23,406 matches
-
tonuri utilizate de Iorga �n timpul conferin? elor sale: uneori m�ng�ietor, alteori secretos (că ? i cum niscai spioni ar fi tras cu urechea la spusele lui); putea deveni prietenos sau mu? c?tor, trec�nd apoi brusc la un ton calm ? i sec. Concluziile lui erau memorabile: �P? rea s? pronun? e fraze biblice care treceau dincolo de pasiunile m? runte�; �? i formulă conferin? a că ? i cum ar fi fost �nv? luit? de fum negru, ca Moise, care, dup? ce le
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
piese �n limba francez? la Teatrul Na? ional o manifestare evident? a dispre? ului pentru mi? carea �s? m?n? torist? � condus? de el. Cu c�teva zile mai �nainte publicase un articol �n �Epoca�, un articol intitulat O rug? minte, care, cu un ton autoritar, consideră reprezentarea unei piese �n limba francez? pe scena Teatrului Na? ional drept �un act de tr? dare spiritual? fă?? de Patrie ? i na? iune�164. �n ziua de 13 (ziua spectacolului), Iorga a ? inut o cuv�ntare �n fă? a studen
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Academie ? i a participat la sesiunile Camerei. A organizat ajutorarea prizonierilor rom�ni (ai armatei austriece) află? i acum �n Rusia. Scriindu?? i editorialele, Iorga avertiza mereu �mpotriva demonstra? iilor, a violen? ei ? i ner? bd? rîi. Jurnalistică să avea un ton surprinz? tor de moderat, dar lipsit? de echivoc. Iorga era un fervent sus? în? tor al Fran? ei ? i (cum spunea el) al �superbei� Șerbii. A condamnat violentul bombardament al artileriei �mpotriva Belgradului, f? c�ndu? l r? spunz? tor
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
sistemului liberal de c? tre Br? tianu, dou? lucruri pe care le ură cel mai mult. Cu toate acestea, �n perioadă 1919? 1920, Iorga a fost �ntr? o dispozi? ie aproape revolu? ionar? , ca reac? ie la felul �n care �l trata Br? tianu. Tonul �Neamului rom�nesc� era distinct ? i radical de st�nga. Iat? unul dintre articolele sale care ilustreaz? acest lucru. Scriind despre �Dulcea decaden?? � a �naltei societ?? i�, resping�nd preten? ia acesteia de a fi o elit? , Iorga spunea urm? toarele
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
c? na? iunile constituie ceva real, un adev? r ? i o mare realitate indestructibil? �170. Dar Stalin nu credea �n indestructibilitatea unei na? iuni. Odat? , �n timpul celui de al Doilea R? zboi Mondial, iritat de atitudinea ungurilor, a remarcat pe un ton banal fă?? de Bene?: �Problemă maghiar? nu este dec�ț o chestiune de carele cu boi disponibile�. Avea s? vin? ? i timpul c�nd Stalin va avea ? ansa s? aplice metodă aceasta ? i �n Basarabia, modific�nd �marea ? i indestructibila realitate�. Care
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
a spus c? rom�nii s�nt �murdări�188. Iorga a continuat s? editeze �Neamul rom�nesc pentru popor �. Primul lucru care frapeaz? este limba folosit? �n �Neamul rom�nesc pentru popor�, o rom�n? simpl? ? i frumoas? , limba vorbit? de ?? răni. Tonul este destul de tutelar. �n ace? ți ani interbelici, Iorga a respins antisemitismul. Putem totu? i detecta �n �Neamul rom�nesc pentru popor� avertismente adresate ?? r? nimii �mpotriva activit?? ilor parazite din mediul rural ale evreilor. Dup? p? rerea lui Iorga, ?? r? nimea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
va stabili leg? turi cu Legiunea că s??? i asigure succesiunea �n caz c? fratele s? u era detronat. L?a vizitat ? i pe Iorga acas?. Martorii declar? c? au auzit un schimb de cuvinte foarte violent, Iorga �ncerc�nd pe un ton ridicat, s?? l conving? pe Nicolae s? anuleze c? s?toria �n interesul na? iunii său s? p? r? seasc? imediat ? ara72. C�teva luni mai ț�rziu, Nicolae a plecat �n Malta ? i a fost v? zut �mpreun? cu Regina Maria
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
iurescu, provenea din Moldova. Giurescu va deveni una dintre persoanele pe care lui Iorga �i era drag s? le urăsc? �154. Iorga i? a amintit lui Giurescu c? are �o memorie bun? � ? i c? dispre? ul lui nu contribuia la adoptarea unui ton senin �n dezbaterile cu �? coală nou? �. Nu era niciodat? pl? cut s? fii ? inta manifest? rîi temperamentului lui Iorga. Tat? l lui Giurescu era profesor la Universitatea Bucure? ți ? i a luat o atitudine potrivnic? lui Iorga. A murit �n cursul anului
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
i mai r? u, de �instinctele� de �istoriologie�, că s? nu mai vorbim de �reconstituirile istorice� ale acestuia. Personalitatea lui era foarte diferit? de cea a lui Iorga. Vorbea pu? în, iar ceea ce spunea, o spunea lent ? i pe un ton potolit 200. Dac? este s? tras? m o paralel? , Dom�novszky sem? na mai mult cu Maiorescu. El constituia un blestem pentru personalitatea lui Iorga ? i pentru conceptul lui �n privin? a felului �n care trebuie s? fie scris? istoria. Cu toate acestea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
