23,803 matches
-
profesor suplinitor de limba și literatura română la Târgoviște (1910-1913). Își continuă studiile în Franța, la Sorbona, fiind concomitent lector de limba română la Catedra profesorului Mario Roques. Revenit în țară, este numit profesor la Liceul „N. Filipescu” de la Mănăstirea Dealu. Participă ca voluntar în războiul din 1916-1918, funcționează, scurt timp după aceea, ca profesor suplinitor la Galați (1918), apoi este profesor de filologie romanică (1919-1947) la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Cluj, unde, în 1929 și 1930
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287284_a_288613]
-
mioriță, sau, bunăvoință, curajoasă, fiu, dulăpior, ie, deasă; * mioară, ai, zmeoaică, datorie, Steaua, iubire, înnoit, vreau, piesă, veșnicie, pieire; * mei,ursoaică, alcool, boală, ziua, diurn, abia, omenoasă, cuvios, sediu; * două, civilizație, mireasmă, contraatac, i-a lăudat, viu, inimioară, băiețel, euro; * deal, lupoaică, euforie, deasă, Eugenia, trei, voia, rai, știam, energie, aveau, piei; * floare, plăpumioară, voie, binevoitor, cuvioasă, eroină, salariu, știa, doi, comoară; * Andrei, aur, leoarcă, de-ai lor, înseamnă, fiu, vulpoi, argintiu, stilou, noi, suspiciune; * vii, prietenoasă, campioană, aici, inimioară, băiețandru
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
magazie / Pentru iarna ce-o să vie. Un'te duci așa degrabă? Gândul meu mâhnit o-ntreabă, / Încă nu te-ai lămurit / Că greșești și-ai rătăcit? / Cu merindea îmbucată / Te-ai suit până-n cravată / Și mai ai până-n chelie / Două dealuri și-o bărbie. / Nu vrei, tată, să-ți arăt / Cum iei drumul îndărăt?"" (Tudor Arghezi, O furnică) (d) "Făr-a pierde vremea, vițelul pornește, / Ajunge la unchiu, cearcă a intra; / Dar pe loc o slugă vine și-l oprește: Acum doarme
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
în literatura de specialitate, în asociere cu omonimele. Omofonele se caracterizează prin identitate formală orală/ sonoră și prin diferențiere în planul formei scrise și al conținutului (sensului): sar [coarda] s-ar [putea], neam de-al [mamei] ne-am [dus pe] deal, ce le [spui] cele [două] etc. Omografele se caracterizează prin identitate formală scrisă și prin diferențiere (prin accent) a formei orale, respectiv a sensului: copii [veseli] copii [xerox], mobilă [de fag] [masă] mobilă, zări [albastre] zări [pasărea] etc. (d) Paronimia
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
mare greutate le poți zări cu telescopul. Atunci când un astronom o descoperă pe vreuna dintre ele, o numește dându-i un număr. Îi spune, de pildă, "asteroidul 3251"" (Antoine de Saint-Exupéry, Micul prinț) (c) "Soarele, cu ochiul roșu, cobora după Dealul Nemților, da eu, când vedeam că mama ia donița, hai din urma ei cu o cană mare în mână. Așa mă apuca seara: "țjj! țjj!" sărea laptele când în doniță, când în cana mea, până se umplea ochi." (Spiridon Vangheli
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
tale, m-am plimbat prin astă grădină de atâtea ori și am văzut roade foarte frumoase în pomul din fundul grădinii, dar n-am putut gusta niciodată din ele." (Petre Ispirescu, Prâslea cel voinic și merele de aur) (b) " Peste dealuri zgribulite, / Peste țarini zdrențuite, / A venit așa, deodată, / Toamna cea întunecată. // Lungă, slabă și zăludă, / Botezând natura udă / C-un mănunchi de ciumăfăi, / Când se scutură de ciudă. [...] Cri-cri-cri, / Toamnă gri, / Tare-s mic și necăjit." (George Topârceanu, Balada unui
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
