23,978 matches
-
din țară peste Nistru, spre nordul Mării Neagre și Crimeea. Pentru ca aceștia să nu se mai întoarcă și să prade iar Transilvania, regele ungar l-a pus pe Dragoș, ca vasal, la conducerea noii entități numite Moldova cu reședința la Baia, având obiectivul de a apăra trecătorile prin care tătarii obișnuiau să treacă peste munți. Baia a devenit cea dintâi capitală a statului feudal Moldova, confirmat prin actele cancelariei lui Ludovic de Anjou. În anul 1359 Târgul Moldovei a dat numele
Catedrala Catolică din Baia () [Corola-website/Science/313078_a_314407]
-
mai întoarcă și să prade iar Transilvania, regele ungar l-a pus pe Dragoș, ca vasal, la conducerea noii entități numite Moldova cu reședința la Baia, având obiectivul de a apăra trecătorile prin care tătarii obișnuiau să treacă peste munți. Baia a devenit cea dintâi capitală a statului feudal Moldova, confirmat prin actele cancelariei lui Ludovic de Anjou. În anul 1359 Târgul Moldovei a dat numele său întregului teritoriu al țării care s-a eliberat de sub dependența maghiară și a devenit
Catedrala Catolică din Baia () [Corola-website/Science/313078_a_314407]
-
Țării Moldovenești“". Sub urmașii acestuia, în timpul lui Lațcu Vodă (1365-1373), capitala s-a mutat la Siret, iar în anul 1388, sub domnia lui Petru Mușat (1375-1391), a fost fixată în orașul Suceava. Fiind stabiliți aici negustori sași, unguri și poloni, Baia a devenit o localitate urbană (civitas) cu populație de religie catolică. Astfel, în secolul al XIII-lea, misionari dominicani au ridicat aici o biserică, iar in 1334 este amintită într-un document și o mănăstire franciscană. În secolul al XIV
Catedrala Catolică din Baia () [Corola-website/Science/313078_a_314407]
-
de religie catolică. Astfel, în secolul al XIII-lea, misionari dominicani au ridicat aici o biserică, iar in 1334 este amintită într-un document și o mănăstire franciscană. În secolul al XIV-lea existau în Moldova două biserici catolice la Baia. Coloniștii sași au construit în oraș o biserică cu hramul „Sfânta Treime”, cu o lungime de doar 6 pași. Pe o listă a mănăstirilor franciscane din Vicariatul Franciscan al Tartariei Aquiloniensis elaborată în 1334 au fost înscrise următoarele mănăstiri franciscane
Catedrala Catolică din Baia () [Corola-website/Science/313078_a_314407]
-
cu o lungime de doar 6 pași. Pe o listă a mănăstirilor franciscane din Vicariatul Franciscan al Tartariei Aquiloniensis elaborată în 1334 au fost înscrise următoarele mănăstiri franciscane: Cusminen (după unii autori Cosmin, iar după alții Cernăuți), Cereth (Siret), Moldauie (Baia), Cotcham (Hotin) etc. Aceste mănăstiri au fost scoase în 1345 din Vicariatul Tartariei și arondate nou-înființatului Vicariat al Rusiei. În această mănăstire își avea reședința provincialul franciscan din Vicariatul Ruteniei. Lista din 1334 a fost actualizată pe la 1399 sau 1400
Catedrala Catolică din Baia () [Corola-website/Science/313078_a_314407]
-
Vicariat al Rusiei. În această mănăstire își avea reședința provincialul franciscan din Vicariatul Ruteniei. Lista din 1334 a fost actualizată pe la 1399 sau 1400 de Bartholomeo din Pisa (Pisanus); mănăstirile de la est de Carpați sunt următoarele: Horecea (Cernăuți), Siret, Suceava, Baia, Hotin etc. Unii autori susțin în mod eronat că Margareta Mușata ar fi clădit în 1377, la Baia, o mănăstire pentru călugării franciscani. Spre deosebire de celelalte mănăstiri catolice din Moldova, care erau populate cu călugări polonezi, mănăstirea franciscană din Baia avea
Catedrala Catolică din Baia () [Corola-website/Science/313078_a_314407]
-
