233,134 matches
-
la Torino o delegație formată din 7 sportivi (4 bărbați și 3 femei), care au concurat la 3 sporturi cu 9 probe (4 masculine și 5 feminine). Cinci dintre sportivii moldoveni selecționați în lotul național olimpic erau din cadrul Clubului Sportiv Central al Armatei. Majoritatea sportivilor moldoveni erau străini naturalizați: biatloniștii Mihail Gribușencov, Natalia Levcencova și Valentina Ciurina erau ruși și sănierul Bogdan Macovei era român. Cel mai bune rezultat obținut de delegația Republicii Moldova a fost locul 8 obținut de Natalia Levcencova
Republica Moldova la Jocurile Olimpice de iarnă din 2006 () [Corola-website/Science/318722_a_320051]
-
puternică și exista o concurență acerbă, Levcencova s-a mutat în Republica Moldova. În anul 2003 a primit cetățenia Republicii Moldova și a început să fie antrenată de Alexandru Hlusovici, Maestru al sportului la biatlon. Ea a fost încadrată la Clubul Sportiv Central al Armatei. Toate rezultatele sportivei de la Cupa Mondială în sezonul 2003-2004 au fost anulate din cauza timpului scurt de la obținerea pașaportului moldovenesc. Ea a avut evoluții destul de bune, dar nu a cucerit medalii. Cariera sa în echipa Republicii Moldova a început efectiv
Natalia Levcencova () [Corola-website/Science/318730_a_320059]
-
între 29 septembrie și 5 octombrie 1916, a fost o bătălie peste Dunăre a Armatei a II-a a României în timpul Primului Război Mondial. Aceasta a reprezentat um efort consecvent făcut de Armata Română pentru a opri înaintarea spre sud a Puterilor Centrale conduse de feldmareșalul August von Mackensen. Bătălia s-a încheiat prin victoria tactică a Puterilor Centrale. România a intrat în Primul Război Mondial în august 1916, când forțele române au invadat Transilvania trecând de granița Munților Carpați. Forțele române au
Operația de la Flămânda () [Corola-website/Science/318736_a_320065]
-
II-a a României în timpul Primului Război Mondial. Aceasta a reprezentat um efort consecvent făcut de Armata Română pentru a opri înaintarea spre sud a Puterilor Centrale conduse de feldmareșalul August von Mackensen. Bătălia s-a încheiat prin victoria tactică a Puterilor Centrale. România a intrat în Primul Război Mondial în august 1916, când forțele române au invadat Transilvania trecând de granița Munților Carpați. Forțele române au învins numărul mic de trupe habsburgice bazate în zona granițelor și au avansat în teritoriul Austro-Ungariei
Operația de la Flămânda () [Corola-website/Science/318736_a_320065]
-
1916, când forțele române au invadat Transilvania trecând de granița Munților Carpați. Forțele române au învins numărul mic de trupe habsburgice bazate în zona granițelor și au avansat în teritoriul Austro-Ungariei, dar au fost oprite rapid. Între timp, armata Puterile Centrale formată din trupe germane, bulgare și turce conduse de feldmareșalul August von Mackensen au intrat în Dobrogea în sud-estul României. Întrucânt amenințarile erau mai mari decât s-ar fi așteptat, Consiliul de Coroană al României decide întărirea Armatei a III
Operația de la Flămânda () [Corola-website/Science/318736_a_320065]
-
III-a Române, condusă de generalul Alexandru Averescu, cu 150.000 de soldați. Prin urmare Averescu formează a III-a Armată compresând 15 divizii și plănuiește contraatacarea forțelor lui Mackensen de dincolo de Dunăre. Planul a constat în atacarea armatei Puterii Centrale din spate trecând Dunărea la Flămânda, în timp ce prima linie româno-rusă trebuia să atace la sud Cobadinul și Kurtbunar (astăzi Tervel, Regiunea Dobrici). Ideea era blocarea armatei lui Mackensen în bazele sale din nordul Bulgariei. Atacul a început pe 29 septembrie
Operația de la Flămânda () [Corola-website/Science/318736_a_320065]
-
trecerea Dunării. Eșecul de a sparge frontul dobrogean, culminând cu lupta infanteriei în vecinătatea Flămândei pe 3 octombrie, îl face pe generalul Averescu să anuleze întreaga operațiune și să își concentreze forțele pentru a lansa o contraofensivă la ofensiva Puterilor Centrale din Transilvania. Dunărea rămâne o barieră pentru operațiunile militare până ce jumătate din armata lui Mackensen o traversează la sfârșitul lui noiembrie 1916.
