23,159 matches
-
(n. 11 iunie 1950, Căciulatu, Dolj) este un sociolog, editor și publicist român, profesor universitar doctor și conducător de doctorat la Facultatea de Științe Sociale a Universității din Craiova. În 1969 a absolvit Liceul ”Elenă Cuza” din Craiova și, apoi, în 1973, Facultatea de Filosofie, Specializarea Sociologie a Universității din București. A fost cercetător științific la Institutul de Cercetări Socio-Umane
Dumitru Otovescu () [Corola-website/Science/335671_a_337000]
-
istoria literaturii germane (iluminism, Sturm und Drang, clasicism, romantism), literatură germană și austriacă contemporană; literaturi de expresie germană din România; inter-referențialitate culturală în Europa Centrală și de Sud-est, îndeosebi în Bucovina, poetică, teoria literaturii,traductologie, istoria germanisticii și conducere de doctorate. Domeniile de cercetare sunt - istoria literaturii germane; literatură comparată; literaturi de expresie germană din România; inter-referențialitate culturală; imagologie; istoria și estetica receptării; teoria și practica traducerii. a studiat la liceul "Mihail Kogălniceanu" din Galați, având ca limbi străine rusa și
George Guțu () [Corola-website/Science/335695_a_337024]
-
Universitatea din Leipzig. Abia în anul 1973 a început studii doctorale la distanță la Universitatea din Leipzig la prof. univ. dr. Walter Dietze, apoi la prof. univ. dr. Walfried Hartinger. Pe data de 14 octombrie, 1977 a susținut teza de doctorat - ""Die rumänische Koordinate der Lyrik Paul Celans"" (""Coordonata românească a poeziei lui Paul Celan""). Carieră didactică universitară la Catedra de Limbi și Literaturi Germanice a Facultății de Limbi și Literaturi Străine începând cu anul 1978 când i se recunoaște titlul
George Guțu () [Corola-website/Science/335695_a_337024]
-
, sau iu (n. 22 noiembrie 1919, Cluj - d. 21 martie 1995, Cluj), a fost un profesor universitar, muzicolog și pianist român, rector al Academiei de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj. Facultatea de Sociologie și Drept din Cluj (1940-1944), cu doctorat (1948) și Conservatorul din Cluj (1939-1940, 1948-1949, 1953), (doctorat în 1970). Cariera universitară la Conservatorul de Muzică "G. Dima": asistent (1949-1952), lector (1952-1957), conferențiar (1957-1969) și profesor (1969-1989, 1990-1995) a culminat în funcția de rector al acestei instituții (1970-1976). A
Romeo Ghircoiaș () [Corola-website/Science/335717_a_337046]
-
21 martie 1995, Cluj), a fost un profesor universitar, muzicolog și pianist român, rector al Academiei de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj. Facultatea de Sociologie și Drept din Cluj (1940-1944), cu doctorat (1948) și Conservatorul din Cluj (1939-1940, 1948-1949, 1953), (doctorat în 1970). Cariera universitară la Conservatorul de Muzică "G. Dima": asistent (1949-1952), lector (1952-1957), conferențiar (1957-1969) și profesor (1969-1989, 1990-1995) a culminat în funcția de rector al acestei instituții (1970-1976). A fost cercetător la Institutul de Istoria Artei al Academiei
Romeo Ghircoiaș () [Corola-website/Science/335717_a_337046]
-
Barabási a emigrat în Ungaria împreună cu tatăl său. În 1991 a terminat masteratul la Universitatea Eötvös Loránd din Budapesta, sub îndrumarea lui Tamás Vicsek, apoi s-a înscris la studii de fizică la Universitatea din Boston, unde a făcut un doctorat în 1994 sub îndrumarea lui H. Eugene Stanley. După un an de studii post-doctorale la Centrul de Cercetare Thomas J. Watson al IBM, Barabási s-a alăturat cadrului didactic al Universității Notre Dame în 1995. În 2000, la vârsta de
Albert-László Barabási () [Corola-website/Science/335767_a_337096]
-
