23,734 matches
-
de Arhitectură, unde arestează de-a valma studenți ca să iasă la număr. În mai puțin de o jumătate de oră, orașul e în fibrilație, trecătorii se opresc în piață, studenții vin de pretutindeni. Spre ora 12, coloane compacte de la IMGB sosesc și ele, scandând "IMGB/ Face ordine", și se năpustesc în clădirea Universității "Ioan Mincu" unde se încaieră cu studenții. Un miting al Ligii Studenților e convocat în grabă, și liderii acestei organizații cer cu fermitate colegilor lor să nu se
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
POLITIC nu este un semn al unei alte căutări, a ETICULUI. CONCLUZII BIS ROMÂNIA, STUDIU DE CAZ Zoe Petre O anecdotă din secolul al XIX-lea evoca uimirea unei elegante amfitrioane pariziene căreia îi era prezentat un tânăr bărbos, abia sosit din Principatele Române: doamna ar fi exclamat "așa de tânăr, și deja Moldo-Valah!?" Întrebați azi pe primul trecător întâlnit pe străzile din Lyon sau Paris ce știe despre România: puțini vor fi cei sau cele care își vor aminti numele
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
esențializare și abstractizare, pierderea eului în substanța anonimă e preferată trecerii individuale, căci această transmutare în ordinea imanentului e percepută ca stare potențială de înveșnicire prin reîntrupare în sevele vegetale sau în lanțul infinit al speței: „Ard vitele, sub aburi, sosite de la muncă / cu iarba-n pântec. Mama așteaptă-mpărtășanii / de lapte, prin strămoșii ce se re-ntorc în prunci. // Leuconoe, iată cât de fecunzi trec anii.” Sublimarea materiei și jubilația suverană din volumele citate și, cu atât mai marcată, din Vârful
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285359_a_286688]
-
experiențelor sale trecute. Dacă, de exemplu, experiența sa îi spune că oamenilor din stațiile de așteptare le place să discute ca să treacă timpul, probabil va răspunde într-un mod prietenos și va purta o conversație cu persoană respectivă până când autobuzul sosește. Dacă experiența sa a fost diferită, probabil va răspunde altfel. Presupunem că experiența lui sau a ei era că oamenii din stația de autobuz în mod obișnuit nu vorbesc unul cu altul. În puținele ocazii în care oamenii au încercat
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
Societățile agricole: primele civilizații (5.000 de ani în urmă) 23:58 : 45 Timpul lui Moise (circa 1500 i. Ch.) 23:59 : 17 Timpul lui Isus Christos 23:59 : 29,3-30,7 Timpul lui Mahomed 23:59 : 49,2 Columb sosește în America 23:59 : 53,7-55,9 Începe revoluția industrială (1700-1800) 23:59 : 58,7 Marea depresiune economică din 1929 23:59 : 59,3 Lansarea Sputnikului 23:59 : 59,6 Se nasc cei mai mulți dintre tinerii de astăzi Sursa: J. E.
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
măcinată de ciumă, care și-a pierdut ordinea civică și morală, plasează acest mic grup departe de convenționalele criterii de bine și rău. Din această perspectivă, miniaturala societate a tinerilor nobili este hotărâtă și este organizată spre a oferi plăcerea. Sosind la castel, Dioneo dă tonul: <<Doamnelor, iată-ne în sfârșit aicea unde ne-a adus mai degrabă istețimea dumneavoastră decât priceperea noastră; nu știu ce aveți de gând să faceți cu gândurile ce vă apasă, că eu unul pe ale mele le-
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
monument măreț în Capitală, și să-i organizeze în fiecare an un pelerinaj la mormânt, în semn de pioasă comemorare. Duminică dimineață s-a făcut comemorarea a 37 de ani de la moartea poetului. încă de la ora 9 au început să sosească în parcul Carol delegații diferitelor societăți culturale cu drapele și coroane de flori naturale, precum și numeroși intelectuali, admiratori ai nemuritoarei opere a poetului. LA MORMÂNTUL POETULUI. La ora 10 s-a format un cortegiu impunător care a pornit spre cimitirul
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
de flori ce-o împodobesc, se puteau citi, turnate în bronz, versurile: „Reverse dulci scântei / Atotștiutoarea, / Deasupra-mi crengi de tei / Să-și scuture floarea. Ne mai fiind pribeag / De-atunci înainte / Aduceri aminte / M-or troieni cu drag.” Pelerinii sosind aici au luat loc pe aleile din jurul mormântului și episcopul Comșa al Ardealului a oficiat parastasul. ASISTENȚA. În asistență am remarcat pe d-nii: Vasile Goldiș, ministrul cultelor, cu d-na, I. Lupaș. ministrul sănătății publice, general Moșoiu, fost ministru, A.C.