fost actualizată pe la 1399 sau 1400 de Bartholomeo din Pisa (Pisanus); mănăstirile de la est de Carpați sunt următoarele: Horecea (Cernăuți), Siret, Suceava, Baia, Hotin etc. Unii autori susțin în mod eronat că Margareta Mușata ar fi clădit în 1377, la Baia, o mănăstire pentru călugării franciscani. Spre deosebire de celelalte mănăstiri catolice din Moldova, care erau populate cu călugări polonezi, mănăstirea franciscană din Baia avea călugări sași și unguri. Mănăstirea a fost grav avariată la sfârșitul secolului al XIV-lea. Biserica catolică cu
Catedrala Catolică din Baia () [Corola-website/Science/313078_a_314407]
-
Suceava, Baia, Hotin etc. Unii autori susțin în mod eronat că Margareta Mușata ar fi clădit în 1377, la Baia, o mănăstire pentru călugării franciscani. Spre deosebire de celelalte mănăstiri catolice din Moldova, care erau populate cu călugări polonezi, mănăstirea franciscană din Baia avea călugări sași și unguri. Mănăstirea a fost grav avariată la sfârșitul secolului al XIV-lea. Biserica catolică cu hramul "Sfânta Fecioară Maria" din Baia a fost construită la începutul secolului al XV-lea din porunca voievodului Alexandru cel Bun
Catedrala Catolică din Baia () [Corola-website/Science/313078_a_314407]
-
Spre deosebire de celelalte mănăstiri catolice din Moldova, care erau populate cu călugări polonezi, mănăstirea franciscană din Baia avea călugări sași și unguri. Mănăstirea a fost grav avariată la sfârșitul secolului al XIV-lea. Biserica catolică cu hramul "Sfânta Fecioară Maria" din Baia a fost construită la începutul secolului al XV-lea din porunca voievodului Alexandru cel Bun (1400-1432), a cărui primă soție, Margareta, era de neam polonez și de religie catolică. Alexandru cel Bun s-a căsătorit prin 1393-1394 cu Margareta, fiica
Catedrala Catolică din Baia () [Corola-website/Science/313078_a_314407]
-
neam polonez și de religie catolică. Alexandru cel Bun s-a căsătorit prin 1393-1394 cu Margareta, fiica palatinului Ștefan din Losontz din Transilvania. Construirea bisericii de către domnitor era un gest de curtoazie față de vecinii săi polonezi. Biserica "Sf. Fecioară" din Baia a devenit cea mai mare biserică catolică din Moldova de atunci, ea îndeplinind și funcțiunea de catedrală episcopală. Anul construirii bisericii nu este cunoscut, existând mai multe ipoteze cu privire la perioada ctitoririi. În anii 1646-1647 arhiepiscopul Marco Bandini, administrator apostolic al
Catedrala Catolică din Baia () [Corola-website/Science/313078_a_314407]
-
catedrală episcopală. Anul construirii bisericii nu este cunoscut, existând mai multe ipoteze cu privire la perioada ctitoririi. În anii 1646-1647 arhiepiscopul Marco Bandini, administrator apostolic al catolicilor din Moldova (1643-1650), scria că a văzut pe partea dreaptă a altarului Bisericii catolice de la Baia o inscripție potrivit căreia biserica a fost construită în anul 1410 de Alexandru cel Bun și închinată memoriei soției sale Margareta. Bandini relatează tradiția potrivit căreia Doamna Margareta a fost înmormântată într-un sicriu de argint, sub baptisteriul din biserică
Catedrala Catolică din Baia () [Corola-website/Science/313078_a_314407]
-
an ""Alexandru cel Bun, voievodul Moldovei, împreună cu soția sa, Margareta, care era catolică, au organizat episcopia pentru credincioșii catolici"". Preotul profesor Emil Dumea avansează ipoteza că biserica ar fi fost construită de domnitor între anii 1417-1420, după înființarea Episcopiei de Baia. Biserica era construită integral din piatră fățuită și brută, fiind asemănătoare edificiilor gotice din Transilvania. Catedrala era de tip sală, terminată spre est cu o absidă poligonală. La vest, înspre intrare, era prevăzută cu un turn clopotniță. Nava, de dimensiuni
Catedrala Catolică din Baia () [Corola-website/Science/313078_a_314407]
-
