25,546 matches
-
Academiei Europene de Stiinte, Arte și Litere din Paris. Ion Muscalu s-a născut la data de 13 august 1949, din părinții Ioan și Elisabeta (Fedeleș, nepoata prof. C. Fedeleș). A debutat pe 27 decembrie 1979, la Radio Iași, cu Povestiri istorice, după ce a publicat, sporadic, în presa locală. A îndeplinit funcția de primar al comunei Scânteia din județul Iași. În această calitate, în anul 1984, a înființat Cenaclul "Mihail Sadoveanu" și un muzeu al satului, iar în anul 1986, a
Scobinți, Iași () [Corola-website/Science/324459_a_325788]
-
fiind descris de Holmes ca un "Napoleon al crimei". Doyle a preluat fraza de la un inspector real de la Scotland Yard care se referea astfel la Adam Worth, unul dintre modelele din viață reală ale lui Moriarty. Introducerea lui Moriarty în povestirea Ultima problemă (publicată în decembrie 1893) ca cel mai mare inamic al lui Holmes a avut rolul de a-i permite lui Conan Doyle să-l ucidă pe Sherlock Holmes, el apărând în mod direct doar în două opere literare
Profesorul Moriarty () [Corola-website/Science/324472_a_325801]
-
lucrări derivate din opera lui Conan Doyle i se acordă adesea o importanță mai mare și este prezentat ca având un caracter antagonist față de cel al lui Holmes. Prima apariție a profesorului Moriarty și sfârșitul lui a avut loc în povestirea " Ultima problemă" a lui Doyle, în care Holmes, pe punctul de a-i da o lovitură fatală rețelei criminale a lui Moriarty, a fost forțat să fugă pe continent pentru a scăpa de răzbunarea lui Moriarty. Geniul criminal l-a
Profesorul Moriarty () [Corola-website/Science/324472_a_325801]
-
răzbunarea lui Moriarty. Geniul criminal l-a urmărit și l-a ajuns la Cascadele Reichenbach, urmărirea terminându-se prin aparenta cădere mortală în prăpastie a lui Holmes și a lui Moriarty, în timp ce erau încleștați într-o luptă mortală. În această povestire, Moriarty este un fel de naș al Mafiei: el îi protejează pe aproape toți criminalii din Anglia în schimbul ascultării lor și a împărțirii unei părți din profiturile lor. Holmes a ajuns inițial la Moriarty prin sugestia că multe dintre crimele
Profesorul Moriarty () [Corola-website/Science/324472_a_325801]
-
inițial la Moriarty prin sugestia că multe dintre crimele pe care le-a perceput nu au fost opera spontană a unor criminali, ci mașinațiuni ale unei vaste și subtile rețele criminale. Moriarty joacă un rol direct în încă o altă povestire cu Holmes a lui Doyle: "Valea terorii", a cărei acțiune se desfășoară înainte de cea din "Ultima problemă", dar care a fost publicată ulterior. În "Valea terorii", Holmes încearcă să-i oprească pe agenții lui Moriarty de la comiterea unei crime. Moriarty
Profesorul Moriarty () [Corola-website/Science/324472_a_325801]
-
a cărei acțiune se desfășoară înainte de cea din "Ultima problemă", dar care a fost publicată ulterior. În "Valea terorii", Holmes încearcă să-i oprească pe agenții lui Moriarty de la comiterea unei crime. Moriarty nu se întâlnește cu Holmes în această povestire. Într-un episod în care Moriarty este vizitat de către un polițist, un tablou de Jean-Baptiste Greuze este descris ca fiind atârnat pe perete; remarca lui Holmes despre o altă lucrare a aceluiași pictor are rolul de a arăta faptul că
Profesorul Moriarty () [Corola-website/Science/324472_a_325801]
-
lui Doyle de la numele lui Thomas Agnew de la galeria "Thomas Agnew and Sons", care a avut o pictură celebră furată de Adam Worth, dar fără a putea să se dovedească acest fapt. Holmes îl menționează pe Moriarty în alte cinci povestiri: "Casa pustie" (continuarea imediată a povestirii "Ultima problemă"), "Constructorul din Norwood", "Fundașul dispărut", "Un client ilustru" și "Ultima reverență". Mai mult chiar, o povestire din 1908 a lui Doyle care a fost intitulată "The Lost Special" prezintă un geniu criminal
Profesorul Moriarty () [Corola-website/Science/324472_a_325801]
-
Agnew de la galeria "Thomas Agnew and Sons", care a avut o pictură celebră furată de Adam Worth, dar fără a putea să se dovedească acest fapt. Holmes îl menționează pe Moriarty în alte cinci povestiri: "Casa pustie" (continuarea imediată a povestirii "Ultima problemă"), "Constructorul din Norwood", "Fundașul dispărut", "Un client ilustru" și "Ultima reverență". Mai mult chiar, o povestire din 1908 a lui Doyle care a fost intitulată "The Lost Special" prezintă un geniu criminal care ar putea fi Moriarty și
Profesorul Moriarty () [Corola-website/Science/324472_a_325801]
-