președintele Comisiei pentru Situații de urgență, care a devenit Consiliul Evreiesc American pentru Situațiile de Urgență. În copilărie, familia sa a emigrat din Ungaria în Statele Unite. Wise a studiat la Colegiul Columbia și ulterior,în anul 1901 și-a dat doctoratul la Universitatea Columbia. În paralel a urmat studii rabinice și a obținut autorizația de rabin. În anul 1893 a fost numit adjunct al rabinului Henry S.Jacobs la Congregația B'nai Jeshurun din New York, iar mai târziu în acelaș an
Stephen Samuel Wise () [Corola-website/Science/335799_a_337128]
-
din Berlin-Brandenburg. În anul 1997 a fost numit profesor de onoare al Universității Sulkhan Saba Orbeliani din Tbilisi (Georgia), în acelaș oraș a primit titlul de doctor onorific al Universității Ivane Javakhishvili în anul 2009 și în anul 2013 un doctorat onorific de la Universitatea Sota Rustaveli din Batumi (Georgia). Interesele sale de cercetare includ de la numirea sa ca profesor de lingvistică comparată la Universitatea Johann Wolfgang Goethe din Frankfurt în anul 1994 în plus față de limbile indo-europene și istoria lor, precum și
Jost Gippert () [Corola-website/Science/335828_a_337157]
-
precis a familiei "Ichneumonidae", care a avut o importanță majoră în controlul biologic al insectelor dăunătoare. Lucrarea sa "Der Aufbau der Sehorgane bei den in Süsswaser lebenden Dipterenlarven und bei Puppen und Imagines von "Culex"" a fost teza sa de doctorat și a fost publicată în Germania. Activitatea științifică a profesorului este cu adevărat impresionantă. Studiul ihneumonidelr este o lucrare monumentală, el publicând peste 6.000 de pagini despre ele, în care sunt prezentate peste 5.000 de specii, dintre care
Mihai Constantineanu () [Corola-website/Science/332642_a_333971]
-
fost Șef de lucrări, în 1971-1974 Conferențiar universitar, iar în 1974-1988 Profesor universitar la Facultatea de Agronomie din Cluj. În perioda 1990-2004 este Profesor consultant și conducător de doctoranzi. În 1988 s-a pensionat, rămânând profesor consultant și conducător de doctorat. A coordonat tezele de doctorat în Protecția plantelor în perioada 1992-2011, la un număr de 13 doctoranzi (teze susținute). Profesorul T. Perju a creat la Cluj un centru al entomologiei agricole care prin studenți, doctoranzi și publicațiile acestora este bune
Teodosie Perju () [Corola-website/Science/332707_a_334036]
-
1971-1974 Conferențiar universitar, iar în 1974-1988 Profesor universitar la Facultatea de Agronomie din Cluj. În perioda 1990-2004 este Profesor consultant și conducător de doctoranzi. În 1988 s-a pensionat, rămânând profesor consultant și conducător de doctorat. A coordonat tezele de doctorat în Protecția plantelor în perioada 1992-2011, la un număr de 13 doctoranzi (teze susținute). Profesorul T. Perju a creat la Cluj un centru al entomologiei agricole care prin studenți, doctoranzi și publicațiile acestora este bune cunoscut în întreaga țară. Specialitatea
Teodosie Perju () [Corola-website/Science/332707_a_334036]
-
teze susținute). Profesorul T. Perju a creat la Cluj un centru al entomologiei agricole care prin studenți, doctoranzi și publicațiile acestora este bune cunoscut în întreaga țară. Specialitatea principală în 1950-1988 a fost agronomie, protecția plantelor, entomologie agricolă. A obținut doctoratul în 1959 cu o excelentă teză "Cercetări de morfologie, biologie, ecologie și combatere a viespii semințelor de trifoi ("Bruchophagus gibbus" Boh.)", conducător științific - Academicianul Eugen Rădulescu. În 1974 a obținut titlul de doctor docent. Principalele domenii de activitate sunt : Fiind
Teodosie Perju () [Corola-website/Science/332707_a_334036]
-
