24,150 matches
-
demult, de la Nereju, Năruja, Paltin, Herăstrău și toți erau ciobani și toți aveau sumane din ăstea mari și te înveleai și tu pe margine. Era mai dureros când te băgau la un salon mare și n-aveai unde dormi și dormeai cu capul lângă tineta de murdărie. Că acolo dormeai, că n-aveai unde. C. I.: Ce oameni ziceați că ați întâlnit acolo la penitenciar? S. M.: La penitenciarul Galați era comandant Goiciu 15 pe vremea aia. Am să vă povestesc niște
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
ciobani și toți aveau sumane din ăstea mari și te înveleai și tu pe margine. Era mai dureros când te băgau la un salon mare și n-aveai unde dormi și dormeai cu capul lângă tineta de murdărie. Că acolo dormeai, că n-aveai unde. C. I.: Ce oameni ziceați că ați întâlnit acolo la penitenciar? S. M.: La penitenciarul Galați era comandant Goiciu 15 pe vremea aia. Am să vă povestesc niște întâmplări de acolo. De aici, din zonă eram eu
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
trebuie să vă cred pe cuvânt pentru că n-am cum să verific întreg noianul de fapte despre care vorbiți. S. M.: Dar n-am nevoie să mint, eu vă dau actul. Și nu vă spun basme. Dar ca să revenim la dormitor! Dormeam pe rogojini și, când se întorcea unul pe dreapta, toată lumea trebuia să se întoarcă. Acolo am cunoscut pe un oarecare Rolescu 21 care, spunea el, a fost în 1916 trimis de către statul român ca delegat din partea României la un congres
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
nopții, m-au îmbarcat la tren, escortat de un locotenent major mărunțel de statură. El mi-a luat cătușele de la mâini, m-a dezlegat și m-a lăsat într-un compartiment și s-a dus la clasa I-a să doarmă, rugându-mă ca atunci când ajungem la Galați să mă duc să-l trezesc. La Galați, când am ajuns, m-am dus la el și l-am trezit și el mi-a zis așa, după ce-am coborât din tren: "N-
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
gamele să ne dea și nouă. Ne-au dus să ne ia sânge, iar eu am leșinat. Când am întins mâna și a venit ăla cu seringa, eu am căzut jos și nu mi-au mai luat sânge. Noaptea am dormit acolo. Însă înainte de somn, pe mine, pe Donțu Iordache, Jan Iacob și încă unul, pentru că eram mai tineri, ne-au luat la bucătărie să cărăm hârdăul cu mâncare. Pentru sarcina asta ne-au dat un supliment de hrană. Noi, pentru că
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
așa, și așa...". "Din ordinul meu, pleacă la baracă!" "Da, dar domnul...". "Din ordinul meu pleacă la baracă!" Și am spus bună seara și am plecat la baracă. Din urma mea a venit brigadierul, și-a luat pătura și a dormit la 33, la carceră! Pe mine nu m-au mai întrebat nimic. A trecut treaba asta și după vreo două zile l-au mutat pe brigadierul acesta de la noi și l-au adus pe altul, Ciobanu, care fusese în Securitate
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
cineva în vizită", zic eu. "Nu, nea Movilă, prietenii dumitale te-au chemat. Eu sunt salariat și trebuie să fac ceea ce-mi ordonă legea. Te-au turnat alții. Domnule, să știi că eu n-am familie, sunt din Bacău, dorm și mănânc la Casa Armatei și fac serviciu aici. Dar dacă am primit sesizare, eu sunt obligat să-i dau curs și să te chem aici. Așa că nu eu te-am chemat". Și mi-a spus să-mi țin gura
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
deținuți? I. N.: Nuuu, nimic. Poate că alții au suferit, dar cât am stat eu la Galați nu s-a petrecut așa ceva. C. I.: Avea toată lumea pat? Bănuiesc că erau pe trei rânduri suprapuse. I. N.: Da, toată lumea, deși mai dormeau și câte doi când era aglomerat sau pe ciment când era foarte cald. Nu aveam voie să ne apropiem de geam, dar ne apropiam cu grijă să nu fim văzuți. Într-una din zile, cum era ușa așa cu vizetă
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
cordon mare pentru ca apele să nu treacă și că astfel au murit înghețați. Eu nu pot să cred lucrul acesta, nu pot! Salcia: foame și Hahău C.I.: Povestiți-mi vă rog despre șerpăria de la Salcia pentru că sunt sigur că ați dormit acolo. D.V.: Știți ce înseamnă ca 6 ani de zile ca să nu te saturi niciodată? Timp de șase ani să mănânci niște hâlbe, niște zoaie, niște ciorbe de pătlăgele murate, acre... un fel de așa-zisă cafea de dimineață, care
