24,388 matches
-
amenințat de două răscoale mari: a nobililor musulmani afgani și a turco-mongolilor. Aceștia voiau să-l aducă pe tron pe fratele lui vitreg, Hakim, prinț de Kabul.Aceste răzvrătiri au loc între anii 1580-1581. Akbar recucerește personal orașul Kabul.Din izvoarele istorice reiese că nemulțumirile erau mai puțin de natură religioasă, ci mai mult provocate de regimul central, care favoriza unele grupe etnice. În anii 1564 și 1580 (Dshisja), Akbar scutește de impozit religios pe cei de altă religie decât cea
Jalaluddin Muhammad Akbar () [Corola-website/Science/304765_a_306094]
-
în toate dialectele ei (majoritar dacoromân, dar și aromân, meglenoromân și istroromân), semnalate în interiorul granițelor românești. Urmărind firul istoriei, folclorul din Românilor include și creațiile atribuite etniilor premergătoare populației românești (traco-daci și presupușii proto-români, în situația în care nu există izvoare istorice care să ateste o populație la nord de Dunăre în Evul Mediu timpuriu, până în mileniul doi al erei creștine). Românii au avut din toate timpurile, o multitudine de obiceiuri, basme și poeme referitoare la dragoste, credință, regi, prințese, și
Cultura României () [Corola-website/Science/304747_a_306076]
-
și istoric al cuvântului, cuvântul « » desemnează locuitorii ținuturilor care au aparținut fostului principat al Moldovei, indiferent de cetățenia lor, anume : Conform datelor statistice din țările concernate, numărul moldovenilor românofoni se ridică la aproximativ 8,8 milioane de persoane. Dintre acestea: Izvorul inițial al controverselor este Tratatul de la București din 1812, prin care partea situată la răsărit de Prut a principatului Moldovei a intrat în componența imperiului Rusiei. Din acel moment, au intrat în concurență, pentru locuitorii acestui ținut formând gubernia Basarabiei
Moldoveni () [Corola-website/Science/304785_a_306114]
-
Râul Don (în limba rusă: "Дон") este unul dintre cele mai importante râuri ale Rusiei. El izvorește lângă Tula, la sud-est de Moscova, și după ce străbate 1.950 km, se varsă în Golful Taganrog al Mării Azov. De la izvoare, râul curge mai întâi spre sud-est spre Voronej, pentru ca mai apoi să-și schimbe direcția spre sud-vest. Cel mai important oraș străbătut de Don este Rostov pe Don, iar cel mai important afluent este Donețul. În antichitate, râul era considerat
Râul Don (Rusia) () [Corola-website/Science/304813_a_306142]
-
pe harta metroului. Acesta a fost deschis publicului pe data de 19 noiembrie 1979, iar deschiderea oficiala a avut loc pe 19 decembrie 1979. Tronsonul avea o lungime de 8,63 km și dispunea de 6 stații: Semănătoarea, Grozăvești, Eroilor, Izvor, Piața Unirii și Timpuri Noi. Acesta a fost deschis în decembrie 1981 și a continuat drumul spre est; cele două tronsoane aveau lungimea de 18,73 km. Numărul stațiilor crescuse la 12, cele proaspăt deschise fiind: Mihai Bravu, Dristor, Leontin
Linia M1 a metroului din București () [Corola-website/Science/304831_a_306160]
-
cei mai înverșunați ai expansiunii britanice au fost burii din statele Transvaal și Orania din Africa de Sud, până ce britanicii i-au înfrânt în războiul bur (1899-1902). În Africa de Est, exploratorii britanici erau activi de la sfârșitul anilor 1850, fiind în căutarea izvoarelor Nilului și, în 1864, Sir Samuel Baker a descoperit Lacul Albert; iar achiziția Ugandei, în 1894, a asigurat dominația politică britanică asupra regiunii. Cam în același timp, a început stăpânirea britanică în Kenya. Guvernarea britanică a lui Sir Henry Campbell-Bannerman
Imperiul Britanic () [Corola-website/Science/304798_a_306127]
-
