23,236 matches
-
asemănătoare, toate repede clasicizate. „Asistăm, de fapt, la desăvârșirea pe toate planurile a procesului caracteristic ideii de literatură: contestarea și, în cele din urmă, absorbirea și deci desființarea, anularea sa, de către ideea de poezie.” Necesitatea de a defini poezia, poeticul, emoția poetică este și cauza primei crize a terminologice cu adevărat serioase a ideii de literatură. Universalitatea literaturii este sesizabilă și în acest secol, dar literele încep să-și revendice și o vocație ideologică militantă. Pe lângă ideea de libertate a conștiinței
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
ideea de gust: literatura ca obiect de lectură și judecată de gust (Herder). Ideea este gândită în dublu sens: vocație pentru literatură și capacitate de a gusta și aprecia literatura. Legat de acest din urmă sens, gustul se confundă cu emoția, satisfacția, plăcerea literaturii. Pentru prima dată literatura este asociată în mod direct subiectivității și sensibilității. Vechea disociere literatură/poezie, bine conturată încă în perioada Renașterii și umanismului, ajunge acum la apogeu. Cei doi termeni sunt ca și până acum alternativi
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
într-unul din textele postume Artificii: „Am descoperit definiția Frumosului - a Frumosului meu. Este ceva arzător și trist, ceva oarecum vag, ceva ce lasă loc presupunerilor...” Subiectivitatea frumosului este înțeleasă pe latura percepției ca o reacțiune de „gust”, literatura produce emoția, sentimentul, plăcerea frumosului. Există însă și criterii obiective de definire a literaturii în studiile sistematice de estetică, în special în spațiul german, ce au în vedere aspectul de scriitură. Problema distincției teoretice riguroase poezie/literatură nu se pune încă. Poezia
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
o anumită formă filonul tradițional, dar tendința reducționistă se simte din plin. Definițiile specifice devin restrictive, enunțuri foarte tehnice, specializate, scientiste. Într-o epocă de mare intensificare a studiilor zise „obiective”, științifice, pozitiviste, vechile noțiuni de frumos, estetic, artă, gust, emoție estetică sunt, dacă nu eliminate cu totul, marginalizate. Efortul cel mai însemnat de analiză și redefinire a specificului literar aparține școlii formale ruse, preocuparea didactico-teoretică pentru „natura literaturii” fiind însă generală. Formalismul rus, apoi cercul lingvistic de la Praga cultivă ideea
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
fenomenologice, în alte momente a criticat și s-a distanțat de acea formă de filosofie. Ceea ce îl face să pară un fenomenolog este faptul că a acordat atenție problemelor concrete, specifice, în special problemelor umane precum religia, simpatia, iubirea, ura, emoțiile și valorile morale, și le-a analizat în cele mai mici detalii. Afilierea sa marginală la fenomenologie a ajutat să facă populară mișcarea, însă el s-a mișcat în mod liber în afara ei”. Pentru a ne insera în înțelegerea graduală
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
e o asasinare fără răgaz, o eliminare din existență a ființei pe care o urâm”. Credem că precizările autorilor amintiți se pliază bine și orientează corect așa numitul „analfabetism afectiv”, adică „incapacitatea de a intra în contact cu lumea propriilor emoții” ce reprezintă, de fapt, o „incapacitate de comunicare și de a stabili relații adecvate cu ceilalți”. Acest fapt generează, în multe cazuri, explozii distructive neașteptate și denotă o incapacitate evidentă de a citi propriile emoții și sentimente, de a interpreta
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
în contact cu lumea propriilor emoții” ce reprezintă, de fapt, o „incapacitate de comunicare și de a stabili relații adecvate cu ceilalți”. Acest fapt generează, în multe cazuri, explozii distructive neașteptate și denotă o incapacitate evidentă de a citi propriile emoții și sentimente, de a interpreta lumea interioară și de a-i da un sens, pe scurt, incapacitatea de a trăi în propria istorie ceea ce se simte în adâncul sufletului. Fenomenul cultural care înglobează această incapacitate de relaționare cu propria lume
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
se observă instaurarea unui raport corect și agreabil, capabil să ofere continuitate creșterii sănătoase reciproce. De aceea poate cea mai importantă particularitate în educația familială este orientarea emotivității într-o direcție armonioasă, dându-le posibilitatea tuturor să-și recunoască propriile emoții și de a învăța, în mod gradual, să le orienteze pozitiv și responsabil. Credem că, în pofida crizei economice și culturii, orientată spre inovațiile tehnice care, așa cum se observă, creează noi tipuri de raporturi în societate și în contextul familial, educația
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