nu au unde se juca norii, nu au unde zbura fluturii și avioanele" (Spiridon Vangheli, Ne cheamă soarele) (c) " Acum zise bogătașului iară: Ce aleargă mai iute pe lumea asta? Armăsarul meu, cucoane, răspunse bogătașul, că aleargă peste văi și dealuri, când îi dau drumul, de nu-i vezi copitele. Apoi de, cucoane, capul meu nu mă duce așa departe, fără decât dau cu socoteală că nimic nu aleargă așa de iute ca gândul, răspunse și săracul. Tu ai dreptate. Cela
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
și repede deodată cum curg zilele omului fericit... Acesta a fost râul, care curge jur împrejur pe lângă cetate... tot curge... tot curge... fără a mai sta, fără a mai merge mai departe." (Ioan Slavici, Zâna Zorilor) (f) " Fata moșneagului la deal, fata moșneagului la vale; ea după găteje prin pădure, ea cu tăbuiețul în spate la moară, ea, în sfârșit, în toate părțile după treabă. Cât era ziulica de mare, nu-și mai strângea picioarele; dintr-o parte venea și-n
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
cu care, în zile geroase de iarnă, mă desfătam pe gheață și la săniuș, iar vara, în zile frumoase de sărbători, cântând și chiuind, cutreieram dumbrăvile și luncile umbroase, prundul cu știoalnele, țarinile cu holdele, câmpul cu florile și mândrele dealuri, de după care-mi zâmbeau zorile în zburdalnica vârstă a tinereții! Asemenea, dragi-mi erau șezătorile, clăcile, horele și toate petrecerile din sat, la care luam parte cu cea mai mare însuflețire!" (Ion Creangă, Amintiri din copilărie) (d) "Frații săi prinseră
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
i-a scos de la Florița din cap. Florița rămase singură și părăsită ... Ce să facă? Porni încotro o duseră ochii și norocul." (Ioan Slavici, Florița din codru) (c) "Aria moșului este cât vezi cu ochiul de departe, pusă pe-un deal mare și întins. Unde-i vedea șase cai murgi treierând grâu, acolo să te oprești, că dai peste unchiașul babei." (Barbu Ștefănescu Delavrancea, Neghiniță) (d) "Nu ești niciodată mulțumit acolo unde ești, zise acarul." (Antoine de Saint-Exupéry, Micul prinț) Ilustrați
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Dolj - 29.VII.1997, București), poet și prozator. Este fiul Mariei (n. Lazăr) și al lui Dumitru Vasile, țărani, și frate cu istoricul literar Marian Vasile. Urmează primele cinci clase în satul natal (1937-1942), Colegiul Militar „Nicolae Filipescu” de la Mănăstirea Dealu (1942-1948), transferându-se pentru ultimii doi ani la Colegiul „Nicolae Bălcescu” din Craiova, unde își va lua bacalaureatul în 1950. Este student, până în 1952, la Facultatea de Filologie a Universității din București, pe care o părăsește pentru Școala de Literatură
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290447_a_291776]
-
deși pastelul stă mereu la îndemână - cât în duhul lui, prin sufletul jelalnic al îngemănării cu natura, cu istoria, ca însemne ale dăinuirii: „Lângă morminte stau - de-un ceas? De-o zi? - / Oh, mut eu stau acolo ca pământul / Pe dealuri iarba vălure-se lin / Și zăvorât în mine stă cuvântul” (Lângă morminte). Structural, R. este un bard, un cântăreț, avându-și ascendența nu în Lucian Blaga, ci în Octavian Goga și în Aron Cotruș, iar pe linia St. O. Iosif-Panait Cerna
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289080_a_290409]
-
parcă din monede, cum poartă și astăzi unele bănățence dar și regina Șubad din Sumer. În brațe ține un copil mic în scutece. Dar statueta a fost descoperită și în numeroase morminte care erau niște găuri orizontale săpate într-un deal pietros unde se depuneau morții. Cuvîntul este scris așera pen-tru că semiții nu foloseau sunetul ce și îl înlocuiau cu consoana ș. În limba română acera înseamnă a avea nădejde la..., a aștepta să..., a nădăjdui, a spera la... În
