27,087 matches
-
și În formă dată de CNSAS, probează prin documente autentice implicarea În represiune a ofițerilor UM 0544, Serviciul III Securitate, Serviciul I Securitate, Serviciul ,,F”, Serviciul ÎI Securitate, B.L.D., Serviciul ,,Ț”, Serviciul ,,R”, Indicativul ,,F2”, Serviciul ,,M.T.” 13 ani de liniște pentru torționari. Dosarul ,,Sandu” nu are raport de Închidere! Cel mai important document provenit de la CNSAS este un plan de măsuri care Înfățișează strategia Securității de ,,monitorizare” a lui Tăcu. A fost redactat pe 13 octombrie 1989 de Serviciul ÎI
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
este o corvoadă, o continuă suferință: ,, Când ne vom da seama că totul în natură se petrece în chip necesar și după legi eterne, spunea Epicur, vom scăpa de superstiții și de teama unei vieți viitoare, teama care ne tulbură liniștea, scopul vieții pe pământ (ataraxis, n.ns)” Epicur a influențat prin concepția sa spiritul culturii romane de mai târziu. Odată cu instaurarea republicii aristocratice sclavagiste, preocupările pentru dezvoltarea învățământului se intensifică, educarea și formarea tinerilor nefăcându-se exclusiv în cadrul familiei, ci
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
pedagog umanist ceh acorda o atenție specială disciplinei, concepută ca ordine în școală și în viața cotidiană. În opinia sa, disciplina trebuia să fie atât mijloc, cât și scop al educației. Ca mijloc, disciplina semnifica spiritul de ordine și de liniște necesar pentru actul predării, iar ca scop, ea trebuia să conducă la o stare sufletească menită să conserve ordinea în sala de curs, pregătirea sistematică pentru lecție, precum și executarea deciziilor și instrucțiunilor corpului didactic. Marele pedagog deosebea între două forme
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
Geneva și se reconvertește la calvinism. Apar primele semne ale rătăcirii mentale, având un comportament caracterizat de apropiați ca straniu, ciudat. Ducele și Ducesa de Luxemburg îi oferă o casă la Montmorency, undeva la nord de Paris. Aici își regăsește liniștea necesară pentru a oferi omenirii cele mai importante lucrări. Emil sau despre educație a creat mare vâlvă, autorul fiind suspectat de erezie. Cărțile i-au fost arse, iar el obligat să părăsească Franța. S-a refugiat în Elveția la Berna
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
bolii. Recuperarea comprehensivă care utilizează abordarea pe echipă, asigură cel mai bine instruirea, instrumentele și strategiile pentru a face față cerințelor și schimbărilor cauzate de SM. În afară de tratamentul patogenetic descris anterior și care-i asigură bolnavului perioade de așa numită „liniște“ în evoluția bolii, există un tratament recuperator care se adresează handicapului fizic, psihic, social, rămas după un puseu evolutiv al bolii. Întreg cortegiul de tratamente simptomatice medicamentoase, fizioterapice, psihoterapice, terapie ocupațională care combat slăbiciunea, fatigabilitatea, intoleranța la căldură spasticitatea, tulburările
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
care formează adevărate povestiri, diferite de firul propriu-zis al romanului. Nebunii în Brooklyn se situează la granița dintre dramă și comedie. Bătrânul Nathan Glass, divorțat și bolnav de cancer, se întoarce în Brooklyn, locul copilăriei sale, pentru a muri în liniște și neștiut de nimeni. Viața sa se împarte între apartamentul închiriat și restaurantul favorit, până în ziua în care îl întâlnește pe Tom, nepotul despre care, foarte mulți ani, nu a mai știut nimic. Nebunii în Brooklyn este visul unei vieți
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
nu scrii ceva... După un sfert de oră, timp în care a continuat să-și recite poeziile în gând, a izbucnit: „Ascultați aici! «Fulg de vis»! Cine a mai scris o metaforă ca asta?!“... Nici o peniță nu îndrăznea să întrerupă liniștea... „Mihai Eminescu?!“, a întrebat o voce timidă din mulțime... „Mihai Eminescu - a tunat profesorul - a scris multe metafore - s-a mai calmat, dându-și seama de situația delicată -, dar pe asta am scris-o eu!“... Îl priveam tâmp fără să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
Doina, citită de Mihai Eminescu, sosit la Iași ca trimis al ziarului Timpul, din București,la dezvelirea statuii lui Ștefan cel Mare, la 5 iunie 1883. Eminescu, însă, n-a mai citit poezia la serbarea dezvelirii statuii. După ce îmi regăsesc liniștea, mă întorc la trăsură. Mișa, ca să-mi arate că locurile îi sunt prea bine cunoscute, îmi spune: Dacă ai ști mata,boierule, pe câți junimiști i-am purtat eu până aici sau de aici aiurea... Numai să vă înșir numele