inimă, ca un prieten celuilalt, spunându-i tot ce are in inimă și în minte. Dumnezeu poate să-l ajute pe om să-l cunoască, să i se deschidă și să se aproprie de el la diferite niveluri, incluzând corpul, emoțiile, mintea, spiritul. Având înaintea ochilor aceste premise care ne introduc în contextul legăturii dintre spiritualitate și viața de zi cu zi, putem să trasăm cu atenție și spirit critic rolul spiritualității în viața cotidiană. Se pare că sfântul Francisc de
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
Inginerul, inspirat de legea economiei și condus de calcul, ne pune în acord cu legile universului. El caută armonia. Arhitectul, prin potrivirea formelor, realizează o ordine care este o pură creație a spiritului; prin forme, el afectează puternic simțurile, provoacă emoții plastice; prin raporturile pe care le creează, deșteaptă rezonanțe profunde, dă măsura unei ordini pe care o simțim în acord cu aceea a lumii, determină mișcări variate ale spiritului și inimii; atunci resimțim frumusețea"137. Această transparență susținea predispoziția statului
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
niște cititori sau spectatori. Oricum însă, nu toți au conștiința liniștită, în ce-i privește, în calitate de cititori sau spectatori, în preajma concepției operei poetice. Conform propriei mele experiențe, o asemenea conștiință trebuie să facă imposibilă o stare de captivare și de emoție integrală. Și întrucît ne cunoaștem nu doar prin modul în care întîmplările reale ale vieții acționează asupra noastră, ci și prin acela în care ne lăsăm influențați de personalitățile pe care ni le prezintă propria fantezie și descrierile poeților, vorbim
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
care altminteri pot acționa în sensul respingerii vorba de spirit și simțul pentru comic vor depune mărturie aici despre trăinicia legăturii și o vor strînge, poate, și mai tare. Toate aceste forme ale humorului pot apărea ca stări de moment (emoții sau doar cute sufletești), ca stări de durată (stări sufletești) sau ca expresii ale eului real (mentalitate). Această ultimă formă o numesc, în lucrarea defață, marele humor. În Psihologia mea (VI E, 9), am luat în considerație doar formele humorului
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
mai curînd invers: calea spre superioritate și noblețe sufletească trece prin eroismul care nu recurge la nici unul din aceste expediente. Noblețea sufletească stoică nu a parcurs această cale pînă la capăt 44. Ea a fost plătită scump prin teama de emoțiile involuntare. Orice legătură ce ne atașează de cineva sau de ceva conține și posibilitatea de a fi atras în bucurii și dureri ce se ivesc independent de voința noastră. Stoicii susțineau de aceea că, dacă vrem să ne păstrăm libertatea
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
căror reunire s-ar naște humorul. El exclude contradicțiile vieții, în loc să caute să răzbată prin ele. Humorul este cu putință numai dacă autoafirmarea nu este, în mod obișnuit, atît de scrupuloasă și de încordată încît să se izoleze de orice emoții stîrnite de întîmplările vieții. Humorul presupune că poți să dispui de atîta energie în autoafirmare încît să fii în stare să primești loviturile pe care ți le dă viața și să fii martorul prostiei și al indolenței ce se răspîndesc
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
promised end, or image of that horor?" (King Lear, V, 3, 203). Se observă, din întreaga atmosferă și din unele cuvinte emoționante, că inima lui Shakespeare este prezentă în toate. Descrierile sale seamănă cu niște cristalizări produse sub influența profundei emoții pe care i-au stîrnit-o în suflet propriile trăiri. Ne găsim aici într-un loc deschis al artei, din care putem privi, pornind de la opera poetică ce ne stă istoricește înfață, în însăși viața sufletească a poetului, așa cum a fost
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
ce ar trebui să înțelegem prin "purificare". Poate că cel mai nimerit este să ne gîndim, împreună cu Erwin Rohde (Psyche 2, II, p. 49), la o analogie cu felul în care muzica poate dezlănțui dintr-o dată sentimente puterniceși prin această emoție și descărcarea poate face ca ea să nu pună stăpînire pe suflet într-un mod chinuitor și prohibitiv. În muzica modernă ne-am putea gîndi astfel la simfonia a cincea a lui Beethoven, la "simfonia destinului", în care auzim mai
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
orchestra răsună din nou, după ce s-a încheiat acel solo determinat de o anumită situație. Numai că experiența ne arată că nu e totdeauna lesne de înțeles, în perioadele de armonie ale stării sufletești, ceea ce am îndeplinit involuntar într-o emoție bruscă, fiind trezite subit imboldul și putința de a o face. Momentele de acțiune reprezintă cea mai mare concentrare de care dispune viața sufletească; în ele se realizează cea mai intimă grupare a tuturor forțelor psihice într-o singură direcție
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
