23,746 matches
-
în secolul al XIX-lea, atunci când apar primele edificii moderne în Castellon: Spitalul Provincial, Cazino, Parcul Ribalta sau Teatrul Principal. Gastronomia specifică zonei are la bază orezul, peștele și fructele de mare. "Paella", un preparat culinar pe bază de orez, legume și carne sau fructe de mare este felul de mâncare tradițional al regiunii. Varietatea soiurilor de fructe, legume și verderuri permit celor care doresc adoptarea unei diete vegetariene, naturale și sănătoase. Iubitorii practicarii sportului și mișcării dispun de o gamă
Provincia Castellón () [Corola-website/Science/304981_a_306310]
-
Teatrul Principal. Gastronomia specifică zonei are la bază orezul, peștele și fructele de mare. "Paella", un preparat culinar pe bază de orez, legume și carne sau fructe de mare este felul de mâncare tradițional al regiunii. Varietatea soiurilor de fructe, legume și verderuri permit celor care doresc adoptarea unei diete vegetariene, naturale și sănătoase. Iubitorii practicarii sportului și mișcării dispun de o gamă variată de activități pe care le pot practică în Castellon. Plajele din imediata apropiere a orașului îmbie la
Provincia Castellón () [Corola-website/Science/304981_a_306310]
-
orașul Corfu. sunt compuse din șapte insule principale din apropierea coastelor occidentale ale Greciei. Aceste insule sunt predominant muntoase, cu un climat blând și relativ umed. Vegetația este abundentă, cu păduri. Principalele produse agricole sunt stafidele, măslinele, strugurii, cerealele, fructele și legumele. Activitățile principale sunt pescuitul, construcțiile navale și fabricarea de săpun. Insulele Ionice formează o regiune administrativă a Greciei care grupează șase dintre principalele insule ale arhipelagului care îi dau numele: Corfu, Paxos, Itaca, Cefalonia, Leucada și Zante. Insula Cythera, situată
Insulele Ionice () [Corola-website/Science/305072_a_306401]
-
îmbutelierea până la 20 mln. sticle pe an. Conform rezultatelor anului 2001, holdingul a exportat în Rusia 11.760 mii litri de vin, astfel controlând circa 12% din piața vinurilor moldovenești. Sectorul agrar al orașului este specializat în producerea strugurilor, fructelor, legumelor și cărnii. Principalii agenți economici sunt „Agro-Gigant” S.R.L. și „Nezetli-Iuzium” S.R.L. Sistemul de comerț al orașului este format din 101 unități comerciale, 30 ospătării și 17 baruri și cafenele. Orașul Vulcănești dispune de 3 unități de cazare. Sectorul financiar-bancar este
Vulcănești () [Corola-website/Science/305090_a_306419]
-
agricolă, dintre care 148,47 ha pământ arabil și 21,78 pășuni. Pe teritoriul orașului activează societatea pe acțiuni „Mărculești-Combi” - producătoare de nutrețuri, baza petrolieră „Tirex-Petrol”, societatea cu răspundere limitată „Iched-Grup”, care se ocupă cu colectarea și prelucrarea fructelor și legumelor, „Tomas” - cu vânzarea materialelor de construcție. De asemenea, în oraș sunt 6 întreprinderi individuale. Orașul dispune de cale ferată și se află situat în apropierea traseului Florești-Bălți. În vecinătatea localității se află Aeroportul Internațional Mărculești. În secolul al XIX-lea
Mărculești () [Corola-website/Science/305100_a_306429]
-
construite de nemți, bordee de locuit, o fierărie și o poștă. Din scrisoarea Elenei Isacovna Șapchina, care a lucrat în sovhozul Crasnîi Vinogradari în anii 1937-1948, în calitate de agronom, reiese că suprafața viilor era -70 ha, a livezilor -56 ha, a legumelor - 10 ha, era construit un cămin, o casă pentru opt familii. Apă nu era în sat și se aducea din satul vecin Lunga Nouă cu carele trase de boi. În sat mai era o fermă de cai, șopron pentru inventar
Crasnîi Vinogradari, Stînga Nistrului () [Corola-website/Science/305119_a_306448]
-
industriale, importul materiei prime, legăturile cu satele vecine, comerțul intern și extern realizat între cetățeni. În sat se dezvoltă proprietatea privată în ramurile: viticultura, pomicultura, apicultura, precum și sectorul zootehnic — creșterea bovinelor, porcinelor, ovinelor ș.a. În ultimii 15 ani populația cultivă legume în sere, roșiile crescute fiind comercializate la piețile din țară, precum și vândute agenților intermediari, ce le exportă în Belarus. Satul se mândrește cu meșterițele populare Budișteanu Galina și Ceban Ludmila, care și-au expus lucrările la diverse expoziții din sat
Puhăceni, Anenii Noi () [Corola-website/Science/305132_a_306461]
-
în gospodăriile private, cât și în sectorul de stat, se extinde, conformându-se necesităților industriei alimentare, satisfăcând totodată și cererea populației din partea europeană a URSS. Condițiile climatice au permis cultivarea la scară largă a plantelor tehnice și de nutreț, a legumelor, precum și a viței de vie de cele mai diferite soiuri (de masă și de vin). În anul 1964, este fondată gospodăria piscicolă (Rîbhoz), fiind până în prezent una din cele mai mari din sud-vestul fostei URSS. Angajații gospodăriei au contribuit la
Nezavertailovca, Stînga Nistrului () [Corola-website/Science/305123_a_306452]
-
la Chișinău este de 13 km. Populația Băcioiului, cum scrie un călător german, era caldă la suflet, binevoitoare, sinceră și obiectivă. Fiecare gospodar cunoaște cu lux de amănunte, cum să lucreze ogorul, cum să cultive vița de vie, livada, orice legume, cereale, cum să le păstreze, cum să le realizeze. Femeile aveau grijă să prelucreze lîna, inul, cînepa, să țese pînză, stofă, covoare, țoluri pentru a îmbrăca familia și casa. Pentru iarnă confecționau sumane, mantale, iar pentru vară îmbrăcămintea era din
Băcioi, Chișinău () [Corola-website/Science/305126_a_306455]
-
O problemă primordială este legată de ocrotirea mediului ambiant; solul este îmbibat cu chimicale și nitrați ce defavorizează sănătatea sătenilor, mai ales a copiilor. Deși conducerea satului, medicii țin cont de această problemă la ordine de zi, totuși, apa, fructele, legumele conțin încă un procent mare de nitrați. Pe lîngă aceasta în sat sînt peste 320 copii ce suferă de diferite boli; există și un număr impunător de copii handicapați fizic și intelectual.