uga influen? a personal? a lui Iorga. El a avut un schimb de opinii �n acest context cu Gyula Kornis, profesor la Universitatea de la Budapesta. Kornis era un revizionist �nvederat. �ntregul schimb de p? reri s? a desf?? urat pe un ton sardonic. Iorga a fost surprins de faptul c? profesorul Kornis propunea o mediere italian? �ntre �posesorii unguri de mo? îi �ntinse ? i poporul rom�n�. �n privin? a pronun? atului caracter maghiar al oră? elor Oradea, Arad sau Timi? oară, Iorga consideră
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
nu i? a atacat �ns? niciodat? pe mării capitali? ți evrei din Rom�nia (de talia lui Kaufmann, Shapiro sau Au? nit), că s? nu mai vorbim de madam Lupescu 26. �n ace? ți ultimi ani ai vie? îi lui Iorga, tonul �Neamului rom�nesc� (că s? folosim o expresie tipic american?) �nu reflectă neap? raț opiniile consiliului de administra? ie�, ci pe cele ale lui Nicolae Georgescu-Coco? , care conducea ziarul �n numele lui Iorga. O foarte mare parte din josniciile publicate �n �Neamul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
de Interne. Iorga a devenit ministru f? r? portofoliu. El a salutat instaurarea Dictaturii Regale: �o veche dorin?? a regelui urma acum s? fie �mplinit? �. Odat? cu dispari? ia goga? cuzi? tilor ? i nemaifiind nevoit s? respecte orientarea antisemit? a acestora, tonul �Neamului rom�nesc� s? a schimbat peste noapte. Iorga (poate �ntr? un mod mai sincer) a luat atitudine �mpotriva lui Cuza. �Profesorul Cuza n? ar trebui s? �ncerce s??? i mascheze ambi? iile� (�n privin? a antisemitismului ? i a puterii personale)55
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
astfel de prezentare este mai necesar? dec�ț oric�nd �n zilele noastre�. �D-l Iorga�, comenta reputatul critic literar Pompiliu Constantinescu, �afirm? o idee �n care nu crede, �n sensul c? nu o respect? �. �n aceea? i prefă?? asist? m la o remarcabil? schimbare de ton: �? i (prin opera lui Iorga) se poate observa inutilitatea capriciilor anumitor b? rcu? e de h�rtie, indiferent de cine le? a lansat. Acestea (b? rcu? ele de h�rtie) vor (putea) naviga, conduse de copil? ro? îi lor autori �n apele
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ios, cu foarte pu? ine scrupule, care urma �ntotdeauna �comandă timpului�. Acest slogan de natur? oportunist? protofascist? din lumea politic? interlop? a sud? estului Europei este extrem de elocvent �n acest context. Cu toate c? Iorga nu prea era mul? umit de tonul adoptat de ziarul s? u sub conducerea lui Cico? , dat fiind v�rtejul politic, nu a luat nici o m? sur? �mpotriva acestuia. Dup? apari? ia dlui Coco? la ziar, orice mituitor evreu, orice evreu prins cu un pa? aport fals
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
c? el scrisese articolul). Aceast? replic? explică succint c? �Legiunea condamn? manevrele abile ? i viclene ale �Neamului rom�nesc� ? i continuă afirm�nd c? Legiunea nu este nici �viclean? � ? i nici nu �ncearc? �s? fie abil? ��. Ea se �ncheia pe un ton amenin?? tor: �A sosit mai cur�nd ziua recunoa? terii ? i a asum? rîi r? spunderii dec�ț zilele abilit?? îi ? i ale ? ireteniei��27. Totul este suficient de limpede. Aceea? i echip? a mor? îi a pus la cale ? i asasinarea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
a Magdei Lupescu ? i a colonelului Ernest Urd? reanu la Palatul regal era predominant?. Iorga p? rea �ntors pe dos. A renun? at la cursul din program? (despre istoria medieval? a rom�nilor) ? i, spre stupefac? ia studen? ilor, pe un ton furios, a ? inut un curs despre curtea lui Ludovic al XV-lea ? i despre doamna de Pompadour, men? ion�nd c? Doamna de Pompadour spusese: Apr�s nous le d�luge (�Dup? noi potopul�), ? i c? potopul �acceptase invită? ia... �. Asemenea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
fiecărui seminar, în scopuri care ar putea privi: - încurajarea implicării și a participării active; - intercunoașterea, „încălzirea” și crearea unei atmosfere deschise, de grup; - facilitarea lucrului în grup, a comunicării și a cooperării; - identificarea temerilor și a așteptărilor participanților; - realizarea unui ton/stil de interacțiune; - identificarea nivelului cunoștințelor și al deprinderilor anterioare legate de tema cursului; identificarea nivelului de pornire etc. Exemple de metode introductive: 1. jocul în cele patru colțuri sau jocul în dreptunghi: prevede alegerea câte unui răspuns posibil din
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