Operația de la Flămânda () [Corola-website/Science/318736_a_320065]
-
(n. 15 august 1987, Chișinău) este un biatlonist și schior fondist moldovean, care a concurat la două Jocuri Olimpice de iarnă. a început să practice biatlonul începând din anul 2000 la Clubul Sportiv Central al Armatei Naționale (CSCA), unde a fost pregătit de antrenoarea Nadejda Bria. El a participat la prima întrecere internațională în 2005 la Campionatul Mondial de juniori de la Kontiolahti și s-a clasat pe locul 74 la sprint. A concurat la
Sergiu Balan () [Corola-website/Science/318734_a_320063]
-
foarte puternică și exista o concurență acerbă, Ciurina s-a mutat în Republica Moldova. În anul 2000 a primit cetățenia Republicii Moldova și a început să fie antrenată de Petru Bria, Maestru al sportului la biatlon. El este încadrat la Clubul Sportiv Central al Armatei. În același an, a debutat la întrecerea de cupă mondială de biatlon de la Hochfilzen, terminând pe locul 74. La sfârșitul sezonului, a participata la Campionatul Mondial de Biatlon de la Pokljuka, unde s-a clasat pe poziția 72 la
Valentina Ciurina () [Corola-website/Science/318731_a_320060]
-
(n. 28 august 1988, or. Criuleni, RSSM) este o biatlonista și schioare fondista moldoveanca, care a concurat la Jocurile Olimpice de iarnă de la Vancouver (2010). a început să practice biatlonul începând din anul 2007 la Clubul Sportiv Central al Armatei Naționale (CSCA), unde a fost pregătită de antrenorul Vasile Bejenariu. Ea a participat la prima întrecere internațională în 2007 la competiția de cupă europeană de juniori de la Bansko și s-a clasat în primii zece concurenți. A concurat
Alexandra Camenșcic () [Corola-website/Science/318733_a_320062]
-
ai săi. Îi plăcea să călărească în pădurea domeniului și să se plimbe cu copiii. În 1917, în Palatul rechiziționat de armata germană și-a stabilit locuința Mareșalul August von Mackensen și tot aici a fost negociată pacea cu Puterile Centrale Pacea de la Buftea, semnată la 5/18 martie 1918, prin care România pierdea Dobrogea și versanții Carpaților. Clădirea a fost mărită treptat de-a lungul timpului, ultima extindere având loc după Primul Rrăzboi Mondial. Într-o fotografie din 1920 se
Palatul Știrbei din Buftea () [Corola-website/Science/318728_a_320057]
-
iar la etajul al doilea, camerele invitaților și ale personalului superior. Bucătăria era la demisol. La sfârșitul anului 1957, parcul lui Stirbei, cu o suprafață de 30 ha, cu arbori seculari și palatul au devenit proprietatea guvernului și al Comitetului Central al PCR. Între 1958-1959 au avut loc lucrări de reparații, refaceri și restaurări ale diferitelor elemente ale fațadelor și ale interioarelor Palatului, realizate după proiectul arhitecților Robert Voll și Agripa Popescu. La exterior s-au refăcut acoperirea cu tablă, tencuielile
Palatul Știrbei din Buftea () [Corola-website/Science/318728_a_320057]
-
temperaturi de sute de. Sunt schimbătoare compacte, cu căderi de presiune relativ mici și pot fi folosite pentru fluide care pot colmata ușor canalele, tipul de curgere prin schimbător favorizând autocurățirea. Radiatoarele (caloriferele) sunt schimbătoare de căldură folosite la încălzirea centrală cu apă caldă și, mai rar, cu abur. Caracteristic acestora este faptul că de la suprafața de încălzire spre aerul din spațiul încălzit căldura se transmite prin convecție liberă. Radiatoarele pot fi din fontă, oțel sau aluminiu. Radiatoarele din fontă sunt
Schimbător de căldură () [Corola-website/Science/318707_a_320036]
