24,196 matches
-
la nava comercială Eocene. Transbordarea lăzilor este oprită deoarece marinarii greci refuză să-și facă treaba, temându-se de represaliile nemților. Căpitanul Brett, Munteanu și Renata merg într-o cafenea din port pentru a face rost de alți marinari pentru echipaj. Printr-o cunoștință, comisarul face rost de un nou echipaj. În cafenea, Renata se întâlnește cu Lang, care-i reproșează că ea nu și-a făcut complet treaba. Bobruk îl interoghează pe Nowak pe care-l bănuiește a fi omul
Trenul de aur (film) () [Corola-website/Science/319120_a_320449]
-
greci refuză să-și facă treaba, temându-se de represaliile nemților. Căpitanul Brett, Munteanu și Renata merg într-o cafenea din port pentru a face rost de alți marinari pentru echipaj. Printr-o cunoștință, comisarul face rost de un nou echipaj. În cafenea, Renata se întâlnește cu Lang, care-i reproșează că ea nu și-a făcut complet treaba. Bobruk îl interoghează pe Nowak pe care-l bănuiește a fi omul nemților. Maiorul află că tatăl Renatei fusese decorat cu Crucea
Trenul de aur (film) () [Corola-website/Science/319120_a_320449]
-
istoriei filozofiei experimentale. Priestley a fost propus pentru poziția de astronom în a doua călătorie a lui James Cook în Marea Sudului însă nu a fost ales. Cu toate acestea, Priestley a avut o mică contribuție la această călătorie oferind echipajului o metodă de a face apă carbonatată care, credea el în mod eronat, ar fi putut fi un leac pentru scorbut. Mai târziu, el a publicat un pamflet intitulat "Directions for Impregnating Water with Fixed Air" (1772). Priestley nu a
Joseph Priestley () [Corola-website/Science/319129_a_320458]
-
general la adâncime mare." În timp ce abrevierea tradițională “ROV” vine de la Remotely Operated Vehicle (Vehicul Controlat de la Distanță), trebuie totuși distins de Remote Control Vehicles care operează pe uscat sau în aer." "ROV-urile sunt neocupate, foarte manevrabile, operate de un echipaj de la bordul unei nave." Ele sunt legate de navă printr-un cablu ombilical, rezistent în condiții nefavorabile și la adâncimi mari, deseori folosit împreună cu TMS (Tether Management System)." "TMS-ul poate fi un dispozitiv tip garaj care cuprinde ROV-ul
Vehicul subacvatic controlat de la distanță () [Corola-website/Science/319238_a_320567]
-
au găsit întrebuințare în armată (deminare, inspecție) și știința (explorarea oceanului)." ROV Militar "ROV-urile sunt folosite în armată de decenii, pentru vânarea și oprirea minelor." "În octombrie 2008, UȘ Navy a început să înlocuiască sistemele sale de salvare (cu echipaj uman), bazate pe Mystic DSRV și ambarcațiuni sport, cu un sistem modular, SRDRS, bazat pe tehnologia ROV, numit modul de salvare sub presiune (PRM = Pressurized Rescue Module)." "Au urmat ani de teste și exerciții cu submarinele din flotele mai multor
Vehicul subacvatic controlat de la distanță () [Corola-website/Science/319238_a_320567]
-
distribuiți Max von Sydow, Rachel Hurd-Wood și Pete Postlethwaite. Filmul este o poveste despre originea personajului Solomon Kane și este programat a fi primul dintr-o trilogie. Filmul începe în Africa de Nord, în anul 1600, cu mercenarul englez Solomon Kane conducând echipajul navei sale în lupta împotriva ocupanților otomani ai unui oraș cetate. După înfrângerea apărătorilor otomani, Solomon și oamenii lui intră în cetate, doar pentru a ajunge într-o cameră cu oglinzi fermecate. Demonii prinși în oglinzi îi atacă și ucid
Solomon Kane (film) () [Corola-website/Science/319251_a_320580]
-