înspre intrare, era prevăzută cu un turn clopotniță. Nava, de dimensiuni mari (8,60x26,30 m - la interior), acoperită probabil cu bolți ogivale, se lărgea cu două încăperi ieșite în chip de transept. Arhitectul Virgil Polizu consideră că biserica de la Baia ""a reprezentat în momentul edificării sale, la acea epocă de debut a tânărului stat moldav, un indiscutabil gest de curtuazie politică a înțeleptului domn față de puternicii și agresivii săi vecini poloni"". Prin dimensiunile sale, acuratețea concepției structurale, prețioasele materiale de
Catedrala Catolică din Baia () [Corola-website/Science/313078_a_314407]
-
și importanța Moldovei și implicit a capitalei sale"". În anul 1413 regele Vladislav al II-lea al Poloniei și soția sa, regina Ana de Cilli, i-au cerut antipapei Ioan al XXII-lea (1410-1415) să înființeze o episcopie catolică la Baia, iar episcop să fie numit dominicanul Ioan Ryza, profesor dominican și superior al ordinului pentru Vicariatul Ruteniei. Prin bula din 7 august 1413 antipapa l-a însărcinat pe episcopul de Camenița să cerceteze cazul și să raporteze dacă situația și
Catedrala Catolică din Baia () [Corola-website/Science/313078_a_314407]
-
cele trebuincioase și să-l sfințească ca episcop pe Ioan de Ryza. Noua episcopie a fost plasată sub ascultarea și dependența Arhiepiscopiei de Lemberg, care tocmai atunci fusese transferată de la Halici. Nu se cunoaște data exactă a înființării Episcopiei de Baia, presupunându-se că ea ar fi fost fondată între 11 noiembrie 1417 (data alegerii papei Martin al V-lea (1417-1431), care a înființat episcopia) și anul 1420, când episcopul Ioan Ryza i-a scris papei în calitate de episcop de Baia. La
Catedrala Catolică din Baia () [Corola-website/Science/313078_a_314407]
-
de Baia, presupunându-se că ea ar fi fost fondată între 11 noiembrie 1417 (data alegerii papei Martin al V-lea (1417-1431), care a înființat episcopia) și anul 1420, când episcopul Ioan Ryza i-a scris papei în calitate de episcop de Baia. La conducerea acestei episcopii s-au succedat șapte episcopi, ultimul fiind Mihail Marinoski (1510-1523), ultimul episcop care a purtat titlul canonic de Baia. Carol Auner avansează anul 1418 ca an al înființării episcopiei. În secolul al XV-lea orașul Baia
Catedrala Catolică din Baia () [Corola-website/Science/313078_a_314407]
-
a înființat episcopia) și anul 1420, când episcopul Ioan Ryza i-a scris papei în calitate de episcop de Baia. La conducerea acestei episcopii s-au succedat șapte episcopi, ultimul fiind Mihail Marinoski (1510-1523), ultimul episcop care a purtat titlul canonic de Baia. Carol Auner avansează anul 1418 ca an al înființării episcopiei. În secolul al XV-lea orașul Baia avea o piață largă, lângă Catedrala Catolică, un punct fortificat pentru provizii și adăpost în caz de primejdie, pivnițe mari, depozite de mărfuri
Catedrala Catolică din Baia () [Corola-website/Science/313078_a_314407]
-
Baia. La conducerea acestei episcopii s-au succedat șapte episcopi, ultimul fiind Mihail Marinoski (1510-1523), ultimul episcop care a purtat titlul canonic de Baia. Carol Auner avansează anul 1418 ca an al înființării episcopiei. În secolul al XV-lea orașul Baia avea o piață largă, lângă Catedrala Catolică, un punct fortificat pentru provizii și adăpost în caz de primejdie, pivnițe mari, depozite de mărfuri, casa de lemn, cu pereți decorați cu ceramică smălțuită. Aici se stabiliseră negustori care vindeau, în țară
Catedrala Catolică din Baia () [Corola-website/Science/313078_a_314407]
-
