24,388 matches
-
absolută. În rezervație sunt prezente o serie de specii rare de plante, endemisme carpatice sau rodnene. Rezervația naturală Piatra Rea, 50 hectare, este protejată în special pentru abundența exemplarelor de floare de colț (Leontopodium alpinum). Rezervația mixtă „Peștera și Izbucul Izvorul Albastru al Izei”, 100 hectare, este situată în partea estică a Munților Rodnei, pe versantul sudic al Muntelui Măgura. A fost declarată rezervație în anul 1977. Denumirea acestei arii geologice și peisagistice protejate vine de la nuanța verzui-albăstruie a izvorului carstic
Munții Rodnei () [Corola-website/Science/305658_a_306987]
-
Izbucul Izvorul Albastru al Izei”, 100 hectare, este situată în partea estică a Munților Rodnei, pe versantul sudic al Muntelui Măgura. A fost declarată rezervație în anul 1977. Denumirea acestei arii geologice și peisagistice protejate vine de la nuanța verzui-albăstruie a izvorului carstic, unul din afluenții de obârșie al râului Iza. Peștera s-a format la zona de contact dintre șisturile cristaline ale Munților Rodnei și zona calcaroasă, având o lungime de 2.500 m, iar, după recartarea facută de Clubul de
Munții Rodnei () [Corola-website/Science/305658_a_306987]
-
este o peșteră în Munții Bucegi, una din cele mai cunoscute din România. Se află pe versantul drept al Cheilor Ialomiței, în localitatea Moroeni, județul Dâmbovița, pe Muntele Bătrâna, la circa 10 km de izvoarele râului Ialomița, la o altitudine de 1.530 m. Este amplasată la circa 100 m în aval de morena frontală a Ialomiței, la altitudinea absolută de 1.660 m. Se desfășoară pe un singur nivel pe o lungime de aproximativ
Peștera Ialomiței () [Corola-website/Science/305668_a_306997]
-
ultraviolete), fiind atacat ușor de baze sau acizi.Minerale asemănătoare aragonitului sunt: Baritina, Gipsul, Calcitul și Cuarțul. Numele mineralului amintește numele descoperitorului Francois Arago care în 1811 a fost primul care a observat la cuarț proprietatea "devierii axei optice". Alte izvoare atestă faptul că primele locuri unde mineralul a fost descoperit este regiunea Aragon din Spania. Pe lângă argonit, se mai pot găsi în natură alte varietăți ale carbonatului de calciu: Calcit, Vaterit, Calcar, Cretă și Marmură. Varietățile de culoare sunt: ul
Aragonit () [Corola-website/Science/305670_a_306999]
-
nordică este stâncoasa și abruptă, cu roci fosilifere, drept care a fost declară rezervație naturală, iar partea sudică este ocupată de Pădurea Hoia). Un mic lac natural, nu prea adânc, se află în amonte de Cheile Baciului, la marginea pădurii. Câteva izvoare cu debit mare și apă potabilă izvorăsc la marginea de nord a pădurii, în Valea Lungă. Dealurile Hoia (506 m) și Sf. Pavel sunt cele mai înalte puncte din zonă. Vegetația pădurii este foarte variată, ea constând din specii de Fauna
Pădurea Hoia () [Corola-website/Science/305675_a_307004]
-
În anul 1858, va deveni primul european care a poposit pe malurile Lacului Victoria și îi va da numele reginei de atunci a Mării Britanii. Descoperind râul Kagera în 1861 și sursa Nilului Alb în 1862, Speke a dezlegat misterul izvoarelor Nilului, care i-a preocupat pe cercetătorii Continentului Negru ani îndelungați
John Hanning Speke () [Corola-website/Science/305687_a_307016]
-
a lărgit hotarele și au apărut noi denumiri de mahalale. Din cele relatate mai sus Costache Răzeșul a fost acela care și-a durat prima casă în sat, el și-a ridicat-o într-o poiană din pădure, lângă un izvor numit "Ochiul". De aceea cea mai veche mahala din sat se socoate Poiana. Vecină cu Poiana e mahalaua numită "Huțuleuca", se numește așa, fiindcă aici încă din vremuri de demult, s-au așezat cu traiul câteva familii de "huțuli". În