În majoritatea lor, râurile din munții Țarcu aparțin bazinului hidrografic al Timișului. Excepție face doar râul Mare, care aparține Șteiului. Râurile principale au o direcție nord-est-sud-vest (râul Rece, Lung și alb) sau sud-vest-nord-est (Mare și Șes). Râul Șes își are izvoarele pe versantul de sud-vest al vf. Godeanu și constituie limita între aceștia și munții Țarcu. Principalii săi afluenți sunt: Scheiu, Matania, Baicu, Carciova și Zeicu. Râul Mare se formează din unirea apelor râului Șes cu cele ale Lapușnicului Mare. Primește
Munții Țarcu () [Corola-website/Science/304877_a_306206]
-
care descrie mutarea acestei relicve a fost „Commentarii”, redactată între 1538-1552 (patru secole după acest eveniment), de istoricul Jakob De Meyer, din Bruges. Autorul situează sosirea relicvei pe data de 7 aprilie 1150, dar nu face nicio referință la vreun izvor scris. Câteva cercetări științifice critice au susținut că relicva provenea probabil de la Constantinopol (Istanbul), unde fusese până atunci păstrată în „Capela Mariei” din palatul imperial. După cucerirea Constantinopolului de către latini în 1204, mai multe (presupuse) relicve de la patimile lui Isus
Sfântul Sânge () [Corola-website/Science/304907_a_306236]
-
de +06.00 (NOVT)/+07.00 (NOVST). Peste 20.000 de râuri izvorăsc din zona muntoasă a republicii, a căror lungime însumată are peste 60.000 de kilometri. Cele mai mari râuri ale republicii sunt Katun și Biia, amândouă având izvoarele în munți și amândouă curgând către nord. Cele două râuri se unesc pentru a forma fluviul Ob, unul dintre cele mai mari cursuri de apă ale Siberiei, care se varsă în nord, în Oceanul Arctic. Râul Biia izvorăște din Lacul Telețkoe
Republica Altai () [Corola-website/Science/305583_a_306912]
-
se unesc pentru a forma fluviul Ob, unul dintre cele mai mari cursuri de apă ale Siberiei, care se varsă în nord, în Oceanul Arctic. Râul Biia izvorăște din Lacul Telețkoe, cel mai mare lac al regiunii. Râul Katun își are izvoarele în Ghețarul Ghebler, aflat pe pantele celui mai înalt munte al republicii, Muntele Beluha. Râul Katun are o semnificație religioasă specială pentru poporul altai, dar și pentru unii ruși, Muntele Beluha fiind considerat poarta către mistica Șambala. Rețeaua hidrografică a
Republica Altai () [Corola-website/Science/305583_a_306912]
-
munților, separate de văi înguste și adânci. Cel mai înalt vârf muntos din republică este totodată și cel mai înalt punct din Siberia - Muntele Beluha, 4.506 m. Rezervele de apă reprezintă fără îndoială cea mai importantă resursă a republicii. Izvoarele tămăduitoare de apă minerală sau termală sunt puncte de atracție pentru turiști și pentru localnici deopotrivă. Ghețarii din Munții Altai sunt rezervoare de apă dulce de primă importanță. Volumul general de gheață calculat pentru ghețarii din Altai este de aproximativ
Republica Altai () [Corola-website/Science/305583_a_306912]
-
plus, clima în nordul republicii este mai blândă decât în sud, unde chiar și vara pot apărea zile friguroase. Printre cele mai importante puncte de interes turistic din regiunea Altailor se află Lacul Aiia, Belokurinha (staține cunoscută în special pentru izvoarele de apă minerală), și foarte pitoreasca regiune Ciemal. Turiștii aventuroși pot vizita Lacul Telețkoe sau Muntele Belha din sud. În republică funcțonează o universitate, 12 colegii și 205 școli primare și gimnaziale. Religia tradițională a altaicilor nativi este șamanismul. Rușii
Republica Altai () [Corola-website/Science/305583_a_306912]
-
numea fie Eurimede, fie Eurinome și era una din fiicele lui Nisos, regele Megarei. Aventurile lui Belerofon încep cu o ucidere accidentală pe care o săvârșește . Victima este fratele eroului, Deliades, sau Piren, al cărui nume se află în legătură cu numele izvorului Pirene din Corint. O altă variantă dezvăluie că cel ucis era un tiran din Corint și se numea Belleros, ceea ce ar sugera originea numelui lui Belerofon, care înseamnă "Ucigașul lui Belleros". Ca pedeapsă a acestei crime, Belerofon este exilat și