Economice - Facultatea de Administrație și Management Public), cât și în Management financiar-bancar (Institutul Bancar Român - Facultatea de Management, specializarea Finanțe - Bănci). În aprilie 2003 și aprilie 2006 a obținut premii speciale la Sesiunea de Comunicări Științifice și Studențești. Are un doctorat în Economie obținut în cadrul Academiei de Studii Economice București, cu o lucrare axată pe managementul și planificarea strategică la nivelul comunităților locale din România. De asemenea, deține două masterate în domeniul relațiilor internaționale: un masterat in Afaceri Internaționale (ASE București
Ana-Claudia Țapardel () [Corola-website/Science/332867_a_334196]
-
1891 lucrează la laboratoarele Arago în cadrul stațiunii de biologie marină de la Banyuls-sur-Mer, unde efectuează o serie de scufundări la adâncimea de 10 m cu echipament de scufundare din acea vreme, pentru a studia viața subacvatică. În 1896 prezintă teza de doctorat în biologia marină consacrată structurii capsulei cefalice a anelidelor polichete. Participant la expediția în Antarctica a vasului Belgica în (1897-1899), Emil Racoviță a intrat și în istoria oceanologiei prin cercetările efectuate asupra cetaceelor și a pinguinilor antarctici. În 1926 profesorul
Biologie marină () [Corola-website/Science/332924_a_334253]
-
ce făcea parte din patrimoniul Institutului Delta Dunării. Este reangajat la Secția de Cercetare a aceluiași institut în anul 1988, cu același grad științific și funcție avute anterior (responsabil proiect cercetare, șef laborator). Cîteva tentative de a se înscrie la doctorat în perioada respectivă sunt respinse de către forurile județene a PCR. In anul 1991 obține titlul de cercetător principal gr. I. Din anul 2000 și până la pensionare (2009) îndeplinește și funcția de șef Departament Conservarea Biodiversității și Resurse Naturale (INCDDD Tulcea
Vasile Oțel () [Corola-website/Science/332969_a_334298]
-
de către Societatea pentru Studii Sociale ale Științei. După obținerea diplomei de licență la Universitatea Rutgers în anul 1956, lucrează timp de 12 ani ca cercetător, editor și profesor de matematică în New York și Poughkeepsie, iar în anul 1973 termină un doctorat la Departamentul de Filozofie al Universității din New York. Își începe cariera de profesor la Universitatea de stat din New York, urmând ca în anul 1976 să se ocupe de un program de Studii Feministe în cadrul Departamentului de Filozofie al Universității Delaware
Sandra Harding () [Corola-website/Science/333648_a_334977]
-
obținut licența în teologie la Roma (1938). Urmând voința superiorilor săi a mers din nou la Roma pentru studii de specializare, unde studiat și finalizat arhivistica, diplomatica și paleologia la Arhivele de Stat din Roma în 1942, și-a susținut doctoratul în Dreptul roman (drept civil) și în Utroque iure (drept canonic) în 1943 cu teza "Organizatio iuridica Ecclesiae Romenae disidentis" și doctoratul în teologie în 1944 cu teza "Vechile Episcopii din Moldova și Valahia". Tot în 1944 a căpătat diploma de
Petru Tocănel () [Corola-website/Science/333674_a_335003]
-
unde studiat și finalizat arhivistica, diplomatica și paleologia la Arhivele de Stat din Roma în 1942, și-a susținut doctoratul în Dreptul roman (drept civil) și în Utroque iure (drept canonic) în 1943 cu teza "Organizatio iuridica Ecclesiae Romenae disidentis" și doctoratul în teologie în 1944 cu teza "Vechile Episcopii din Moldova și Valahia". Tot în 1944 a căpătat diploma de avocat la Rota Romana și pe cea în Dreptul oriental vechi. La Roma s-a și stabilit pentru tot restul vieții. După ce
Petru Tocănel () [Corola-website/Science/333674_a_335003]
-
îndruma către cariera pedagogică. În 1994 după terminarea studiilor, devine asistent universitar, iar astăzi lucrează ca profesor la masterat. Cu ocazia unei burse ITI, studiază în Japonia teatrul tradițional Nō, kabuki și kyogen. În 2004, la UNATC București, își susține doctoratul cu teza : „Actorul ca jucător”. Roluri la TNB: Soțul - "Micul infern" de Mircea Ștefănescu , regia Mircea Cornișteanu , 2013 Richard - „Tectonica sentimentelor" de Eric Emmanuel Schmitt, regia Nicolae Scarlat, 2009 Ducele de Lorena - „Eduard al III-lea" de William Shakespeare , regia