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
derutante a Hanrietei. Preluăm aceste informații din cealaltă carte, Mihai Eminescu: Diverse (este republicat un articol din ziarul „Liberalul”, Iași, 18 iulie 1887): „... La 13 iulie Eminescu, însoțit de sora sa și de d. Grigore Focșa doctorand de aici a sosit în orașul nostru cu trenul accelerat de la ora 1 p.m. primit fiind la gară de doi vechi amici ai săi, cari l-a condus la casele d-lui prof. Ștefan Emilian unde sara poetul a fost găzduit. A doua zi
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
pentru greșeala mea de a nu fi răspuns imediat la scrisoarea d-voatre ce mi-a fost comunicată prin bunăvoința dlui doctor Isac. Cauza întârzierii este că singur nu știam ce să răspund cu siguranță, căci o veste ce-mi sosise din Iași mă pusese în îndoială de mai pot scoate o a treia ediție sau nu. Încă pe când eram la Iași, d-l V.G.Morțun, actual deputat în Adunare, îmi făcuse propunerea de-a scoate la lumină a treia ediție
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
ea se va stinge din viață. Povestește Maica Fevronia, călugărița care a stat cu ea până în ceasul morții: „într-o seară, după ce umblase toată ziua hai-hui prin pădurile de brad ale Văratecului, fără să prânzească, o văd în amurg că sosește obosită, palidă, cu ochii împăienjeniți, deabia putând să mai urce cele câteva scări, și cade zdrobită pe o canapea care era în cerdac.” Ea își revine și-și continuă plimbările. În ultima zi din viață, pe 3 august 1889: „A
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Văratec, poeta se plimba, își completa albumul cu poezii adnotate, primea oaspeți, cânta, recita. Povestește aceeași Maica Fevronia: „Intr-o seară, după ce umblase toată ziua hai-hui prin pădurile de brad ale Văratecului, fără să prânzească, o văd în amurg că sosește obosită, palidă, cu ochii împăienjeniți, deabia putând să mai urce cele câteva scări, și cade zdrobită pe o canapea care era în cerdac.” Ea își revine și-și continuă plimbările. În ultima zi din viață, pe 3 august 1889: ,,A
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Romei" 277. Există, la romani, o adevărată "doctrină a fulgerelor"; într-un catalog era reprezentată semnificația tunetelor pentru fiecare zi a anului, iar semnificația unui fulger era dată de partea cerului, divizat în 16 părți, din care se pornea sau sosea 278. La slavi, focul ceresc, dar și cel casnic, era fiul lui Svarog care este Tatăl Soarelui, a lui Dajbog, templele slavilor aveau o deschidere pe unde se putea observa răsăritul soarelui 279. a. Nașterea La români, momentele esențiale ale
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de Paști, se aruncă pe o apă curgătoare, ca, peste vară, să nu dea uliul la găini și la pui și, mai ales, pentru a ajunge, pe drumul apei, în Țara rochmanilor sau blajinilor, dându-le de știre că au sosit Paștile și să le serbeze.377 Într-o legendă se spune că Iisus Hristos, urmărit de jidovi, a scăpat de prigonire, ascunzându-se în cofa cu apă a fiului unei văduve: "Zice că, pe timpul când prigoneau jidovii pe Domnul nostru
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
-i în acest sat, / Poate-i în alt sat.../ De-i în pat, / Dă-l sub pat; / De-i pa laiță, / Dă-l sub laiță; De-i la ușă, / Dă-l sub ușă; / Izbește-l, / Pornește-l, / La mine-l sosește / Cu mâncarea lui, / Spre mâncarea mea, / Cu odihna lui, / Spre odihna mea, / Grăbește-l, / Pornește-l! / La mine-l pornește, / La mine-l grăbește." Cu apa aceasta descântată pe foc, în care s-au pus plante "cu puterea de a
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cheamă la ea pe trecători ca să-i înece, sau, alteori, când e lună sau vreme rea, iese pe uliță și-i sluțește pe cei care nu-i dau pace. În cele mai multe cazuri, formula magică a strigătului apei este: Ceasul a sosit, / Omul n-a venit" sau "Ceasul a venit, / Dar omul nu-i!" : Când eram prin dreptul genunii, numai ce aud zicând pe cineva din genune: Iaca ceasul a sosit / Și voinicul n-a venit! Și așa a strigat până de
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
În cele mai multe cazuri, formula magică a strigătului apei este: Ceasul a sosit, / Omul n-a venit" sau "Ceasul a venit, / Dar omul nu-i!" : Când eram prin dreptul genunii, numai ce aud zicând pe cineva din genune: Iaca ceasul a sosit / Și voinicul n-a venit! Și așa a strigat până de trei ori. Și când a strigat a treia oară, numai ce văd un voinic frumos ca un luceafăr, călare pe un cal ca un zmeu. Cum venea repede, da