-
și Ilie Rusoi. A absolvit studiile medii la Liceul din Vatra Dornei. Începând din anul 2003, Bogdan Macovei a făcut parte din lotul național al Republicii Moldova, fiind antrenat de Ioan Apostol. În anul 2006 a fost legitimat la Clubul Sportiv Central al Armatei din Chișinău. Întrebat de ce a ales să concureze pentru Republica Moldova și nu pentru România, sportivul a afirmat: ""Am ajuns să particip pentru Moldova datorită lui Liviu Cepoi. Dacă nu era el probabil nu aș fi fost nici aici
Bogdan Macovei () [Corola-website/Science/318746_a_320075]
-
femelele fiind aproape la fel ca mascululii. Ciocănitoarea cu spatele negru este răspândit în America de Nord, el putând fi întâlnit în nord din Alaska până în Terranova, iar în sud din centrul statului , nordul statelor și , ca și statele , și . În regiunea centrală a munților Rocky Mountains n-a fost semnalată prezența lor. Ciocănitoarea preferă regiunile submontane și montane cu altitudinea de până la maximum 3000 de m, zonele unde mai cresc arbori. În estul Americii de Nord ajunge să fie răspândită până în regiunile de coastă
Picoides arcticus () [Corola-website/Science/318742_a_320071]
-
descris în 1837 de geologul englez William Buckland, deși l-a interpretat greșit ca un coleopter . Toate cele 15 ricinuleide fosile descoperite până în prezent provin din Carboniferul târziu. Ele au fost răspândite pe teritoriul actual al Americii de Nord (Pennsylvania) și Europei Centrale. Ricinuleidele fosile au fost revizuite în detaliu în 1992 de Paul Selden, care le-a grupat în subordinul Palaeoricinulei . Fosilele sunt clasificate în două familii: Curculioididae cu 11 specii și 2 genuri, și Poliocheridae cu 4 specii și, la fel
Ricinulei () [Corola-website/Science/318748_a_320077]
-
regiunea boreală, arctică până în regiunile subtropicale din Caraibe, Asia de Sud Est și Australia. În Europa datorită vânării păsării prin anii 1950 efectivul de păsări s-a redus simțitor, fiind o specie periclitată. În Europa de Vest, vulturul pescar cuibărește numai în Scoția, regiunea centrală din Franța și Țara Galilor. În Europa Centrală se mai găsește numai în Germania și Polonia ca și Scandinavia. În România pasărea a fost semnalată pentru prima dată cu certitudine în anul 1960, că clocește în Delta Dunării. Iernează în țările
Vultur pescar () [Corola-website/Science/318743_a_320072]
-
Caraibe, Asia de Sud Est și Australia. În Europa datorită vânării păsării prin anii 1950 efectivul de păsări s-a redus simțitor, fiind o specie periclitată. În Europa de Vest, vulturul pescar cuibărește numai în Scoția, regiunea centrală din Franța și Țara Galilor. În Europa Centrală se mai găsește numai în Germania și Polonia ca și Scandinavia. În România pasărea a fost semnalată pentru prima dată cu certitudine în anul 1960, că clocește în Delta Dunării. Iernează în țările calde din Africa la sud de Sahara
Vultur pescar () [Corola-website/Science/318743_a_320072]
-
3,5 cm, au o formă cupolă, fiind de culoare roză sau galbenă. Fructele acoperite frecvent de peri, au forma sferică cu un diametru de 4 - 10 cm, având nuanțe de culoare de la verde deschis, galben la roșiatic. Sâmburele așezat central este de consistență dură. În Europa Centrală, piersicul pentru a fi ferit de frig, este plantat în podgorii de viță de vie. Pomii sunt sensibili la frig, de acea se practică frecvent altoirea prunului cu mlădițe de piersic. Piersicul rezistă
Piersic () [Corola-website/Science/318761_a_320090]
-