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
erau? D. B.: Au venit o mașină întreagă, un GAZ era, și în mașină vreo 4 sau 5 inși cu automatele. Dacă încercam să sar pe geam mă împușcau fără nicio discuție. C. I.: Au făcut percheziție în conac, acolo unde dormeați? D. B.: Nu, că v-am spus că eu locuiam acolo doar în calitate de inginer și aveam doar o cameră, atâta tot. Aveam o valiză care a rămas acolo, că eu nu mi-am luat nimic după mine. Când am fost arestat
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
doar "Fortul 13 Jilava" și când am intrat acolo mi-am zis "eu de aici nu mai ies!". Era tot betonat în stânga și în dreapta. Am fost dus într-o cameră, tot 13. Acolo, lume multă, paturi suprapuse, miros. Noaptea am dormit lângă tineta unde-și făceau deținuții nevoile. M-am gândit: "mâine dimineață ies și duc tineta, să iau aer!" C. I.: Privilegiul de a duce tineta! Luptă pentru o gură de aer proaspăt, curat... D. B.: Dar când am vrut dimineață
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Vasluiului. Cu toate acestea se mai găseau în 1932 destule sate care nu se deosebeau prea mult de așezările getice: bordeie cu o singură cameră, fereastra lipită, care nu se deschidea niciodată, vițelul în tindă, cuibarul cloștei sub lavița unde dormea gospodarul și leota lui de copii, deși cărțile de școală primară și broșurile împărțite de pomană de misionarii culturali stăruiau a se înțelege un adevăr: „unde nu intră soarele în casă intră doftorul!", dacă există! Iar dacă s-au ivit
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de la marginea Europei. Studiul în cauză pleacă de la spusele filosofice ale lui Petre Țuțea: „Eu sunt iudeocentric în cultura Europei, că dacă scoți Biblia din Europa, atunci Shachespeare devine un glumeț tragic. Fără Biblie, europenii, chiar și laureații Premiului Nobel, dormeau în crăci. Știința și filosofia greacă sunt foarte folositoare dar nu sunt mântuitoare. Prima carte mântuitoare și consolatoare pe continent - suverană - e Biblia." Deci, atenție, americani, care v-am așteptat zeci și zeci de ani să fiți alături de noi, ca
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
program din a citi noua literatură, dar sunt interesați de ce se întâmplă la capătul lumii. Sunt acolo lucruri foarte exotice, foarte interesante. Există acolo o lume a triburilor despre care nu știm nimic. Am fost în trib, am mâncat și dormit cu ei. Canibalii n-au mâncat din mine, ultimii canibali din zonă au fost în Vanuatu, prin 1960. La noi, era altfel de canibalism - canibalism ideologic.“ Mircea Mihăieș, la întâmpinare: „E un jurnal de călătorie în care autorul a consemnat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
film și ne e prea lene să ne ridicăm și să ieșim, sau în autobuz (asta e mai rar și destul de periculos), cu telecomanda-n mână sau cu cartea în brațe. Interesant e că orice-am face, nu reușim să dormim singuri, întotdeauna se află cineva sub pat, după dulap sau dincolo de ușă (poate să fie și-o jucărie de pluș, nu e nevoie să ne sperie chiar în fiecare noapte câte-un monstru). Ne-ntindem în pat cu o bucurie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
Să-ntoarcem foaia lui Sábato și să trecem mai departe, convinși că în somn nu ne poate face nimeni nici un rău, ascultând de învățătura zurlie a unuia dintre înțelepții din Așa grăit-a...: „Nu-i lucru neînsemnat să știi să dormi: spre-a reuși, este nevoie să stai treaz o zi întreagă“? Alegorie și demonstrație Ana-Maria Onisei Important personaj al cinematografiei mondiale, Pier Paolo Pasolini a provocat dispută și revoltă prin filmele sale (de exemplu, Teorema a fost interzis de către Biserică
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
numit Latinos (mai des considerat fiul lui Circe, ceea ce ne face să ne gândim la înrudirea dintre aceste două personaje). Dar Ulise se satură de mângâierile sale, se plictisește de alintările și farmecele ei "de când se săturase de nimfă, noapte dormea în silă în peșteră alături de ea, care-l mai iubea încă; ziua nu mai contenea cu lacrimile, întins pe stâncile de pe țărm, cu ochii pierduți pe valuri și cu inima topită de dor și de gemete"27. Ea îl dorea