Liviu Lucaci () [Corola-website/Science/333677_a_335006]
-
pedagogică 2012 - susține workshopuri Shakespeare la Festivalul Internațional de la Craiova și la Festivalul Dramaturgiei Românești 2007 - Centrul de Cercetare și Creație Teatrală „Ion Sava" Teatrul Național București - Atelier de creație: „Puterea, legitimează?" susținut de regizorul și profesorul Radu Penciulescu 2005 - Doctorat în teatru cu teza " Actorul ca jucător", coordonator prof.univ.dr. Adriana Popovici Din 2005, conferențiar universitar doctor la UNATC 2002 - Seminar la întâlnirea internațională a școlilor de teatru pe tema teatrul tradițional japonez 2000 - Bursa I.T.I. pentru studiul teatrului tradițional japonez
Liviu Lucaci () [Corola-website/Science/333677_a_335006]
-
Goești, Dolj) este un filozof român, cercetător științific gradul I în cadrul Academiei Române, la Institutul de Cercetări Socio-Umane „C.S.Nicolăescu-Plopșor”, Craiova. Este absolvent al Facultății de Filosofie, Universitatea București, promoția 1984. Debutează în același an în Revista de Filosofie. A obținut doctoratul în filozofie în anul 1999 cu lucrarea „O hermeneutică a conceptelor deschise” coordonată de academicianul Gheorghe Vlăduțescu. Între 1990-1991 a fost bursier al Guvernului Francez, la Universitatea Sorbona I, Paris. În anul 1999 a debutat cu volumul „Meditații asupra istoriei
Ion Militaru () [Corola-website/Science/333686_a_335015]
-
și fantasy, dar și parodia. s-a născut pe 30 iunie 1965 în Londra, Marea Britanie. A urmat o școală din Kent și, ulterior, Universitatea din Aberdeen, unde a obținut o diplomă în limba și literatura engleză. Ulterior și-a luat doctoratul la Universitatea Cambridge cu o teză despre Robert Browning. În prezent lucrează pentru Royal Holloway, Universitatea din Londra, unde predă literatură engleză a secolului al XIX-lea (în special poezie) și tehnici se scriere creativă. Este căsătorit și are un
Adam Roberts () [Corola-website/Science/333710_a_335039]
-
din Timișoara. Ulterior a predat fizica la Facultatea de Agronomie și la Institutul Politehnic, obținând cu timpul, postul de profesor. S-a preocupat mai ales de fizica corpului solid și de magnetism, domeniu în care și-a scris teza de doctorat, precum și numeroase articole în jurnale de fizică din România și din lume. Lipsa de mijloace materiale de la Institutul Politehnic în diverse perioade ale regimului comunist i-a pretins o mare ingeniozitate în planificarea și executarea experiențelor. A fost ajutat de
Bernhard Rothenstein () [Corola-website/Science/333739_a_335068]
-
Stephen Hawking (Eddie Redmayne) începe o relație cu studenta la litere Jane Wilde (Felicity Jones). Deși Stephen excelează la matematică și fizică, profesorii și prietenii săi sunt îngrijorați de faptul că el nu și-a ales încă subiectul tezei de doctorat. După ce Stephen ia parte la un curs despre găuri negre alături de profesorul Dennis Sciama (David Thewlis), el speculează că găurile negre au făcut parte din formarea Universului și se decide asupra temei doctoratului. În timpul cercetărilor, mușchii lui Stephen încep să
Teoria întregului (film) () [Corola-website/Science/333789_a_335118]
-
și-a ales încă subiectul tezei de doctorat. După ce Stephen ia parte la un curs despre găuri negre alături de profesorul Dennis Sciama (David Thewlis), el speculează că găurile negre au făcut parte din formarea Universului și se decide asupra temei doctoratului. În timpul cercetărilor, mușchii lui Stephen încep să cedeze. În cele din urmă el cade pe scări și se lovește la cap. La spital află că suferă de boala neuronului motor, care în viitor îl va împiedica să vorbească, înghită, sau
Teoria întregului (film) () [Corola-website/Science/333789_a_335118]