24,150 matches
-
interzis orice contact Între evreii din lagăr și evreii Comunității. Dintre evacuați, 600-700 erau complet goi, iar restul aveau cămașă și, În cel mai bun caz și chiloți. În primele opt zile, În acele magazii au murit 5-6 evrei zilnic: „Dormeam pe jos pe ciment, unde ne făceam nevoile. Eram goi, mulți dintre noi murind din cauză că au răcit, căpătând pneumonie”37. În dimineața de 7 iulie, autoritățile militare au dispus Începerea identificării supraviețuitorilor și Întocmirea unei liste nominale. Dar mai Înainte
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
viață și a fost Înjunghiat cu ascuțișul baionetei În spate și omul s’a Întors pe cealaltă parte și a fost din nou Împuns cu ascuțișul baionetei”40. În prima noapte - doar la câteva ore după ce au fost transferați să doarmă la familii evreiești -, tineri și bărbați evrei localnici și supraviețuitori din „trenul morții” au fost scoși din case de către jandarmi și duși sub pază la cimitirul evreiesc, pentru a săpa morminte comune. Ei au muncit sub pază și a doua
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
stabilită. „Osemintele părinților și Înaintașilor noștri erau scoase și aruncate la Întâmplare, În grămezi. Odată cu aceste oseminte, Începeau să cadă pradă lopețile profanatoare și osemintele Goani-lor șGaon, În ebraică - mare erudit și lider spiritual religiosț și marilor rabini, ce-și dormeau În cavouri de sute de ani, somnul lor veșnic”. Fruntașii Comunității s-au adresat mitropolitului Moldovei și Sucevei, Irineu XE "Irineu" , cu sediul la Iași, rugându-l să intervenă pentru a pune capăt acestui sacrilegiu. Mitropolitul a răspuns că „avem
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
mei au fost foarte gospodari, harnici, și am învățat că trebuie să mă scol dimineața devreme, să pregătesc tot ce e nevoie de lucrat în timpul zilei. În perioada construcției clădirii noi a filarmonicii, de foarte multe ori, când colegii mei dormeau, veneam aici, cercetam terenul, voiam să văd cărămizile, voiam să fiu sigur că nu s-a întâmplat ceva în timpul nopții, ș.a.m.d. Acum sunt bucuros că, iată, avem în Bacău sala Ateneu, construită special pentru manifestări muzicale. A.V.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
pe un raft în spatele lui Norman Manea cad cu zgomot pe podea. După numai o secundă de surpriză, N.M. exclamă: "Cărțile ne fac asta. Am început să vorbim despre ele și se revoltă, pe bună dreptate. Nu le lăsăm să doarmă liniștite acolo!" A. V.: "Cărțile nu trebuie să doarmă, trebuie citite". Și replica lui N.M.: "Nu, dar trebuie să stea în așteptare, și noi le-am tulburat...) Cred că trebuie să existe totdeauna o contra-tendință, asta se vede și în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
zgomot pe podea. După numai o secundă de surpriză, N.M. exclamă: "Cărțile ne fac asta. Am început să vorbim despre ele și se revoltă, pe bună dreptate. Nu le lăsăm să doarmă liniștite acolo!" A. V.: "Cărțile nu trebuie să doarmă, trebuie citite". Și replica lui N.M.: "Nu, dar trebuie să stea în așteptare, și noi le-am tulburat...) Cred că trebuie să existe totdeauna o contra-tendință, asta se vede și în epoca noastră. Oamenii suportă greu singurătatea. Camus spunea, cândva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
și plouă. aur spun bătrânii pleoștiți sub umbrele, aur e ploaia asta pentru pământ. și aurul cade pe străzi, se scurge-n rigole, băltește pe trotuarele inexpugnabile. întuneric e-n urmă, vraiște prin ușile deschise. Don Quijote cu o tichie albastră doarme sub scări încălzit de pisici. fără cântece exaltate, fără spasmele marilor vise, fără "adevăruri fundamentale" (dar vă întreb: "unde sunt ele, glorioasele caravane ale verii, anunțate de gorniștii călări?) s-a îmbarcat generația mea, lălăind ca recruții. toți am văzut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
verișoare, eu care, aici, în Regat, cum s-ar spune, n-aveam decât un văr, sau doi. După aia, verișoarele, când a fost "podul de flori" de peste Prut, au venit în România, nu mai aveam nici unde să le culc, dormeau și pe jos, verișoară lângă verișoară, Ludmile, Natașe, aveau nume de-astea, slave... Și atunci, la 18 ani, când am fost în satul acela, unde am stat vreo zece zile-două săptămâni, am început să scriu. Scriam mai dinainte, dar foarte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
în alt salon, iar Dimov n-a vrut deloc în spital, a spus că el numai mort intră acolo! Țin minte scena, s-a așezat, așa, în fața treptelor, la pământ, ca o scândură, a trebuit să-l sculăm, și a dormit la mine. Eu locuiam atunci la o gazdă, o gazdă foarte gospodăroasă, cred că mi-a influențat poezia extraordinar de mult. Aveam acolo două camere, și Dimov a stat atunci cu mine în cameră. Cumva, eu mă simțeam cam pierdut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