dintre vasele sale, la al cărei căpitan ține în mod deosebit. Deodată, ușa magazinului se deschide și căpitanul intră. "Unchiul își ridică privire și, în clipa următoare, sări peste tejghea, aruncîndu-se în gîtul celui care intra". După ce i-a trecut emoția, cei de față l-au văzut pe bătrîn măsurînd cu privirea îngîndurată înățimea și lățimea tejghelei peste care sărise cu totul fără voie. Nu se poate conchide, așadar, din liniștea aparentă a sentimentului total, asupra unei lipse de energie în
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
decît poate spune traducerea curentă a lui "Gestalt" prin "formă". L-am numit pe Harald Höffding "gestaltist", în cartea mea despre Humor 116, pe considerentul că el distinge insistent, în Marele Humor, între sentimentele individuale (cărora alți psihologi le spun "emoții") și cele totale ("Gesamtgefühle"). Höffding deosebește, în acest sens, între sentimentul ridicolului, în forma sa temporară, "relativ simplă", ca sentiment individual (manifestare specifică, obișnuită a micului humor) de trăirea complexă, durabilă și originală din marele humor, ca sentiment total și
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
thnicilor actuale, cum este, de pildă, cunoscutul psiholog francez Maurice Reuchlin. Aceasta a eliminat pur și simplu din Psihologia sa termenul însuși de "sentiment", căruia i-a substituit pe acela de atitudine", considerată "mai curînd, o stare de pregătire", o emoție și "o procedură adaptativă". Cultivarea acestui domeniu, recunoscut îndeobște de "limbajul obișnuit", M.Reuchlin o pune și o lasă pe seama "creației artistice", întrucît "nu putem deloc să diferențiem științific situațiile caracteristice care provoacă emoțiile ce se deosebesc"121. Tendința excesivă
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
curînd, o stare de pregătire", o emoție și "o procedură adaptativă". Cultivarea acestui domeniu, recunoscut îndeobște de "limbajul obișnuit", M.Reuchlin o pune și o lasă pe seama "creației artistice", întrucît "nu putem deloc să diferențiem științific situațiile caracteristice care provoacă emoțiile ce se deosebesc"121. Tendința excesivă a unei asemenea atitudini a fost semnalată, în ultimii ani, și de Andrei Cosmovici, în larg apreciata sa Psiholigie generală, în care arată că sentimentele "se deosebesc de emoții și de simplele dorințe prin
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
științific situațiile caracteristice care provoacă emoțiile ce se deosebesc"121. Tendința excesivă a unei asemenea atitudini a fost semnalată, în ultimii ani, și de Andrei Cosmovici, în larg apreciata sa Psiholigie generală, în care arată că sentimentele "se deosebesc de emoții și de simplele dorințe prin amploarea, prin expansiunea lor. Ele sînt transsituaționale, persistînd în variate împrejurări șo chiar în absența obiectului principal"122. Consecvent cu această distincție, psihologul român a declarat altundeva (într-un comentariu critic din Psihologia socilă, nr.
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
lor. Ele sînt transsituaționale, persistînd în variate împrejurări șo chiar în absența obiectului principal"122. Consecvent cu această distincție, psihologul român a declarat altundeva (într-un comentariu critic din Psihologia socilă, nr. 13/2004), că micul humor reprezintă practic o emoție, în vreme ce marele humor este un sentiment. Referindu-se la derularea sentimentelor, H. Höffding observa, în Marele humor, că ceea ce este doar un mijloc într-o anumită activitate psihică se poate transforma în scop, căpătînd interes în sine; același fenomen a
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
el între "atitudine" și "trăsătură": atitudinea "implică o pregătire pentri răspuns" la fațete precise ale mediului înconjurător", pe cînd trăsătura este "mai generală (cu un nivel mai înalt de integrare)"123; într-alt plan, deosebirea o reia pe aceea dintre emoție și sentiment. Ceea ce se încercase înaintea lui Harald Höffding, în intuiția elucidării problematicii humorului, avusese de la Addison pînă la Cazamian, un caracter mai mult sau mai puțin eseistic, favorizînd de preferință aspectele estetice ale participării intelectului, spiritului și ironiei, la
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
a fi scăderea gradului de activitate fizică. Unele tulburări psihologice primare ca patologia anxioasă, depresivă, tulburările de personalitate, pot constitui factori etiopatogenici ai obezității prin inducere de tulburări de comportament alimentar. 5.3. Anomalii de comportament alimentar Adesea declanșate de emoții, stres, anxietate, consum de etanol etc., tulburările de comportament alimentar cele mai frecvent întâlnite sunt: - gustări interprandiale cu un bogat conținut caloric; - ingestie crescută și frecventă de dulciuri („carbohydrate-craving”); - aport alimentar crescut după ora 19 („night-eating”); - episoade de foame exagerată
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92256_a_92751]