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
cu feroci- tate de către Ezra și Nemeea, gheara nevăzută a lui Iahwe. Aceasta este perioada istorică de formare a mozaismului. În localitatea Năeni, județul Buzău, s-au descoperit morminte ale geților din epoca bronzului timpuriu. Ele sînt săpate într-un deal de calcar ca niște găuri ori-zontale în care erau depuși morții. ,,Arheologii Torei’’ din Israel care au descoperit asemenea morminte la ei, le-au atribuit repede strămoșilor lor, ivriții, dar în reali- tate ele sînt ale filistenilor, adică populația plecată
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
atestat documentar la anul 1353, este Chiril Românul de Prezemzsl -azi Polonia - în Țara Bolohovenilor. Înscrisul papal dovedește că românii care au intrat în organizarea diocezei cu-mane ce cuprindea în Moldova, ținutul între Carpați și Siret iar în Valahia dealurile subcarpatice, erau organizați tot în vechile lor structuri de cnezate păstrîndu-și chiar și episcopii de rit ortodox care a stîrnit supărarea pontifului catolic. Termenul de ,,popoare” în acest text are sensul de structuri organizatorice și nu națiuni în sensul modern
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
a unor emoții din altă vârstă, lirismul este autentic, însă emană nu atât din religiozitate, cât din candoare, din inefabilul transportării în ambianța copilăriei: „Joi porneam în cete la pădure, / S-adunăm călțunași și viorele, / Umpleam de chiot și cântec dealurile sure, / Uitând că ești mort și c-o să Te împodobim cu ele: Zăceau pe sfânta masă biete flori vinete, încă înfrigurate / Și printre ele lucea, vie, zugrăvită pe icoană, / Roșia floare a coastei Tale însângerate / Și stropii de sânge picurați
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
variază între 435 m și 2142 m (Vârful Sterpu), dacă luăm în considerare și munții ce fac parte din hotarul satului și nu doar vatra acestuia. Figura 1.2 Uliță din Tălmăcel Relieful satului este extrem de variat, predominând muntele și dealul. În 1996, aparțineau satului Tălmăcel, șapte munți: Muntele Boilor, Dealul Cerbului sau Conțul, Iaru, Pologașul, Sterpu, Zimbru și Clăbucetul (Stroilă, 1996). Toponimicul tălmăcel reprezintă diminutivarea numelui localității Tălmaciu, al cărei sens derivă probabil din rolul pe care îl aveau în
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
luăm în considerare și munții ce fac parte din hotarul satului și nu doar vatra acestuia. Figura 1.2 Uliță din Tălmăcel Relieful satului este extrem de variat, predominând muntele și dealul. În 1996, aparțineau satului Tălmăcel, șapte munți: Muntele Boilor, Dealul Cerbului sau Conțul, Iaru, Pologașul, Sterpu, Zimbru și Clăbucetul (Stroilă, 1996). Toponimicul tălmăcel reprezintă diminutivarea numelui localității Tălmaciu, al cărei sens derivă probabil din rolul pe care îl aveau în trecut localnicii, dată fiind poziția localității la granița dintre Transilvania
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
km. Suprafața comunei este de 43,3 kmp. Drumul de acces este DJ Miercurea Sibiului Ludoș , derivat din DN1 Sebeș-Alba. Comuna se află într-o zonă de podiș deluros, în depresiunea Miercurea, drenată de râul Secaș, afluent al Sebeșului. Culmile dealurilor din zonă nu depășesc 550 m. Satul este de tip adunat (îngrămădit). Figura 1.4 Intrarea în Ludoș Toponimicul Ludoș (înrudit cu Ludeasa, Ludaș, Ludești, Ludeasca, Ludișor) este un toponimic maghiar din Ardeal, ce provine de la adjectivul maghiar ludas, însemnând
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