lui ce făcea la 30 de ani. Am făcut puțin pe detectivul Artur, și m-am uitat. În "Julien ospitalierul" spunea că duce o viață destul de retrasă la țară, "și iată, v-o jur în patul meu moale nu au dormit decât struguri și boi diafani." La 35 de ani, în "Cântece naive", spune cu totul altceva: "La 35 de ani stau și plâng printre motani." La 40 de ani, în " Ruina unui samovar" spune că "în gară la Merișani/ cad
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
dacă vreți, un regizor minimalist avant la lettre. El filma cu extrem de puțini bani, făcea cinci filme pe an. În filmul meu "Un bărbat ca Eva" se vede un fel de comunitate, trăia împreună cu echipa lui, în sensul că socializau, dormeau împreună, mâncau împreună și făceau film împreună. Într-"Un bărbat ca Eva" se vede o casă în care locuiesc mai mulți oameni și, în același timp, filmează "Dama cu camelii". Și spațiul lor, care era atunci foarte tipic, de hippies
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
seara aceea. Că era ceva... ceva în subconștient, de care își dădea seama. Dar nu putea descâlci despre ce anume era vorba. Deschise ușa cu prudența omului care intră în dormitorul unei femei pentru prima oară. Judith avea obiceiul să doarmă fără cămașă de noapte și nu voi să o ia prin surprindere. O privire spre pat îi calmă neliniștea înainte ca aceasta să-i inunde conștientul. Judith purta un neglige albastru. Marriott răsuflă ușurat, dar primele ei cuvinte îl alarmară
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85115_a_85902]
-
în timp ce reflecta asupra celor spuse. - Am un obicei - vorbi în sfârșit - să spun subiectului aflat în transă că, data viitoare când îmi va permite să-l hipnotizez, se va cufunda în somn când voi pocni din degete și voi spune - Dormi! Nu-mi aduc aminte să-ți fi făcut și ție la fel, dar ar trebui. Pot să te hipnotizez? - Ce ai de gând să faci? Era o senzație de groază în vocea lui Marriott. - Vreau să aflu ce s-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85115_a_85902]
-
cu dorința de a fugi. - Aici? - spuse el cu sfială. Ședeau pe taburetele de la bar. - Hai să mergem până la separeul din capăt - spuse Blandar. O clipă mai târziu Marriott spuse cu greu, amețit de somn: - Da, poți să mă hipnotizezi. - Dormi! - spuse Blandar și pocni din degete. Ochii lui Marriott se închiseră bine de tot și așteptă. În sfârșit, încurcat, deschise ochii. - Nu pare să fi mers - începu el. S-a oprit uimit. Nici urmă de Blandar. În fața lui, pe masă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85115_a_85902]
-
și 50 de ani, dar pe timp de război durata prestării muncii era nelimitată "potrivit nevoilor generale ale statului". Evreii mobilizați urmau să execute munca de folos obștesc în localitatea unde domiciliau, având dreptul de a lua masa și a dormi în familie, fie în alte regiuni ale țării, în acest din urmă caz ei fiind constituiți în detașamente aflate în subordinea armatei. În ce privește hrana, întreținerea și solda, evreii mobilizați beneficiau de drepturi similare cu cele ale trupei, în natură sau
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Inspectoratul Regional de Jandarmi. b) Pentru restul evreilor ce întruneau condițiunile de a fi internați în lagăre s'au luat următoarele măsuri: 1) Interzicerea circulației prin oraș între orele 18-7 dimineața. 2) Verificare la domiciliu și adăposturile colective în cari dorm noaptea; pentru aceasta s'a întocmit tabele de locatarii acestor adăposturi. 3) Toți evreii cari vor fi găsiți circulând între orele 18-7 vor fi cercetați și dacă nu se vor stabili fapte pedepsibile de Lege în sarcina lor, vor fi
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
oamenilor și randamentul la lucru. c) Asistența medicală a evreilor în taberele de muncă va fi asigurată de un medic evreu la 500 evrei; d) Evreii cari au familie în apropiere și au purtare bună, vor putea fi autorizați să doarmă și să ia masa în familie, fiind în acest caz scoși dela drepturi; e) Siguranța și ordinea revine autorității ce-i folosește care are obligațiunea de a anunța și a lua măsuri cu poliția și jandarmeria locală, pentru a-i
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
ceiace a creiat, contrar celor ce s'au petrecut până acum, o rea cazare și îngrijire. Rechiziționează dela evreii din București, Cernăuți, Roman, etc, pături de lână, saltele de lână, cearceafuri, perne și trimite-le cât mai curând aci. Să doarmă și evreii pe paie. Deasemenea mai trebuie și medici și doamne dela Crucea Roșie sau dela Patronaj. MAREȘAL ANTONESCU ANIC, fond Președinția Consiliului de Miniștri-Cabinet Militar, dosar nr. 170/1941, f. 61-63; Ancel, Transnistria, volumul I, p. 317-319. Documentul nr.