lupta împotriva ocupanților otomani ai unui oraș cetate. După înfrângerea apărătorilor otomani, Solomon și oamenii lui intră în cetate, doar pentru a ajunge într-o cameră cu oglinzi fermecate. Demonii prinși în oglinzi îi atacă și ucid pe majoritatea membrilor echipajului, dar Solomon ajunge în sala tronului. Acolo apare un demon îmbrăcat cu o haină cu glugă neagră și înarmat cu o sabie de foc. Demonul se prezintă ca Reaper, slujitorul Diavolului, și-i spune lui Solomon că faptele sale rele
Solomon Kane (film) () [Corola-website/Science/319251_a_320580]
-
păzesc lui Peter spatele și îl apără în situații dificile, inclusiv în conflicte periculoase cu Căpitanul Hook. Căpitanul Hook este cel mai mare dușman al lui Peter Pan, al cărui mână dreaptă (sau stângă) a fost tăiată într-un duel. Echipajul lui Hook, inclusiv Smee și Starkey, îl consideră dușman. Cele două temeri majore ale căpitanului Hook sunt vederea propriului său sânge (care se presupune că are o culoare nefirească) și un crocodil fatal. Numele lui este format din fierul de
Peter Pan () [Corola-website/Science/319310_a_320639]
-
un plan prin care navele viceamiralului Jisaburō Ozawa, cunoscute ca „Forța de Nord”, trebuiau să atragă forțele americane principale de acoperire departe de Leyte. Forța de Nord era construit în jurul a câtorva portavioane, dar acestea aveau doar câteva avioane sau echipaj instruit. Portavioanele aveau să servească ca momeala principală. Odată ce forțele de acoperire americane erau momite departe, alte două forțe aveau să se apropie de Leyte dinspre vest. „Forța de Sud” sub viceamiralul Shōji Nishimura și Kiyohide Shima aveau să lovească
Bătălia din Golful Leyte () [Corola-website/Science/319314_a_320643]
-
grav avariat - s-a întors spre Brunei, escortat de două distrugătoare încercând să ajungă la port. Cele două submarine s-au pus în urmărirea crucișătorului avariat, dar la 24 octombrie, în apele joase, "Darter" a eșuat, nereușindu-se eliberarea sa. Echipajul lui Darter a fost salvat de "Dace", submarinul fiind abandonat. "Takao" s-a întors în Singapore, și a rămas acolo până la sfârșitul războiului. "Atago" s-a scufundat atât de repede, încât nu a fost timp nici la coborârea bărcilor de
Bătălia din Golful Leyte () [Corola-website/Science/319314_a_320643]
-
doar niște găuri mici care puteau fi reparate. Artileriștii japonezi nici nu visau că trag asupra unor nave neblindate, dar oricum pentru tunurile de mare calibru ale japonezilor nu prea era altă muniție în afara celor perforante. Căpitanul Evans rănit și echipajul au reușit să facă din nou utilizabil distrugătorul Johnston și cu tunurile funcționabile au deschis din nou focul, de data aceasta trăgând asupra unui mic grup de distrugătoare japoneze care se pregătea de atac cu torpile împotriva portavioanelor americane ușoare
Bătălia din Golful Leyte () [Corola-website/Science/319314_a_320643]
-
portavioanelor, vărsându-și toată supărarea împotriva distrugătorului Johnston care lupta simultan împotriva japonezilor și scufundării. Distrugătorul american, luat în vizor simultan de cinci nave japoneze, a fost trimis în curând la fundul oceanului împreună cu căpitanul Evans și 186 persoane din echipaj. Ferocitatea apărării i-au făcut pe japonezi să creadă că au de a face cu o mare unitate a flotei și nu distrugătoare și portavioane ușoare fără apărare. În confuzia luptei nava amiral a lui Kurita Yamato s-a întors
Bătălia din Golful Leyte () [Corola-website/Science/319314_a_320643]
-