fiecărui seminar, în scopuri care ar putea privi: - încurajarea implicării și a participării active; - intercunoașterea, „încălzirea” și crearea unei atmosfere deschise, de grup; - facilitarea lucrului în grup, a comunicării și a cooperării; - identificarea temerilor și a așteptărilor participanților; - realizarea unui ton/stil de interacțiune; - identificarea nivelului cunoștințelor și al deprinderilor anterioare legate de tema cursului; identificarea nivelului de pornire etc. Exemple de metode introductive: 1. jocul în cele patru colțuri sau jocul în dreptunghi: prevede alegerea câte unui răspuns posibil din
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
exact ce vrea să facă. Pe dânșii așa îi și învață la școală, să aibă caiet de regie. După atâția ani, nu sunt foarte sigur că mai lucrează cineva așa. Spectacolul avea o tensiune maximă, în care fiecare gest sau ton nepotrivit putea rupe vraja. Iar personajul meu cu două-trei replici mărunte era tot timpul pe scenă, lucru mult mai greu decât atunci când ai multe lucruri de făcut, pentru că trebuie să trăiești acolo, să exiști, real, fără să atragi atenția, fără
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Statelor Unite la București în perioada 2001-2004, în cadrul căreia organizarea "Simpozionului Eugene O'Neill de către Teatrul Româno-American "Eugene O'Neill" e recunoscută drept un succes de prim rang și are valoare de diplomație culturală". Poate cea mai pertinentă susținere, al cărei ton caracterizează activitatea febrilă, venea din partea lui Liviu Ciulei, care în noiembrie 1988 scria din poziția de Profesor la Universitatea Columbia, din New York: "Din prima producție a lui Alexa Visarion în România îmi amintesc conducerea sa fermă la montarea piesei lui
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
sau nu fi" și se verifică pe el însuși cu fiecare rol interpretat: ce mai poate? cât mai poate? oare chiar nu mai poate ? Costumul lui e ca o prelungire a corpului, vocea ca o orchestră de instrumente și fiecare ton, o lume de nuanțe. Energic, exaltat, începe să recite monoloage și să-l facă pe Sufleor complice în acest act de virtuozitate teatrală pe care-l vânează. Joacă de parcă n-ar mai fi jucat nicicând și știind că n-o să
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
văzuți Dorina Lazăr (Anca), Corneliu Dumitraș (Dragomir), Florin Zamfirescu (Ion), Gelu Nițu (Gheorghe). Jocul lor temperamental, fascinant, are o mare putere de pătrundere. Dialogul are vigoare... registrul interpretativ al fiecărui interpret în parte este foarte întins (bogat). Asprime acută și tonuri scăzute, înăbușite caracterizează identificarea, dusă departe, a fiecăruia dintre actori cu piesa care aproape că amintește de întâmplări din vechiul testament. Cei care doresc să afle câte ceva despre cultura și arta teatrală din România au prilejul s-o facă. (Berner
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
cu valoare de "memento" despre demnitatea artistului față în față cu sine însuși, față în față cu o lume tulbure, față în față cu "locul dement al unor impostori de rând". Filmul are atmosferă și sonorități de recviem. Este drept, tonul dominant al unor "capitole" iese din raza tragismului în stare pură, mergând până la accente caricaturale... dar regizorul extrage esențe și idei din toate aceste stări contradictorii; "capitolele" disparate ale filmului... Nu numai pentru regizor, ci și pentru protagonist, Mircea Albulescu
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
-o". Mica livadă a lui Alexa Visarion este ca și grâul lui Lucian Pintilie, "o înălțare liturgică". Un spectacol de o clasicitate modernă, menit să îmbogățească lecturile Cehov. Lucrat cu scrupulozitate, bogat vizual, el are rigoare, finețe, o noblețe de ton, momente de vigoare, de forță emoțională. În acest demers, regizorul a avut un aliat si un catalizator admirabil în Viorel Penișoară-Stegaru. Decorul său fixează expresiv o anumită atmosferă, un climat spiritual, un mod de a trăi interior. Costumele Liei Dogaru
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
a sosit textul unui protest al guvernului român, cu indicația de a fi prezentat de îndată autorităților finlandeze. Era ceea ce și făcea ambasadorul Mircea Bălănescu, către miezul nopții, în fața lui Ahti Karjalainen, ministrul de externe finlandez. Protestul, redactatat pe un ton ferm și în termeni tăioși, cerea guvernului finlandez să se conformeze normelor și practicii diplomatice internaționale, menite să asigure dreptul suveran al fiecărui stat de a participa pe picior de egalitate la dezbaterea problemelor care făceau obiectul unei reuniuni de
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]