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
de interes obștesc în timp de pace variază după vârstă; în timp de războiu această durată este nelimitată. Evreii prestează munca de interes obștesc: în localitatea unde domiciliază, fiind organizați sub comandă militară, având dreptul să ia masa și să doarmă în familie; în cazul când vor fi deplasați în altă regiune a țării, ei vor fi constituiți în detașamente de muncă sub comandă militară; detașamentele vor fi utilate cu materialul necesar pentru cazare, higienă și hrănirea oamenilor; pe timpul muncii de
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
prin presă și tabele nominale trimise de Cerc la Poliție pentru executare, nu au dat rezultate, deoarece: Parte din evrei și-au mutat domiciliul din cauza exproprierii imobilelor fără a comunica adresa. Foarte mulți în scopul de a nu fi găsiți dorm în altă parte. Foarte mulți (circa 40%), deși repartizați, lipsesc chiar din ziua când au fost repartizați. Pentru toate aceste abateri Cercul a întocmit până acum 1500 plângeri de dare în judecată la Curtea Marțială C. 4 A. Pedepsele aplicate
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
părăsi șantierul de lucru, tabăra sau bivuacul. Fiecare evreu trebuie să-și aducă o pătură și un dos de saltea. În cazul când evreii din detașamentele exterioare lucrează în apropiere de orașul lor de domiciliu, vor putea fi lăsați să doarmă la căminurile lor, cu condițiunea de a nu se diminua randamentul maximum de lucru. b) Evreii din detașamentele de lucru locale, vor dormi în familie. 3. Hrana evreilor cade în sarcina autorității care-i folosește. Vesela individuală va fi adusă
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
evreii din detașamentele exterioare lucrează în apropiere de orașul lor de domiciliu, vor putea fi lăsați să doarmă la căminurile lor, cu condițiunea de a nu se diminua randamentul maximum de lucru. b) Evreii din detașamentele de lucru locale, vor dormi în familie. 3. Hrana evreilor cade în sarcina autorității care-i folosește. Vesela individuală va fi adusă de evrei. Pentru procurarea alimentelor necesare, se vor utiliza cei doi gradați români, prevăzuți la titlul D, cap. I, par. 1, punctul a
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
teritoriale prin state nominale, pentru facerea mutațiilor. 13. Deosebirea dintre detașamentele locale și cele exterioare constă în faptul că evreii din primele detașamente lucrează în localitatea de domiciliu sau în apropiere, luând ambele mese sau numai masa deseară acasă și dorm în familie, pe când cei din detașamentele exterioare lucrează în alte localități, unde au administrație separată sau prin grija cercurilor teritoriale. 14. Aplicarea sancțiunii cu trimiterea în Transnistria se ordonă de către Marele Stat Major, în urma cererilor adresate de către corpurile de armată
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
o intensă activitate pentru a veni cât mai mult în ajutorul copiilor și celor mai nevoiași. 3. Higienă. Cea mai mare parte dintre evrei locuiesc în casele mici și murdare ale ucrainienilor, aproximativ între 5-15 într'o cameră, complet neaerisită; "dorm pe scânduri, neavând paturi, saltele, cearșafuri și așternuturi și se învelesc cu hainele de pe ei. În majoritate ghetourile nu au closete și la Moghilău fecalele sunt răspândite la fiecare pas; nu au băi și nici spălătorii, cu excepția câtorva. Pentru aceste
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
găsește pe 3 străzi și este absolut insuficient. Căsuțele în cari locuesc sunt mizerabile, stau câte 8-10 inși într'o cameră, aerul este infect, murdăria de nedescris. Mai sunt 2 orfelinate cu 300 copii cari trăesc în condițiuni mizerabile: copiii dorm în paturi comune de scânduri cu două etaje, acoperite cu țoale murdare și rupte, hrana insuficientă, pâinea lipsește cu desăvârșire. Baia nu funcționează decât vara. Sunt multe ateliere (croitorie, cizmărie, etc.), așa că meseriașii lucrând au mijloace de întreținere, în schimb
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]