fără a putea să se dovedească acest fapt. Holmes îl menționează pe Moriarty în alte cinci povestiri: "Casa pustie" (continuarea imediată a povestirii "Ultima problemă"), "Constructorul din Norwood", "Fundașul dispărut", "Un client ilustru" și "Ultima reverență". Mai mult chiar, o povestire din 1908 a lui Doyle care a fost intitulată "The Lost Special" prezintă un geniu criminal care ar putea fi Moriarty și un detectiv care ar putea fi Holmes, deși numele niciunuia dintre ei nu este menționat. Deși Moriarty a
Profesorul Moriarty () [Corola-website/Science/324472_a_325801]
-
intitulată "The Lost Special" prezintă un geniu criminal care ar putea fi Moriarty și un detectiv care ar putea fi Holmes, deși numele niciunuia dintre ei nu este menționat. Deși Moriarty a apărut în doar două din cele 60 de povestiri cu Sherlock Holmes ale lui Conan Doyle, atitudinea lui Holmes față de el i-a adus impresia populară de dușman principal al lui Holmes - după cum se precizează în mod clar în "Ultima problemă": "Holmes și-a petrecut luni de zile într-
Profesorul Moriarty () [Corola-website/Science/324472_a_325801]
-
populară de dușman principal al lui Holmes - după cum se precizează în mod clar în "Ultima problemă": "Holmes și-a petrecut luni de zile într-un război privat împotriva operațiunilor criminale ale lui Moriarty" - și el a fost frecvent folosit în povestirile ulterioare ale altor autori, în parodii și în alte adaptări media. În povestirile lui Doyle, relatate de către asistentul lui Holmes, dr. Watson, Watson nu-l întâlnește niciodată pe Moriarty (obține numai referiri îndepărtate cu privire la el în "Ultima problemă") și se
Profesorul Moriarty () [Corola-website/Science/324472_a_325801]
-
în "Ultima problemă": "Holmes și-a petrecut luni de zile într-un război privat împotriva operațiunilor criminale ale lui Moriarty" - și el a fost frecvent folosit în povestirile ulterioare ale altor autori, în parodii și în alte adaptări media. În povestirile lui Doyle, relatate de către asistentul lui Holmes, dr. Watson, Watson nu-l întâlnește niciodată pe Moriarty (obține numai referiri îndepărtate cu privire la el în "Ultima problemă") și se bazează pe Holmes pentru ca acesta să-i descrie lupta detectivului cu răufăcătorul. Doyle
Profesorul Moriarty () [Corola-website/Science/324472_a_325801]
-
să îndulcească sfârșitul personajului său ucigându-l pe Holmes în plină glorie, el scăpând astfel lumea de un criminal atât de puternic și de periculos încât orice sarcină suplimentară ar fi devenit banală prin comparație (după cum a spus Holmes în povestirea propriu-zisă). Moriarty a apărut doar într-o singură carte pentru că, pur și simplu, lăsându-l să scape în mod constant l-ar fi discreditat pe Holmes. În cele din urmă, presiunea opiniei publice și problemele financiare l-au forțat pe
Profesorul Moriarty () [Corola-website/Science/324472_a_325801]
-
Moriarty a murit după ce a căzut în Cascadele Reichenbach în timp ce Holmes, așa cum s-a relatat în "Casa pustie", și-a înscenat moartea pentru a-i face să se expună pe cei câțiva acoliți ai lui Moriarty rămași în libertate. În povestiri sunt oferite o serie de indicii despre familia profesorului, unele aparent contradictorii. În prima sa apariție (în povestirea "Ultima problemă"), Moriarty este menționat doar ca "profesorul Moriarty" - fără a fi menționat niciun prenume. Watson se referă, totuși, la numele unui
Profesorul Moriarty () [Corola-website/Science/324472_a_325801]
-
și-a înscenat moartea pentru a-i face să se expună pe cei câțiva acoliți ai lui Moriarty rămași în libertate. În povestiri sunt oferite o serie de indicii despre familia profesorului, unele aparent contradictorii. În prima sa apariție (în povestirea "Ultima problemă"), Moriarty este menționat doar ca "profesorul Moriarty" - fără a fi menționat niciun prenume. Watson se referă, totuși, la numele unui alt membru al familiei atunci când scrie despre "scrisorile recente în care colonelul James Moriarty apără memoria fratelui său
Profesorul Moriarty () [Corola-website/Science/324472_a_325801]
-
se referă la Moriarty numindu-l "profesorul James Moriarty". Aceasta este singura dată când i se dă un prenume lui Moriarty și, în mod ciudat, este același cu cel al fratelui său. În romanul "Valea terorii" (scris după ultimele două povestiri, dar a cărui acțiune se desfășoară anterior), Holmes spune despre profesorul Moriarty: "El este necăsătorit. Fratele său mai mic este șef de gară în partea de vest a Angliei." Aceste referințe nu stabilesc în mod clar cât de mulți frați
Profesorul Moriarty () [Corola-website/Science/324472_a_325801]
-