a fost a treia misiune umană a NASA dezvoltată cu intenția de a coborî pe Lună. Pe parcursul misiunii însă, probleme tehnice au forțat echipajul să renunțe la aselenizare. Echipajul era format din comandantul misiunii James A. Lovell, pilotul modulului de comandă John L. "Jack" Swigert, și pilotul modulului lunar Fred W. Haise. Lansarea a avut loc la 11 aprilie 1970 la ora 13:13
Apollo 13 () [Corola-website/Science/315505_a_316834]
-
a fost a treia misiune umană a NASA dezvoltată cu intenția de a coborî pe Lună. Pe parcursul misiunii însă, probleme tehnice au forțat echipajul să renunțe la aselenizare. Echipajul era format din comandantul misiunii James A. Lovell, pilotul modulului de comandă John L. "Jack" Swigert, și pilotul modulului lunar Fred W. Haise. Lansarea a avut loc la 11 aprilie 1970 la ora 13:13 CST. Două zile mai târziu
Apollo 13 () [Corola-website/Science/315505_a_316834]
-
alimentării cu energie electrică, care provenea de la pilele de combustie ce foloseau oxigen. Modulul de comandă a rămas în funcțiune pe baza bateriilor și a rezervorului propriu de oxigen, dar acestea trebuiau păstrate pentru ultimele ore ale misiunii, la aterizare. Echipajul a oprit modulul de comandă și a utilizat modulul lunar ca „barcă de salvare” în timpul drumului de întoarcere spre Pământ. În ciuda dificultăților cauzate de energia electrică limitată, frigul din cabină și rezerva scăzută de apă potabilă (pe parcursul misiunii, apa potabilă
Apollo 13 () [Corola-website/Science/315505_a_316834]
-
salvare” în timpul drumului de întoarcere spre Pământ. În ciuda dificultăților cauzate de energia electrică limitată, frigul din cabină și rezerva scăzută de apă potabilă (pe parcursul misiunii, apa potabilă ar fi trebuit să provină ca produs secundar al funcționării pilelor de combustie), echipajul a ajuns în siguranță înapoi pe Pământ, iar misiunea a fost considerată un „eșec reușit”. O transmisiune radio a lui Lovell, "Houston, we've had a problem" ("Houston, am avut o problemă"), a rămas în cultura populară, citată greșit ca
Apollo 13 () [Corola-website/Science/315505_a_316834]
-
J2 ale treptei a doua au fost simplificate. În drum spre Lună, la o distanță de de Pământ, rezervorul de oxigen numărul doi, unul din cele două rezervoare ale modulului de serviciu, a explodat. Centrul de control al misiunii ceruse echipajului să amestece conținutul rezervoarelor de oxigen și hidrogen, pentru a destratifica conținutul și a crește precizia instrumentelor de monitorizat cantitatea. Izolația de teflon avariată de pe firele ce alimentau motorul de amestecare al rezervorului de oxigen 2 a condus la un
Apollo 13 () [Corola-website/Science/315505_a_316834]
-
oxigen 2 a condus la un scurtcircuit de la care s-a aprins izolația. Acest lucru a dus la creșterea rapidă a presiunii peste limita nominală de și rezervorul s-a spart. Cauza nu a fost cunoscută la acea vreme, iar echipajul a crezut inițial că modulul lunar s-ar fi ciocnit cu un meteorit. Defecțiunea a dus și la avarierea rezervorului numărul unu, sau a țevilor acestuia. Conținutul său s-a scurs de-a lungul următoarelor câteva ore, epuizând complet rezerva
Apollo 13 () [Corola-website/Science/315505_a_316834]
-
de oxigen a modulului de serviciu. Deoarece pilele electrice ale modulului de serviciu combinau oxigenul și hidrogenul pentru a genera electricitate și apă, acestea s-au oprit lăsând modulul de comandă funcționând pe bateria de rezervă, cu o capacitate limitată. Echipajul a fost forțat să închidă complet modulul de comandă și să utilizeze modulul lunar, încă atașat la modulele de comandă și serviciu, drept „barcă de salvare”. Aceasta era o procedură sugerată de o simulare anterioară de la antrenamente, dar care nu
Apollo 13 () [Corola-website/Science/315505_a_316834]