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
ei care i-a stat alături în lupta cu titanii (Tu n-ai mers împotrivă-i ! Nu-i ajutași dușmanii,/ Ci l-ai slujit pe dânsul, pe Zevs ! - I, p. 37). Zeul suprem este furios pe răzvrătitul care a tulburat liniștea instaurată în Olimp după înfrângerea titanilor (Din ziua când alături de voi, oștiri iubite,/ Am biruit titanii zvârlindu-i în infern,/ În veci de veci - pe ntinsul Olimpului etern/ Domnea o pace largă și binecuvântată - II, p. 59) și îl acuză
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
II, p. 306), ceea ce nu o împiedică ulterior să-și modifice atitudinea față de ceilalți copii : se bucură de vestea falsă a morții lui Oreste, ca și de îndepărtarea Electrei printr-o nuntă degradantă, tocmai din dorința de a savura în liniște plăcerile legăturii cu Egistos (De bucurie că pot trăi în pace.../ Dușmanul zace-n urnă, cealaltă-n zdrențe zace.../ A, în sfârșit, dreptatea cerească s-a făcut... - V, p. 392). Electra acționează mai puțin din instinct justițiar, din iubire filială
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
timpurie, îi răpesc totodată gloria (I 3). Când ia cunoștință de oracol, fata pricepe că destinele lor sunt legate, de vreme ce doar prin sacrificiul ei Ahile își poate duce la bun sfârșit misiunea eroică : de când cunosc destinul lui Achile, simt o liniște ciudată... Căci poate, totuși, mi-a fost ursit mie să-l îndrept pe drumul adevăratului său destin (I 3). Eroina își presimte sfârșitul apropiat și îl acceptă pentru că îi înțelege semnificația adâncă. La început, Ifigenia lui Euripide e o copilă
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
stabilire a contactului cu publicul. Prezentatorul-personaj sugerează caracterul fictiv al acțiunilor de pe scenă (veți fi martori ai unei întâmplări care altcum ar părea de necrezut), dar în același timp cere implicarea spectatorilor și le adresează obișnuitul apel de a păstra liniștea ca pe un îndemn de a nu precipita declanșarea mecanismului tragic (cât mai multă tăcere ; să nu treziți Tragedia care încă nu se mișcă îndărătul perdelei... își va desface în curând ghearele). Publicului i se solicită simpatia și i se
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
temniță (s-a tulburat sângele în ea... e ca moartă, cu pete vinete - III 13) și confirmată de vocea moartă, semn al hotărârii de a se răzbuna (III 14). La prima lor întâlnire, Clitemnestra îi spune că și-a pierdut liniștea cu timpul (sunt îmbătrânită ... nu mai sunt limpede... nu mai dorm bine - II 12). Își caută sprijin în prezența soțului (Am nevoie de el... să-mi dăruiască pacea - III 9), deși simte că-l va tulbura și pe el (l-
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
dorm bine - II 12). Își caută sprijin în prezența soțului (Am nevoie de el... să-mi dăruiască pacea - III 9), deși simte că-l va tulbura și pe el (l-aș nimici ? I-aș suge sângele și i-aș lua liniștea ? - III 9). Cei din jur descifrează caracterul reginei. Agamemnon observă că ea și-a păstrat violența bizară din tinerețe (Avea și pe vremuri dorințe ciudate și neașteptate răzbunări - II 13), știe că nu va ierta ofensele ce i-au fost
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
sunt obosit - II 12 ; Dar odihna mea ? - II 13), ceea ce știe și Casandra (Nu-mi poți dărui decât oboseala ta - III 1). Cel care a trăit războiul ca pe o experiență vitală și i-a aflat zădărnicia caută acum doar liniștea (Am dorit cu nerăbdare tot ce am făcut și aș fi râs de mine dacă m-aș fi dat în lături de la ceva... vreau să se termine cu neastâmpărul.. învingătorii încearcă să uite și să răscumpere - II 12). Așa cum remarcă
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
Casandra lui Eschil acceptă moartea în cunoștință de cauză. Contaminată de inerție, prea obosită pentru a mai vedea primejdia, noua Casandră ezită să se salveze : De ce sunt nehotărâtă ?... Voi pleca deci ? Sau să ascult sfatul oboselii ? (III 2) ; Unde așteaptă liniștea ? (III 5) ; unde este ziua și luminile clare ? (IV 3). Sfaturile acestei făpturi de o bunătate fără măsură, între o iubire și un dispreț aproape neomenesc (III 13) dovedesc chiar lipsă de prevedere. La sugestia ei, Agamemnon o eliberează pe
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
îi prezintă mamei avantajele unui sanatoriu unde ar primi zilnic rufe curate, i s-ar aduce mâncarea în cameră și nu ar fi deranjată, dar Marghioala susține că nu e bolnavă ca să aibă nevoie de astfel de îngrijiri și respinge liniștea de la spitalul de nebuni (II, p. 623). Remarcând că, de la misteriosul accident la care a fost martoră, soția lui e numai nervi, aude peste tot și vede peste tot numai dușmani (II, p. 623), Ionel afirmă despre ea că e