vedere diferențele de clasă din perioada victoriană). În consecință, au existat întrebări privind numărul de frați ai lui Moriarty și care dintre ei se numește James, ceea ce a produs mult amuzament fanilor lui Sherlock Holmes în anii de după publicarea acelor povestiri. În afară de liderul criminal Adam Worth, au existat multe speculații în rândul astronomilor și fanilor lui Sherlock Holmes că Doyle și-a inspirat personajul ficțional Moriarty din astronomul american Simon Newcomb. Newcomb a fost stimat ca un geniu multitalentat, cu o
Profesorul Moriarty () [Corola-website/Science/324472_a_325801]
-
Holmes că Doyle și-a inspirat personajul ficțional Moriarty din astronomul american Simon Newcomb. Newcomb a fost stimat ca un geniu multitalentat, cu o măiestrie deosebită în matematică și el a devenit celebru pe plan internațional în anii anteriori publicării povestirilor lui Doyle. Mai clar, Newcomb și-a câștigat o reputație de dușmănos și răutăcios, care căuta aparent să distrugă carierele și reputațiile oamenilor de știință rivali. Faptele reputate ale profesorului Moriarty ar fi putut, de asemenea, să fie inspirate de
Profesorul Moriarty () [Corola-website/Science/324472_a_325801]
-
cu fața lui prelungă, cu părul cărunt și felul solemn de a vorbi." În cele din urmă, Conan Doyle este cunoscut că a folosit fosta sa școală, Stonyhurst College, ca sursă de inspirație pentru mai multe detalii din seria de povestiri cu Holmes; printre colegii săi contemporani de la școală au fost doi băieți pe nume Moriarty. Moriarty este singurul personaj din filmele cu Sherlock Holmes care a fost ucis de două ori în aceeași serie de filme. Ambele decese au avut
Profesorul Moriarty () [Corola-website/Science/324472_a_325801]
-
(1969) este al patrulea roman scris în colaborare de cuplul de autori români Romulus Bărbulescu și George Anania. Serializat inițial în Colecția de povestiri științifico-fantastice, romanul a fost publicat în volum abia după aproape un sfert de secol, în 1993. Titlul acestei a doua ediții a fost modificat în Planeta Fantomelor Albastre, iar numele autorilor a fost inversat pe copertă, ordonarea făcându-se de
Planeta Umbrelelor Albastre () [Corola-website/Science/327409_a_328738]
-
(n. 13 noiembrie 1957, Liverpool, Anglia) este un scriitor britanic de științifico-fantastic tare. Are diplome în matematică și inginerie. A publicat peste 20 de române și un număr mare de povestiri. Traduceri în limba română: "Pierdut în timp", "Corăbiile timpului", povestirea din universul "Xeelee" "Oaze de lumină" ("" - prima oara tipărită în "Constellations", 2005). Baxter a contribuit cu două cărți la această serie pentru tineri adulți. Povestirea "Last Contact" a fost nominalizată
Stephen Baxter () [Corola-website/Science/327427_a_328756]
-
n. 13 noiembrie 1957, Liverpool, Anglia) este un scriitor britanic de științifico-fantastic tare. Are diplome în matematică și inginerie. A publicat peste 20 de române și un număr mare de povestiri. Traduceri în limba română: "Pierdut în timp", "Corăbiile timpului", povestirea din universul "Xeelee" "Oaze de lumină" ("" - prima oara tipărită în "Constellations", 2005). Baxter a contribuit cu două cărți la această serie pentru tineri adulți. Povestirea "Last Contact" a fost nominalizată în 2008 la Premiul Hugo pentru cea mai bună povestire
Stephen Baxter () [Corola-website/Science/327427_a_328756]
-
și un număr mare de povestiri. Traduceri în limba română: "Pierdut în timp", "Corăbiile timpului", povestirea din universul "Xeelee" "Oaze de lumină" ("" - prima oara tipărită în "Constellations", 2005). Baxter a contribuit cu două cărți la această serie pentru tineri adulți. Povestirea "Last Contact" a fost nominalizată în 2008 la Premiul Hugo pentru cea mai bună povestire.
Stephen Baxter () [Corola-website/Science/327427_a_328756]
-
povestirea din universul "Xeelee" "Oaze de lumină" ("" - prima oara tipărită în "Constellations", 2005). Baxter a contribuit cu două cărți la această serie pentru tineri adulți. Povestirea "Last Contact" a fost nominalizată în 2008 la Premiul Hugo pentru cea mai bună povestire.
Stephen Baxter () [Corola-website/Science/327427_a_328756]
-
Profira Sadoveanu (fiica lui Mihail Sadoveanu, ea-însăși scriitoare), Constantin Mitru și Mircea Drăgan. În faza de început a lucrului la proiect a colaborat și Valeria Sadoveanu, care nu a fost menționată pe generic. Filmul a fost prezentat pe generic „O povestire cinematografică de Mircea Drăgan după romanul «Ucenicia lui Ionuț» de Mihail Sadoveanu”. Comitetul de Stat pentru Cultură și Artă (C.S.C.A.) a aprobat decupajul regizoral al lui Mircea Drăgan la 6 noiembrie 1972, fiind proiectat a se realiza un film
Frații Jderi (film) () [Corola-website/Science/327429_a_328758]