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
și a fost în mijlocul Bistriței, când a fost în mijlocul apei, s-a cufundat calul cu voinic cu tot. Calul a ieșit plin de spume, dar voinicul a rămas în fundul genunii. Știma apei a cerut cap de om, și când a sosit ceasul, cap de om a căpătat." În Bucovina există și o altă "ființă a apei", Sorbul, care locuiește acolo unde se adună toate apele din lume și care "soarbe apa, căci dacă n-ar sorbi-o, apa, înmulțindu-se, ar
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
trupinele-ntindea / Iar mortul îmi trecea / Unde dorul îl ducea / Marea fără nume / L-aialaltă lume."86 Moartea-nuntă înveșnicește legătura de sânge dintre om și cosmos: "Vasile, fecior mare" / Amu-i nunta dumitale. Scoală-te, nu sta scârbit / Că nuntașii ți-au sosit! Da cine te-a cununa? / --Popa cu cădelnița! / Și oare cine te-a boci? / Grădina cu florile (...) / Față albă ca spuma / Sprâncene negre ca mura / Cine ți le-a săruta? / Pământul cu rugina!"87; " Cine nunta ți-o vedea? / Numai
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
boieri mari, / Sculați voi, cinstiți plugari, / Florile dalbe, flori de măr, / Că vă vin colindători / Noaptea pe la cântători / Și v-aduc noroc în casă / Și belșug ales pe masă, / Că pe cer s-a arătat / Un luceafăr minunat, / Și-a sosit din răsărit / Un voinic frumos, leit. Iată lumea că-nflorește, / Pământul că-ntinerește. (s. n. ) / Cântă-n luncă turturele, / La ferestre-rândunele. Noi vă zicem să trăiți / Întru mulți ani fericiți; Ca pomii să înfloriți / Și să nu îmbătrâniți. Vă mai zicem
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
tu omori pe toți la hurtă, fie ei săraci sau bogați; tu nu-i mai alegi!"146 "Lumea neagră" din basme nu are conotații negative, este văzută ca o complementaritate a "Lumii albe": "Și au mers cu ei în pădure. Sosind la locul acela, au aflat copaciul smuls și o dâră prin pădure (...). Și așa s-au luat după dâra aceea și au mers și au mers, cine știe cât prin pădure; când după un timp au ajuns la o bortă în pământ
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
la dumneavoastră, / Ia sculați, / Boieri, sculați, / Vestea nouă de-ascultați, / Că s-a născut Dumnezeu / Cu vestmântul mohorât, / Lung din cer până-n pământ. / Lucia, măre, soarele, / Iar la dreapta stelele. / S-a făcut pârâu de vin, / Dumnezeu că mi-a sosit. / Se scăldară, / Se-mbăiară, / Cu sfânt mir se miruiră, / Cu veșmânt de primăvară, / Veșmânt negru, mohorât. / Tare-i lung până-n pământ, / Parcă-i soare răsărind. Mai de la vale de el, / Scaldă-se și Moș Crăciun, / Dar Dumnezeu ce-mi grăia
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cununat. Cată-ți tu de cerul tău / Și eu de pământul meu, / C-așa vrut-a Dumnezeu." / Soarele se-ntuneca, / Sus, la Domnul se urca, / Domnului se închina / Și din gură cuvânta: / "Doamne sfinte, / Și părinte! / Mie timpul mi-a sosit, / Timpul de căsătorit, / Și potrivă n-am găsit / Ca soră-mea Ileana, / Ileana Cosânzeana". / Domnul sfânt îl asculta / Și de mână mi-l lua / Și prin iaduri mi-l purta, / Doar că l-ar înspăimânta, / Și prin rai încă-l
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
rău, / Grâiele nu le-am stricat, / Oarzăle nu le-am mâncat."321 Pentru a vesti primăvara și roadele ce vor urma, la greci 322 se umblă, din casă în casă, cu o rândunică sculptată în lemn, rostind un cântec-colindă: "A sosit, a sosit rândunica! ... / Pe-o creangă mi s-a pus și mi-a grăit, / Și-a ciripit dulce: / Hei martie, bunule martie / Și tu groaznic făurar, / Chiar de arzi, chiar de pârlești, / Tot a timp frumos îmi miroși, / Chiar de-
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
nu le-am stricat, / Oarzăle nu le-am mâncat."321 Pentru a vesti primăvara și roadele ce vor urma, la greci 322 se umblă, din casă în casă, cu o rândunică sculptată în lemn, rostind un cântec-colindă: "A sosit, a sosit rândunica! ... / Pe-o creangă mi s-a pus și mi-a grăit, / Și-a ciripit dulce: / Hei martie, bunule martie / Și tu groaznic făurar, / Chiar de arzi, chiar de pârlești, / Tot a timp frumos îmi miroși, / Chiar de-mi ningi
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]