Belerofon () [Corola-website/Science/305595_a_306924]
-
fi omorât de Himeră. Știind că nu poate birui Himera decât acela care stăpânește calul înaripat Pegas ieșit din trupul Meduzei, Belerofon merge în căutarea calului și află că Pegas coboară adeseori pe vârful muntelui Acrocorint să bea apă din izvorul Pirene. Eroul nu reușește să prindă calul înaripat, însă urmând sfatul profetului Polidos se culcă lângă izvorul Pirene, aproape de altarul zeiței Palas-Atena. Zeița i se arată în somn, îi oferă niște frâie de aur și îl învață cum să prindă
Belerofon () [Corola-website/Science/305595_a_306924]
-
ieșit din trupul Meduzei, Belerofon merge în căutarea calului și află că Pegas coboară adeseori pe vârful muntelui Acrocorint să bea apă din izvorul Pirene. Eroul nu reușește să prindă calul înaripat, însă urmând sfatul profetului Polidos se culcă lângă izvorul Pirene, aproape de altarul zeiței Palas-Atena. Zeița i se arată în somn, îi oferă niște frâie de aur și îl învață cum să prindă calul. Astfel Belerofon reușește să îl captureze pe Pegas, îl îmblânzește, apoi ucide Himera. Iobates încearcă însă
Belerofon () [Corola-website/Science/305595_a_306924]
-
se află și azi chilia și mormântul său. Are o operă bogată și variată. Conține tratate filosofice, dogmatice, polemice, exegetice, morale, ascetice, omiletice și imnologie. În scrierile sale a înfruntat toate ramurile teologiei. Cea mai cunoscută operă a sa este Izvorul gnozei, care are trei părți: Capitula philosophica, un fel de propedeutică a credinței, apoi Liber de haeresibus, unele informații despre erezii, și Expositio fidei; a mai scris și: Contra Jacobitas, De duabus in Christo voluntatibus, trei discursuri împotriva iconoclaștilor; scrierile
Ioan Damaschinul () [Corola-website/Science/305597_a_306926]
-
a face aceasta este necesară puritatea inimii și iubirea față de Dumnezeu, pentru a ajunge la aceasta fiind necesară lupta împotriva viciilor și perfecționarea virtuților. A. Lucrarea sa fundamentală este "Πηγη γνωσεως" (în limba latină: "Fons cogitationis"), iar în limba română: "Izvorul Cunoștinței", în trei părți: B. Opere polemice: C. Opere exegetice: D. Opere morale și ascetice: E. Opere omiletice: F. Opere Poetice I se mai atribuie și romanul hagiografic "Viața lui Varlaam și Ioasaf", o poveste despre încreștinarea indianului Ioasaf, împreună cu
Ioan Damaschinul () [Corola-website/Science/305597_a_306926]
-
resurselor hidraulice nu era luată sistematic în vedere. Totuși pentru unele proiecte cuprinse în planul de electrificare se scoteau în evidență și alte avantaje ale amenajării. Astfel, pentru amenajarea de la Bicaz pe râul Bistrița, planul arăta că lacul de acumulare Izvorul Muntelui, putea servi și la irigarea a 200.000 ha. în Bărăgan. Planul de electrificare, aprobat de Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român la 26 octombrie 1950, acoperea dezvolatarea energetică a țării pe intervalul 1951 - 1960. Primele centrale hidroelectrice care
Planuri de amenajare a apelor din România () [Corola-website/Science/305586_a_306915]
-
drumul asfaltat DJ 764C, 11 km de la DN 1 (E60), fie pe calea ferată (stația CFR Șuncuiuș). Intrarea naturală în Peștera Vântului este situată la cca. 2 km SE de localitatea Șuncuiuș, în versantul stâng al văii Crișului Repede, deasupra izvorului din Poiana Frânturii. Deoarece galeria de acces era foarte strâmtă și greu accesibilă a fost blocată și s-a deschis o intrare artificială cîțiva zeci de metri distanță, la nivelul activului. Peștera a fost descoperită de ing. Bagameri Bela în