Costești, Ialoveni () [Corola-website/Science/305685_a_307014]
-
Pendjari - Sota - Tasine - Sou Boteli - Eizeb - Limpopo - Linyanti - Lotsane - Marico - Molopo - Moselebe - Motloutse - Nata - Ngamaseri - Ngotvage - Nosop - Okavango - Okva - Shashe - Xaudum Bougouriba - Comoé - Koulpégo - Pendjari - Sisili - Volta Albă (Nakambé) - Volta Neagră (Mouhoun) - Volta Roșie (Nazinon) Kanyaru - Moyovosi - Rumpungu - Ruzizi - Ruvironza (Izvorul Nilului) - Ruvubu Bénoué - Cross - Dja - Donga - Kabia - Kadei - Logome - Lom - Mbam - Mbéré - Ngoko - Noun - Nyong - Ntem - Sanaga - Sangha - Wouri Aoukalé - Bahr Aouk - Bahr Kameur - Bahr Oulou - Bahr Sară - Bamingui - Boumbé ÎI - Chinko - Gribingui - Kadéï - Kotto - Lobaye - Mambéré - Mbomou - Mpoko - Ouaka
Listă de fluvii din Africa () [Corola-website/Science/305699_a_307028]
-
Save - Zambezi Cuando - Cunene - Kuiseb - Orange - Okavango - Fish River - Zambezi Kamdougou Yobé - Niger Benue - Bunga - Cross - Gongola - Hadejia - Kaduna - Komadugu Gana - Komadugu Yobe - Niger - Ogun - Osun - Sokoto - Tarabă Akagera - Kanyaru - Moyowosi - Mukinga - Mukungwa - Muragarazi - Muvumba - Mwogo - Nyabarongo - Rumpungu - Ruzizi - Ruvironza (izvorul Nilului) - Ruvubu Casamance - Falémé - Gambia - Kayanga - Koulountou - Nien Ko - Saloum - Sandougou - Senegal - Soungrougrou - Tiangol Lougguéré - Ferlo - Mboune Bagbe - Jong - Kaba - Kittam - Kolenté - Mahoi - Mano - Meli - Moa - Mongo - Moro - Pampana - Rokel - Sewa - Tăia - Waanje Juba - Shebeli Atbara - Bahr al-Arab - Bahr ez
Listă de fluvii din Africa () [Corola-website/Science/305699_a_307028]
-
toată depresiunea Hațegului. Metropola romană a avut ca nucleu castrul Legiunii a IV-a Flavia Felix, staționată aici probabil încă de la sfârșitul primului război daco-roman (102) După retragerea romană în 271, timp de aproape o mie de ani, nu există izvoare scrise privind istoria Țării Hațegului. Istoricul Radu Popa apreciază că „alături de celelalte teritorii românești și poate chiar mai mult decât ele, datorită antecedentelor și situării sale geografice centrale, Țara Hațegului a parcurs principalele etape de dezvoltare istorică a societății daco-romane
Țara Hațegului () [Corola-website/Science/305695_a_307024]
-
o plantă pe care a numit-o "Sinedra alexiana", flora din Dobrogea , specii forestiere. A făcut pentru prima dată referiri la raportul om-natură, la necesitatea ocrotirii și conservării naturii, la importanța împăduririi. A scris o carte despre plantele din zona izvoarelor din Sîngeorz-Băi. În calitate de cercetător științific a scris 22 lucrări, primind medalia "Bene Merente" clasa I de la Principele Carol, în anul 1890. În anul 1878, activitatea sa intelectuală este completată de elaborarea, împreună cu vărul său dinspre mamă, profesorul Maxim Pop, a
Artemiu Publiu Alexi () [Corola-website/Science/305717_a_307046]
-
Orientarea pe mare este numită navigație aceste cunoștințe le aveau de pildă numai: căpitanul secundul sau cârmaciul vasului, care determinau poziția geografică a vasului cu ajutorul "instrumentelor de navigație", farurile din diferite porturi și hărțile de navigație. Unele izvoare presupun că în India existau deja cunoștințe de navigație în urmă cu 6000 de ani î.e.n. din timpuri străvechi sunt amintiți și egiptenii antici, ulterior corăbieri iscusiți sunt fenicienii care foloseau aștrii pentru orientare pe mare.Despre cârmuirea unei corăbii
Orientare (geografie) () [Corola-website/Science/305743_a_307072]
-
