luptă cu dușmanul... după biruință Ștefan a juruit acel colțișor de rai celor mai viteji oșteni, care, în curând, s-au
Bujor, Hîncești () [Corola-website/Science/305177_a_306506]
-
care făcuse un drum lung și nu găsise apă de băut nicăieri până a ajuns la Șipot (cișmea de pe suta II). Bând apă pe săturate a rămas și peste noapte și apoi și-a făcut culcuș în salcia mare de lângă izvor. A doua zi a plecat dar în urma lui a rămas numele de Ciuciulea. Argument în favoarea acestei legende vin spusele localnicilor care spun că prima casă din sat a fost construită lângă Șipot. Referitor la originea denumirii Ciuciuleni există și opinia
Ciuciuleni, Hîncești () [Corola-website/Science/305179_a_306508]
-
plante. Râul Botna este un afluent al râului Nistru. Debitul râului poate ajunge și la zero, în vreme de arșiță și uscăciune. Râul nu provoacă pagube sau inundații din cauza debitului care a slăbit din cauza poluării și a numărului scăzut de izvoare. Ulmu se află la o poziție strategică, la distanțe prielnice față de Chișinău, de granița România și de alte sate din același raion. Autostrada E581 este în plin proces de construire (din 2010 s-a așezat baza, prundișul, în prezent se
Ulmu, Ialoveni () [Corola-website/Science/305187_a_306516]
-
coline și șes; pe râulețul Ialpugel, afluent al râului Ialpug. Există mai multe variante privitor la atestarea satului în istorie: 1612, 1765, 1790, etc., sub denumiri diferite: Borgana, Bărgăoani din Codrul Tigheciului, pământul Buraganului - acești ani au fost menționați în izvoarele acelor timpuri. Potrivit ultimelor cercetări, realizate de de către autorul cărții "Borogani" (1994), Vasile Gajos, mai aproape de adevăr este data de 5 iulie 1765. Denumirea satului are la bază mai multe legende, la fel ca și cronologia. Conform uneia, denumirea ar
Borogani, Leova () [Corola-website/Science/305188_a_306517]
-
în documentele vechi mai purta și numele Buteștii lui Stavru, fost boier vestit în ocolul Ciuhurului. In Valea Adâncă de aici se află un iaz cu o suprafață de peste trei ha. Din pădurea de pe câmpia Dereni bat la suprafață câteva izvoare cu apă minerală potabilă și curativă. Între stâncile de pe aceste meleaguri se așterne un labirint subteran de peșteri cu o lungime de 9 km și o înălțime până la 2,5 m, care au adăpostit triburi primitive în epoca pietrei cioplite
Braniște, Rîșcani () [Corola-website/Science/305199_a_306528]
-
agro-pedologice a Republicii satul are cernoziomuri levigate și podzolite, soluri cenușii de pădure și ale silvostepei înălțimii Rezina. Resursele naturale ale satului sunt: argila, calcarul, nisipul. Apele curgătoare sunt reprezentate de rîul Ciorna, care se varsă în rîul Nistru, apele izvoarelor și cele formate în urma zăpezilor și ploilor. Satul este sărac în apă potabilă, nu are nici un iaz, sunt 75 de fîntîni și 7 izvoare. În timp de vară circa 50 la sută din fîntîni seacă, oamenii fiind nevoiți să aducă
Mateuți, Rezina () [Corola-website/Science/305198_a_306527]
-
calcarul, nisipul. Apele curgătoare sunt reprezentate de rîul Ciorna, care se varsă în rîul Nistru, apele izvoarelor și cele formate în urma zăpezilor și ploilor. Satul este sărac în apă potabilă, nu are nici un iaz, sunt 75 de fîntîni și 7 izvoare. În timp de vară circa 50 la sută din fîntîni seacă, oamenii fiind nevoiți să aducă apă de la o distanță mai mare de un km. Starea mediului ambiant este influențată de amplasarea în preajma satului a fabricelor de ciment de la Rezina
Mateuți, Rezina () [Corola-website/Science/305198_a_306527]
-
4 km - distanță directă pînă la Satul Gherman din Raionul Ungheni 5 km - distanță directă pînă la Satul Horești din Raionul Fălești 7 km - distanță directă pînă la Satul Floreni din Raionul Ungheni 7 km - distanță directă pînă la Satul Izvoare din Raionul Fălești 7 km - distanță directă pînă la Satul Lucăceni din Raionul Fălești 8 km - distanță directă pînă la Satul Sculeni din Raionul Ungheni 8 km - distanță directă pînă la Satul Cioropcani din Raionul Ungheni 8 km - distanță directă
Taxobeni, Fălești () [Corola-website/Science/305231_a_306560]
-
întinse și cu versanți cu diferite grade de înclinare.Solurile sunt foarte fertile, fiind favorabile culturilor de cereale și plante tehnice. Rețeaua hidrografica este formată de răul Prut și de afluientul acestuia, pârâul Vladnic sau Hlabnic (hlabnic „baltă noroioasa”, „lac”, „izvor”){O atestare veche de pe timpul lui Ștefan cel Mare, sub forma hlabnic și hlabnicel este menționată și în DA la cuvântul titlu hladnic. Consoana h pentru v se explică prin graiul moldovenesc, în care apare o astfel de substituire: vulpe
Zagarancea, Ungheni () [Corola-website/Science/305222_a_306551]
-
v se explică prin graiul moldovenesc, în care apare o astfel de substituire: vulpe>hulpe, bolovan>bolohan etc., iar d >b este rezultat al disimilației dinspre n, ambele consoane, d și n, fiind dentale}, 2 lacuri artificiale, numeroase bălti și izvoare ce formează băhnișuri . Climă este temperat-continentala cu veri secetoase și ierni geroase.Temperatura medie a anului este cuprinsă între +9,7C și +11,5C, iar precipitațiile medii anuale sunt cuprinse inrtre 300mm și 895 mm.Cele mai scăzute temperaturi ale
Zagarancea, Ungheni () [Corola-website/Science/305222_a_306551]
-
naturală din Romînia, pe cealaltă stînci, dealuri, păduri și desigur multă multă natură, aer curat. La dorința d-ră în perioada de vară veți putea să savurați plăcerea scăldatului în rîul Prut, iar anul împrejur să vă stingeți setea cu apa izvoarelor naturale existente în aceste păduri, și desigur cu vinurile de calitate pe care le prepară băștinașii.
Lucăceni, Fălești () [Corola-website/Science/305230_a_306559]
-
studiile universitare și postuniversitare în universitățile din Chișinău sau în universitățile din România. Cultura. Sfera culturii include instituțiile medicale, căminele culturale, bibliotecile, cinematografele, biserica. La începutul secolului XX majoritatea populației era neștiutoare de carte și unicul focar de cultură și izvor de hrană spirituală era biserica. În 1813 în satul Puhoi a fost construită din lemn biserica “Sf.Nicolae”. Biserica care există astăzi a fost construiă din piatră în 1883. Printre primii slujitori ai acestui lăcaș poate fi menționat cântarețul Dimitrie
Puhoi, Ialoveni () [Corola-website/Science/305184_a_306513]