Peștera Vântului () [Corola-website/Science/305633_a_306962]
-
km, satul Camenca - 2,10 km. Din componența comunei fac parte 4 localități: Butești, Molești, Brînzeni, Camenca. Specificul localității:comuna Camenca este situată pe apa rîul Camenca care face parte din categoria rîurilor mici, cu o lungime de 99 km. Izvorul rîului își i-a începutul în s.Lupăria-Recea și se varsă în r.Prut pe teritoriul comunei Balatina. Rîul Camenca șerpuiește în zona comunei Camenca printre toltrele de recifi coralieri care sînt cele mai la sud în zona localității noastre
Camenca, Glodeni () [Corola-website/Science/305650_a_306979]
-
Într-un document din 1587 era pomenit "Manea săbierul, vestit făuritor de săbii peste hotarul țării și prinții sîrbi și croați au săbiile făurite de el, ca și domnul țării". În timpul lui Mihai Viteazul, Craiova a cunoscut o puternică înflorire, izvoare contemporane prezentând orașul ca un important centru politic si militar. Craiova a fost în evul mediu și un centru cu un important rol militar și strategic, fiind un loc de grupare sau regrupare a forțelor militare și centru de declanșare
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
armatelor lui Mihai Viteazul. Bisericile și mănăstirile fortificate din zona de hotar ca Bucovăț, Jitianu, constituiau punctele strategice ale sistemului de apărare. Citarea frecventă a oștilor Craiovei în cadrul diverselor acțiuni militare este și o dovadă a puterii financiare a orașului. Izvoarele atestă că din Craiova "s-au îndreptat spre Dunăre să alunge turcii, oștile conduse de banii Manta și Mihalcea în decembrie 1594". La Călugăreni oștile Craiovei i-au stat alături. În 1596, Mihai "ia din Craiova 4000 de oșteni și
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
Craiova , boierii craioveni dețin o putere discreționară care depășea granițele Olteniei. Amplificarea autorității Marelui Ban al Olteniei este rezultatul perioadelor de criză repetată a puterii voievodale și a dezvoltării puterii autogene a stăpînilor de domenii. După 1620, apar frecvent în izvoarele documentare "ispravnicii de scaun ai Craiovei" prin intermediul cărora domnia căuta să îngrădească statutul economic, juridic, militar și administrativ al banului. Utilitatea ispravnicilor devine tot mai evidentă în momentele cînd marii bani, nesocotind prerogativele domniei, manifestatu tendințe opoziționiste. Fenomenul este relevat
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
În 1847 se construiește foișorul de foc și modernizează parcul "Mihai Bravu", rămase și azi. Se înființează serviciul pompierilor. Apar școli de artă, se dezvoltă o adevărată tradiție în școala de pictură craioveană. Se iau măsuri pentru repararea canalelor și izvoarelor, se construiesc poduri de piatră peste Jiu și o șosea prin Valea Vlăicii. În centrul economic, cele două piețe centrale erau grupate în jurul a două intersecții importante ce împărțeau centrul Craiovei: "Răscruciul Mare" și "Răscruciul Mic". De la "Răscruciul Mic" spre
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
calcare) care înconjoară masivul, au fost afectate de mișcările stirice și imprimă reliefului trăsături caracteristice. Din întregul lanț carpatic oriental, Munții Rodnei păstrează cel mai bine urmele ghețarilor cuaternari. Acești munți prezintă numeroase circuri glaciare (Ineu - Lala, Negoiescu, Iezer, Buhăescu, Izvorul Cailor, Puzdrele etc), chei și defileuri (Cheile Bistricioarei, defileurile Strâmba, Rebra, Cormoaia, Pasul Prislop etc), cascade (Cascada Cailor cu o cădere de peste 80 m - cea mai mare din țară, treapta principală având peste 16 m înălțime -, Gușet, Cormoaia, Anieș, cascada
Munții Rodnei () [Corola-website/Science/305658_a_306987]