Uzanțele comerciale internaționale constituie un izvor al dreptului comerțului internațional. Uzanțele comerciale sunt practici sau reguli care se aplică în relațiile contractuale dintre participanții la activitatea de comerț internațional. Uzanțele comerciale necesită un element obiectiv determinat de o anumită practică, atitudine sau comportare. Acestea sunt caracterizate
Uzanțe comerciale () [Corola-website/Science/305763_a_307092]
-
nenumărate mostre de fidelitate aproape absolută a lui Xenofon față de învățătura și chiar formulările meastrului. Dar și aici s-au găsit critici care să obiecteze că asemenea congruențe s-ar explica prin faptul că Platon însuși i-a servit drept izvor lui Xeno-fon, Lucrul nu este improbabil cu atât mai mult cu cât scrierile lui Xenofon sunt posterioare capodoperelor lui Platon, de unde s-ar fi putut inspira. P. Chambry plasează acțiunea din Banchetul lui Xeno-fon pe când acesta avea doar vreo doisprezece
Xenofon () [Corola-website/Science/305757_a_307086]
-
prin intermediul "orașelor virtuale". Rezervărilor on-line sunt utilizate cel mai mult în domeniul hotelier, al transporturilor aeriene și pentru serviciile de închiriere autoturisme. Serviciile de rezervări on-line, ca servicii ale societății informaționale, trebuie să se conformeze exigențelor legale care își au izvorul în actele normative ce fac referire la serviciile de Internet în general și la cele de comerț electronic și încheiere contractelor la distanță în particular. Consumatorii pot folosi cărți de credit, cecuri electronice, bani digitali (digital cash în engleză) sau
Turism electronic () [Corola-website/Science/305758_a_307087]
-
în poiană: Maria (Gilda Manolescu) și Mirabela (Medeea Marinescu). Oache le reamintește aventurile prin care au trecut mai demult și pe care fetițele deja le-au uitat și începe să povestească. Povestea începe cu venirea Zânei Pădurilor (Ingrid Celia) la izvorul unde se afla Oache. Zâna a băut din apa izvorului și i-a mulțumit broscoiului pentru darul său, dar Oache i-a răspuns că nu știe despre ce dar este vorba pentru că broscuțele nu sunt bune la nimic. Ca pedeapsă
Maria Mirabela () [Corola-website/Science/306247_a_307576]
-
le reamintește aventurile prin care au trecut mai demult și pe care fetițele deja le-au uitat și începe să povestească. Povestea începe cu venirea Zânei Pădurilor (Ingrid Celia) la izvorul unde se afla Oache. Zâna a băut din apa izvorului și i-a mulțumit broscoiului pentru darul său, dar Oache i-a răspuns că nu știe despre ce dar este vorba pentru că broscuțele nu sunt bune la nimic. Ca pedeapsă pentru minciuna spusă de Oache („E o minciună de îngheață
Maria Mirabela () [Corola-website/Science/306247_a_307576]
-
pentru darul său, dar Oache i-a răspuns că nu știe despre ce dar este vorba pentru că broscuțele nu sunt bune la nimic. Ca pedeapsă pentru minciuna spusă de Oache („E o minciună de îngheață apele”) zâna a înghețat apa izvorului făcând ca broscuței să-i înghețe picioarele în apă. După un timp, surorile Maria și Mirabela au ajuns pe malul pârâului căutându-și mingea. Văzând broscuța prinsă în gheață, Maria vrea să o elibereze spre împotrivirea Mirabelei care insistă să
Maria Mirabela () [Corola-website/Science/306247_a_307576]
-
Cu toate acestea, zâna nu vrea să se ocupe de problemele oamenilor, deoarece cele patru fetițe ce reprezentau anotimpurile erau răcite. Ea vrea să le facă un ceai, dar nu avea apă. Fetițele merg să aducă apă, dar găsesc două izvoare. Oache le ajută pe fete să aleagă care este apa cea mai pură din cele două izvoare. Odată conștient de utilitatea broscuțelor, Oache vede cum gheața de pe picioarele sale se topește fără nicio intervenție magică. Maria și Mirabela doresc să