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
de aur văzut doar de ea, spre a evidenția astfel că trăiește într-o lume imaginară după ce și-a pierdut mințile : Mă pui să povestesc... ca să vezi ca sunt nebună ? (III, p. 641). Afirmația lui că ea are nevoie de liniște ascunde intenția de a o închide într-un azil : Vreți să mă băgați la nebuni (III, p. 642). Marghioala ajunge să fie încolțită chiar de familie, în timp ce mistrețul prețuit de ea, făptură slobodă printre porcii din jur, este hăituit de
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
de rușinea de a conștientiza lipsa lor de asemănare cu umbrele acestor strămoși energici, gata să moară pentru libertate. Impasi bilitatea contemporanilor în fața abuzurilor tiranice se întemeiază, după cum bine știe autorul, pe grija uneori meschină pentru confortul propriu : ambiția personală, liniștea cabinetului de lucru, părerea vecinilor, măruntele ocupații ale zilei, opera la care migăliți de ani de zile, armonia familială, conștiința profesională, prieteniile, așteptarea, rutina, speranța, mila, bunul simț, precum și senti mentul unei ușoare superiorități, toate acestea sunt mai prețioase decât
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
său de vedere pragmatic, viitorul e cea mai sigură dintre afacerile pe care mintea omului le-a imaginat vreodată, iar clienții săi sunt niște nenorociți care mor de curiozitate să afle ce-i așteaptă (I, p. 14). Numai perioadele de liniște și pace riscă să pericliteze bogăția sanctuarului și a orașului reducând nevoia oamenilor de a dobândi asigurări cu privire la ceea ce li se poate întâmpla. Oracolul de la Delphi apare ca o instituție degradată. Pythia se plânge că o doare capul, se declară
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
streini aduși de către Episcopii de Huși, anterior, unii, și poate cei mai mulți erau aduși din țara sau olatul turcesc. Și se știe că cel mai grozav au avut de suferit, de pe urma stăpânirii turcești, bulgarii, care, bucuroși, că în Țările Române găsesc liniște mai multă ca la ei acasă, veneau în număr destul de mare. Și pentru fugarii aceștia nenorociți din „olatul turcesc”, orașul Huși, ca și întreaga stepă deluroasă a Fălciului, golită de Români, care se retrăseseră către codrul din Vest și Est
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
căror smârcuri cu apă clocită întrețin permanent focare intense de paludism, a făcut ca la toate neajunsurile vieții lor, tuberculoza și mai ales malaria să fie bolile care i-au îngrozit și le au măcinat în continuu sănătatea fizică și liniștea sufletească. Așa se explică de ce azi numai o mică parte din vechii coloniști stau permanent aici, restul dându și lotul în dijmă, la ai lor sau localnicilor, ori vin numai în epocile muncilor agricole și a recoltării produselor câmpului. Aceștia
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
său și pleca mai departe din oraș în oraș cu desagii plini de cărți.” George Cârțan 369. „Cartea nu-i lucru rău. Pentru mine a fost mângâierea vieții. M-am însoțit cu ea și cu pustia și am ajuns la liniște și înțelepciune.” Mihail Sadoveanu 370. „Nici un om sau animal sănătos nu se preocupă de dragoste, în orice sens ai lua-o, mai mult decât o extrem de mică fracțiune din timpul pe care îl dedică treburilor sau reacțiilor care nu
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
carte bună este aproape totuna cu a ucide un om; cel ce omoară un om ucide o ființă rațională, dar cel ce distruge o carte bună ucide rațiunea însăși.” John Milton 392. „Viața fiind extrem de scurtă, iar clipele sale de liniște puține, nu ar trebui să irosim nici una citind cărți proaste.” John Rușkin 393. „Plăcut e să-ți vezi numele pe carte tipărit. Cartea rămâne carte chiar de nimic n-ai zămislit.” George Gordon Byron 394. „Există cărți ale căror cotoare
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
Constituție prost croită; dar nu este nici suficient de clară și de securizantă pentru a preveni derapajele autoritare, laolaltă cu cele ale unui majoritarism parlamentar capabil să se joace de-a suspendarea Președintelui. Ar fi bine să avem timpul și liniștea necesare pentru a nu modifica o constituție doar de dragul unei majorități conjuncturale. Povestea celor două sute de ani de normativitate constituțională la români ne poate da unele înțelesuri despre ceea ce ne trebuie pentru a fi mai puțin pretențioși față de întocmirile noastre
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]