politice, având influențe și asupra organizării minorității catolice din Moldova, deoarece Polonia nu a mai putut susține în mod efectiv un episcop în Moldova și prin urmare episcopia a fost integrată din nou ierarhiei ecleziastice din Ungaria. În urma luptei de la Baia din noaptea de 14/15 decembrie 1467 dintre Ștefan cel Mare și Matia Corvin, orașul Baia a ars din temelii, cea mai mare parte din locuitori s-au împrăștiat și locuința episcopului a rămas arsă, iar episcopul a părăsit această
Catedrala Catolică din Baia () [Corola-website/Science/313078_a_314407]
-
susține în mod efectiv un episcop în Moldova și prin urmare episcopia a fost integrată din nou ierarhiei ecleziastice din Ungaria. În urma luptei de la Baia din noaptea de 14/15 decembrie 1467 dintre Ștefan cel Mare și Matia Corvin, orașul Baia a ars din temelii, cea mai mare parte din locuitori s-au împrăștiat și locuința episcopului a rămas arsă, iar episcopul a părăsit această localitate. Din biserica clădită de Alexandru cel Bun nu au mai rămas decât zidurile. Istoricii Constantin
Catedrala Catolică din Baia () [Corola-website/Science/313078_a_314407]
-
episcopului a rămas arsă, iar episcopul a părăsit această localitate. Din biserica clădită de Alexandru cel Bun nu au mai rămas decât zidurile. Istoricii Constantin C. Giurescu și Dinu C. Giurescu afirmă că anul 1467 a reprezentat începutul decăderii orașului Baia și a scăderii vertiginoase a populației. În anul 1523, Episcopia de Baia și-a încetat existența. Biserica catolică din Baia a fost refăcută parțial de domnitor și de credincioșii catolici din oraș. În fața pericolului otoman, Ștefan cel Mare a intrat
Catedrala Catolică din Baia () [Corola-website/Science/313078_a_314407]
-
clădită de Alexandru cel Bun nu au mai rămas decât zidurile. Istoricii Constantin C. Giurescu și Dinu C. Giurescu afirmă că anul 1467 a reprezentat începutul decăderii orașului Baia și a scăderii vertiginoase a populației. În anul 1523, Episcopia de Baia și-a încetat existența. Biserica catolică din Baia a fost refăcută parțial de domnitor și de credincioșii catolici din oraș. În fața pericolului otoman, Ștefan cel Mare a intrat în relații cu papa Sixt al IV-lea care l-a numit
Catedrala Catolică din Baia () [Corola-website/Science/313078_a_314407]
-
rămas decât zidurile. Istoricii Constantin C. Giurescu și Dinu C. Giurescu afirmă că anul 1467 a reprezentat începutul decăderii orașului Baia și a scăderii vertiginoase a populației. În anul 1523, Episcopia de Baia și-a încetat existența. Biserica catolică din Baia a fost refăcută parțial de domnitor și de credincioșii catolici din oraș. În fața pericolului otoman, Ștefan cel Mare a intrat în relații cu papa Sixt al IV-lea care l-a numit pe Petru Fenesi ca episcop de Baia la
Catedrala Catolică din Baia () [Corola-website/Science/313078_a_314407]
-
din Baia a fost refăcută parțial de domnitor și de credincioșii catolici din oraș. În fața pericolului otoman, Ștefan cel Mare a intrat în relații cu papa Sixt al IV-lea care l-a numit pe Petru Fenesi ca episcop de Baia la 26 martie 1476. După câteva zile, papa a acordat indulgența plenară tuturor acelora care se vor spovedi, vor recita mai multe rugăciuni, vor contribui cu bani pentru armata lui Ștefan și vor vizita „biserica mai mare din Baia”. În
Catedrala Catolică din Baia () [Corola-website/Science/313078_a_314407]
-
de Baia la 26 martie 1476. După câteva zile, papa a acordat indulgența plenară tuturor acelora care se vor spovedi, vor recita mai multe rugăciuni, vor contribui cu bani pentru armata lui Ștefan și vor vizita „biserica mai mare din Baia”. În vara anului 1476 biserica a fost incendiată de oștile sultanului Mahomed al II-lea. Episcopul Fenesi o va găsi arsă atunci când se întoarce de la Roma și își va muta reședința la Cetatea Albă. Biserica a fost reparată probabil în timpul
Catedrala Catolică din Baia () [Corola-website/Science/313078_a_314407]