Maria Mirabela () [Corola-website/Science/306247_a_307576]
-
reprezentau anotimpurile erau răcite. Ea vrea să le facă un ceai, dar nu avea apă. Fetițele merg să aducă apă, dar găsesc două izvoare. Oache le ajută pe fete să aleagă care este apa cea mai pură din cele două izvoare. Odată conștient de utilitatea broscuțelor, Oache vede cum gheața de pe picioarele sale se topește fără nicio intervenție magică. Maria și Mirabela doresc să pună ibricul cu apă pe foc, dar nu au chibrituri pentru a aprinde aragazul. Scăpărici le ajută
Maria Mirabela () [Corola-website/Science/306247_a_307576]
-
grade, luna cea mai caldă fiind iulie iar cea mai rece ianuarie. Precipitațiile medii anule sunt cuprinse între 800 și 900 mm. Principalele râuri care străbat zona sunt Crasna, Almașul și Agrijul, având afluenți pâraie cu debit scăzut, alimentate de izvoare, zapezi și ploi, cu regim de scurgere permanent sau semipermanent. Caracteristică zonei este inexistentă lacurilor naturale. Arealul Munților Meseș adăpostește o gamă variată de animale sălbatice (mamifere, păsări, reptile, amfibieni, insecte) specii de plante din floră (arbori, arbuști, ierburi, flori
Munții Meseș () [Corola-website/Science/306286_a_307615]
-
scăzute. Munții Șureanu reprezintă un uriaș castel de ape subterane și de suprafață. În calcare apele subterane se găsesc în rețele de fisuri și goluri carstice. În adânc rezultă cursuri de apă cu lungimi de sute și mii de metri. Izvoarele de tip resurgență (Șipot, Șura Mare, Ciclovina sau exurgență (Izvorul de sub Piatră,Cuculeu) apar în mod obișnuit la marginea zonei calcaroase. Temperatura izvoarelor, chiar în timpul verii este destul de coborâtă, ajungând până la 4-6 °C la 2000 m. Numai cursul superior al
Munții Șureanu () [Corola-website/Science/306299_a_307628]
-
și de suprafață. În calcare apele subterane se găsesc în rețele de fisuri și goluri carstice. În adânc rezultă cursuri de apă cu lungimi de sute și mii de metri. Izvoarele de tip resurgență (Șipot, Șura Mare, Ciclovina sau exurgență (Izvorul de sub Piatră,Cuculeu) apar în mod obișnuit la marginea zonei calcaroase. Temperatura izvoarelor, chiar în timpul verii este destul de coborâtă, ajungând până la 4-6 °C la 2000 m. Numai cursul superior al Streiului străbate zona montană și se numește râul Petros, părăsind
Munții Șureanu () [Corola-website/Science/306299_a_307628]
-
și goluri carstice. În adânc rezultă cursuri de apă cu lungimi de sute și mii de metri. Izvoarele de tip resurgență (Șipot, Șura Mare, Ciclovina sau exurgență (Izvorul de sub Piatră,Cuculeu) apar în mod obișnuit la marginea zonei calcaroase. Temperatura izvoarelor, chiar în timpul verii este destul de coborâtă, ajungând până la 4-6 °C la 2000 m. Numai cursul superior al Streiului străbate zona montană și se numește râul Petros, părăsind munții în zona localității Baru Mare. Lacurile naturale au origine glaciară și nivală
Munții Șureanu () [Corola-website/Science/306299_a_307628]
-
crestelor peste 1600 m apare vegetația subalpină. În întinsul pădurilor de obișnuite deseori apar petece de tisă, care contituiesc specificul munților Nemira. Fauna este foarte bogată, mamiferele sunt reprezentate de tpate speciile obișnuite din Carpați. În interiorul munților Nemira nu există izvoare carbogazoase, cu atât mai bogate sunt în ape minerale zonele periferice. Băile Fortyogó - a fost o stațiune de agrement, un complex balneoterapeutic al orașului Târgu Secuiesc, a funcționat până în 2000. Astăzi este în folosință doar borvizul unei sonde în afara incintei
Munții Nemira () [Corola-website/Science/306307_a_307636]