fiind de culoare roză sau galbenă. Fructele acoperite frecvent de peri, au forma sferică cu un diametru de 4 - 10 cm, având nuanțe de culoare de la verde deschis, galben la roșiatic. Sâmburele așezat central este de consistență dură. În Europa Centrală, piersicul pentru a fi ferit de frig, este plantat în podgorii de viță de vie. Pomii sunt sensibili la frig, de acea se practică frecvent altoirea prunului cu mlădițe de piersic. Piersicul rezistă la temperaturi de până la -30 de grade
Piersic () [Corola-website/Science/318761_a_320090]
-
Vasile, 1746 februarie 8 zile, la Horghos Ion în casă”. Pictura murală, grav avariată (cu precădere aceea de pe pereții verticali și de pe latura de nord a bolții navei), aparține zugravilor din școala de la Feisa. Aceleași chenare de panglici, separă medalioanele centrale; suita de mucenici, în arcade; panourile, tivite cu benzi colorate, cu reprezentarea Evangheliștilor și momente din viața lui Iisus Hristos, din care se mai disting Cina cea de taină și Judecata. Sub planul de naștere al bolții sunt zugrăviți împărații
Biserica de lemn din Petea () [Corola-website/Science/318753_a_320082]
-
și Elena". Primul lăcaș de cult evreiesc atestat la Iași este considerat a fi Sinagoga Mare, construită în anul 1657. Cu timpul, ca urmare a creșterii numerice a populației evreiești din capitala Moldovei, în cartierul Târgu Cucului (devenit o zonă centrală a comunității evreiești din Iași) s-au construit numeroasele sinagogi. Unele dintre acestea nu aveau formă de sinagogă, fiind, de cele mai multe ori, case adaptate cultului. Lăcașele evreiești de cult erau organizate pe bresle, existând Sinagoga Merarilor, a Cismarilor, Croitorilor, Muzicanților
Sinagoga Schor din Iași () [Corola-website/Science/318772_a_320101]
-
Cole a revenit pe scenă pentru a interpreta cântecul „Set the Fire to the Third Bar” cu Gary Lightbody de la formația Snow Patrol, "Daily Telegraph" felicitând prezentarea artistei. În timpul emisiunii "Cheryl Cole's Night In", ce o avea ca subiect central pe solistă, aceasta a interpretat atât șlagărul „Fight for This Love”, cât și viitoarele sale două extrase pe single de pe album, „3 Words” și „Parachute”. Printre invitați s-au numărat și Alexandra Burke, Rihanna sau Will Young. Programul s-a
Fight for This Love () [Corola-website/Science/318750_a_320079]
-
James Lawrence Levine (se pronunță: lɨˈvaɪn ; n. 23 iunie 1943) este un dirijor și pianist american, de origine evreu. Din anul 1975 este directorul muzical al Operei Metropolitan din New York, de asemenea este directorul Orchestrei Simfonice din Boston. Figură centrală a scenei operaice din vremea lui, sub conducerea să, Metropolitan Opera din New York a cunoscut de mai multe decenii o renaștere unanim recunoscută. În anul 1997 i s-a acordat Medalia Națională pentru Arte a SUA. S-a născut la
James Levine () [Corola-website/Science/318782_a_320111]
-
de cale ferată a fost construită pe teritoriul austriac al Imperiului Austro-Ungar. În anul 1869 a fost pusă în funcțiune Calea ferată Cernăuți-Suceava de către compania feroviară Lemberg-Czernowitz-Jassy Eisenbahn. Acesta a fost folosită în principal pentru a lega România de Europa Centrală, dar a ocolit unele dintre orașele importante din Bucovina, cum erau Siretul și Rădăuțiul. Cu scopul de a conecta aceste orașe la rețeaua feroviară existentă, au fost fondate mai multe companii private de căi ferate locale, inclusiv Bukowinaer Lokalbahnen (Căile
Calea ferată Dornești–Rădăuți () [Corola-website/Science/318794_a_320123]