ca să fie făcute acoperișul și turnul și nu existau posibilități de strângere a unor sume suplimentare, astfel că exista pericolul să se prăbușească și ceea ce a fost construit deja. Însă odată cu prima ploaie de primăvară, o parte din coasta unui deal din apropierea bisericii s-a surpat și a dat la iveală un butoiaș plin cu monede de aur, ce a permis finalizarea întregii construcții (Părean, 2005: 63-65). 8 Ludoșul, mai este cunoscut și cu denumirile Ludoșul Mare, Luduș, sau Nagyludos (maghiară
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
glorioase din Anglia(1688), bărbații londonezi au ieșit pe străzi cu portocale înfipte în vârfurile bastoanelor, ca semn de atașament față de dinastia de Orania, instalată pe tronul englez. - Primul președinte al S.U.A., George Washington, după ce și-a îndeplinit și cel deal doilea mandat constituțional, s-a retras din viața publică la proprietatea sa de la Mount Vernon, unde s-a ocupat, până la sfârșitul vieții, cu grădinăritul. - Blocada continentală impusă de Napoleon în 1806 împotriva Angliei, era încălcată chiar și de unii francezi
Caleidoscop by Liliana Novac () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93248]
-
lack of development in the mental structure represented by the mental delay and the cognitive deterioration which implies a normal development and evolution of the intellectual functions up until the moment when different factors disturb the normal functioning. Thus, we deal with a different concept and that is the cognitive disorder which implies the loss of memory, the deterioration of language and of the capacity to do voluntary activities and the inability to recognize objects and persons. Dementia and delirium are
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
alte localități din zonă, elemente ale înfățișării urbane de tip austriac. Un târg mic, cu o populație multietnică de 10.025 de locuitori la 1930, Siretul apare astfel ca o altă localitate izolată pe harta unei Moldove încremenite: "Ghemuit între dealuri, Siretul zilelor noastre stă tupilat la umbra unor străvechi lăcașuri de închinare, ascuns parcă înadins de privirile drumeților ce-și îndreaptă pașii spre el. [...] Nici o urmă din strălucirea gloriosului său trecut de veche capitală a Moldovei"58. În timpul domniei lui
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
1932-1937)", în Hierasus, 1994, nr. 9, pp. 457-461, Ioan N. Oprea, Bucovina în presa vremii. Vol. 2. Presa din zona Rădăuți-Siret 1893-2008, Editura Pim, Iași, 2008, 258 p. 12 Costică Buzdugan, Dragomir Popovici, Ion Alexoaie, "Cercetările arheologice din așezarea de pe dealul Botoșanca (comuna Roma, jud. Botoșani)", în Hierasus, 1988, nr. 7-8 (1989), pp. 269-280; Aristotel Crâșmaru, " Încă o așezare cucuteniană din faza A-B descoperită pe teritoriul comunei Drăgușeni-Botoșani", în Hierasus, 1988, nr. 7-8, pp. 57-66; Paul Șadurschi, "Necropola getică de la
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
al percepției). Este o lirică unde natura, peisajul, rural sau citadin, este însuflețită, totul fiind perceput într-o continuă, incandescentă sau somnolentă mișcare, în care se amestecă regnurile, senzațiile, amintirile - ca într-un haiku elaborat, iar peisajul (păsări, flori, copaci, dealuri, zăpada, ploaia) se transformă într-un fel de jurnal al tuturor zilelor, un jurnal de impresii cvasidepersonalizate, opacizate, vizionare. SCRIERI: Nebuloasa crabului, București, 1968; Orologiul din oglinzi, Cluj-Napoca, 1975; Despre melancolie, București, 1981; Lira meditativă, Târgu Mureș, 1998. Repere bibliografice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288308_a_289637]