-
lunar, la câteva ore după accident. Motorul de coborâre a fost pornit din nou la două ore după pericynthion (cea mai mare apropiere de Lună) pentru accelerarea întoarcerii. Ulterior, a fost necesară o altă pornire de motor pentru corectarea traiectoriei. Echipajul, personalul de suport și persoanele de la controlul misiunii a avut nevoie de o ingeniozitate considerabilă în condiții de presiune extremă, pentru a asigura întoarcerea în siguranță. Multă lume a urmărit desfășurarea dramaticelor evenimente la televiziune. Întrucât se impuneau economii drastice
Apollo 13 () [Corola-website/Science/315505_a_316834]
-
în atmosferă, toate aparatele modulului lunar ce nu erau absolut necesare au fost oprite. O altă limitare gravă era hidroxidul de litiu (LiOH) pentru eliminarea dioxidului de carbon. Stocul intern de filtre cu LiOH al modulului lunar nu putea întreține echipajul până la întoarcerea sa, iar restul era stocat în treapta de coborâre, la care nu se putea ajunge. Modulul de comandă avea mai multe filtre care însă erau incompatibile ca formă cu cele folosite de modulul lunar. Controlul misiunii a improvizat
Apollo 13 () [Corola-website/Science/315505_a_316834]
-
putea defecta sistemele electrice la reactivarea lui. Până la urmă, aceasta nu a fost o problemă, în parte datorită sistemelor de siguranță instalate în modulul de comandă în urma incendiului din misiunea Apollo 1. Când Apollo 13 s-a apropiat de Pământ, echipajul a largat modulul de serviciu și l-au fotografiat pentru o viitoare analiză. Echipajul a raportat că panoul Sectorului 3 care conținea pilele de combustie, rezervoarele de hidrogen și oxigen, lipseau din modulul de serviciu. După abandonarea lui "Aquarius", modulul
Apollo 13 () [Corola-website/Science/315505_a_316834]
-
problemă, în parte datorită sistemelor de siguranță instalate în modulul de comandă în urma incendiului din misiunea Apollo 1. Când Apollo 13 s-a apropiat de Pământ, echipajul a largat modulul de serviciu și l-au fotografiat pentru o viitoare analiză. Echipajul a raportat că panoul Sectorului 3 care conținea pilele de combustie, rezervoarele de hidrogen și oxigen, lipseau din modulul de serviciu. După abandonarea lui "Aquarius", modulul de comandă "Odyssey" a aterizat în siguranță în Oceanul Pacific. Echipajul era în stare bună
Apollo 13 () [Corola-website/Science/315505_a_316834]
-
pentru o viitoare analiză. Echipajul a raportat că panoul Sectorului 3 care conținea pilele de combustie, rezervoarele de hidrogen și oxigen, lipseau din modulul de serviciu. După abandonarea lui "Aquarius", modulul de comandă "Odyssey" a aterizat în siguranță în Oceanul Pacific. Echipajul era în stare bună cu excepția lui Haise care suferea de o gravă infecție de tract urinar din cauza cantității insuficiente de apă. Pentru a evita modificarea traiectoriei navei, echipajul primise instrucțiuni să oprească temporar evacuarea de urină din navă. Din cauza unei
Apollo 13 () [Corola-website/Science/315505_a_316834]
-
lui "Aquarius", modulul de comandă "Odyssey" a aterizat în siguranță în Oceanul Pacific. Echipajul era în stare bună cu excepția lui Haise care suferea de o gravă infecție de tract urinar din cauza cantității insuficiente de apă. Pentru a evita modificarea traiectoriei navei, echipajul primise instrucțiuni să oprească temporar evacuarea de urină din navă. Din cauza unei neînțelegeri, echipajul a crezut că trebuie să stocheze urina pe durata întregului zbor. Deși explozia a dus la renunțarea la misiune, aceasta s-a petrecut în drumul spre
Apollo 13 () [Corola-website/Science/315505_a_316834]