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
și îi țin pe oaspeți închiși cu cheia. Era chiar, din câte se spune, un anume gentilom care, oprindu-i pe oaspeți cât mai mult cu putință prin mai multe născociri, se hotăra la urmă să pună un dulău să doarmă pe pragul oaspeților, după ce se despărțise de ei ca și cum ar trebui să plece a doua zi. Acest dulău se culca liniștit ca și cum ar fi rămas acolo din întâmplare dar era dresat în așa fel încât de cum ridicai capul din pat
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
ceea ce se obișnuiește, nu îl bagă în seamă pe străin, nu-i oferă nici scaun, nici mâncare. Atitudinea Penelopei față de străin contrastează puternic cu cea a pretendenților care îi dau să mănânce pe o desagă găurită și îl trimit să doarmă în casa unui potcovar (18.327-329)95* și care se întrec în a-l umili, "vai și-amar de cerșetorul ce se rușinează" (17.347)96*. Oaspetele, (în cel mai bun caz, unul tolerat) în loc să se bucure el însuși de
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
iar ospitalitatea este descrisă mult mai rapid. Metamorfozarea colibei lor în templu este descrisă în detaliu: cazanul devine clopot de biserică, frigarea e transformată în orologiu de biserică, scaunul în amvon de predicator, patul în stal ("în care oamenii și dorm"). Când Filemon, care dorește să devină pastor este la bătrânețe transformat împreună cu Baucis în tisă, ei devin obiect de venerare din partea poporului până când pastorii următori, care au nevoie de lemn, îi taie ca să-i pună pe foc. Umorul este aici
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
trezire este un preludiu pentru o nouă naștere după un ultim somn. Este bine să reamintim că Ulise se culcă în liniște în barca de întoarcere. Luntrașii "așternură atunci pe punte un culcuș de pânză de in pentru ca voinicul să doarmă liniștit." și atunci "un somn adânc și lin ca moartea se lăsă atunci pe pleoapele voinicului"179. Ne-am fi putu aștepta ca el să fi rămas treaz în fața iminenții sosirii sale (și această comportare stranie îl intrigă mult pe
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
pleoapele voinicului"179. Ne-am fi putu aștepta ca el să fi rămas treaz în fața iminenții sosirii sale (și această comportare stranie îl intrigă mult pe Aristotel (vezi Poetica, cap. 24). Dar asta ar însemna să uităm că Ulise nu doarme decât în momentele de criză și de tranziție 180. Ajuns pe insula Itaca, feacienii îl luară mai întâi din "adâncul corăbiei pe eroul înfășurat în cearșaful lui lucios și în inul subțire" și îl puseră pe nisip, cufundat în somn
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Mama, el observă cu un interes pasionat, ca cea a lui Ulise la Calipso, intenția gazdei sale: Veni vorba despre sălașul meu. Ea se consultă cu camerista. Nici nu îndrăzneam să răsuflu în timpul convorbirii lor; dar când auzii că voi dormi aici în casă, abia putui să mă stăpânesc și am văzut că mi s-a pus mica bocceluță în camera ce-mi era hărăzită, aproape la fel cum Saint-Preux văzuse așezându-i-se jilțul la doamna de Wolmar. Avui, pe deasupra
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
despre el părerea cea mai bună cu putință. Când mă văzu mai în apele mele, îmi spuse că nici el nu locuia prea bine, că nu avea decât o singură cameră dar, de bună seamă, nu mă va lăsa să dorm așa, pe stradă; că era prea târziu spre a-mi găsi un adăpost și că îmi oferea pentru noaptea aceea jumătate din patul său. Primii propunerea cu speranța că-mi voi face un prieten ce mi-ar putea fi de
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
dar inevitabil, în intimitatea oaspetelui. Intruziunea în sfera privată urmează de altfel o serie întreagă de limite, de frontiere, de stadii. Și această pătrundere, mai mică sau mai mare este semnificată, mai întâi, în mod spațial. Astfel, la Homer, oaspetele-invitat doarme aproape în exteriorul casei, la intrare, în vreme ce cuplul care primește se retrage în interiorul casei pentru a petrece acolo noaptea. Calipso și Circe fac excepție când îl invită să vină în casă, să le împartă patul. Dar Calipso este etimologic cea
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]