Băcioi, Chișinău () [Corola-website/Science/305126_a_306455]
-
sat activau peste 200 de gospodării agricole individuale ce prelucrau 1,7 mii de ha, având în posesie mijloace tehnice: 54 de camioane, 5 limuzine, 610 motociclete. Câteva grupuri de țărani s-au încadrat în programul olandez de creștere a legumelor după tehnologii avansate. În perioada de după independență se dezvoltă intens sectorul transporturilor. Au fost fondate companiile „Nord-Trans-Iacuboi” și „Nord-Trans-Zosim” - care asigură transportul internațional al mărfurilor, „Corjeuți-Trans-Petrol” - livrează combustibil, inclusiv în satele vecine. La începutul anilor 2000 la Corjeuți activau peste
Corjeuți, Briceni () [Corola-website/Science/305135_a_306464]
-
și în împrejurimile sale. În 2011, gospodăriile agricole dispuneau de 630 de tractoare și peste 300 de mașini de mare tonaj. Inițial o bună parte din agricultori au activat în baza proiectului olandez „Dezvoltarea Horticulturii”, care avea drept scop creșterea legumelor, în special a castraveților și a roșiilor, însă au fost însămânțate și câteva parcele experimentale cu cartofi. În cele din urmă, cultivarea cartofilor s-a dovedit a fi cea mai profitabilă afacere. Țăranii de la Corjeuți reușesc să obțină câte 14
Corjeuți, Briceni () [Corola-website/Science/305135_a_306464]
-
aceasta atingând uneori chiar cota de 40 t/ha. Toamna, sunt aduși la strânsul recoltei în jur de 3500 de muncitori din raioanele din sudul Moldovei. Una din cele mai mari companii din domeniul agrar este „Arman-Plant”, specializată în cultivarea legumelor: cartof, ceapă, morcov, varză, sfeclă roșie etc. Întreprinderea a fost fondată în 1995 având în prezent un personal de 50 de lucrători. De asemena în Corjeuți funcționează și câteva întreprinderi industriale de prelucrare a produselor agricole. Întreprinderea „Servest-Agro” SRL produce
Corjeuți, Briceni () [Corola-website/Science/305135_a_306464]
-
morcov, varză, sfeclă roșie etc. Întreprinderea a fost fondată în 1995 având în prezent un personal de 50 de lucrători. De asemena în Corjeuți funcționează și câteva întreprinderi industriale de prelucrare a produselor agricole. Întreprinderea „Servest-Agro” SRL produce conserve din legume și fructe: bulion de roșii, roșii uscate, castraveți murați ș.a., iar o parte din producție este exportată în Rusia și statele Uniunii Europene. SA „Combifuraj” este specializată în producerea făinii de grâu, a uleiului de floarea soarelui, comercializarea nutrețurilor și
Corjeuți, Briceni () [Corola-website/Science/305135_a_306464]
-
a noilor tehnologii de cultivare a cartofului, un spectacol de muzică și de dans cu participarea formațiilor artistice din regiune și din țară cu genericul „Cartoful - a doua pâine”, concurs al bucatelor din cartofi (cu degustare), concurs al standurilor cu legume, , concert cu participarea interpreților de muzică populară și ușoară, horă a satului și altele. Festivalul este organizat de Agenția de Dezvoltare Regională Nord și Primăria Corjeuți, în parteneriat cu Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor și
Corjeuți, Briceni () [Corola-website/Science/305135_a_306464]
-
și-au înconjurat satul cu lanuri bogate, cu vii și livezi, specializăndu-se mai ales în viticultură și vinificație.Solul fertil, bogat în humus, clima blind-temperată, caldă vara le permit,în anii buni,să obțină recolte frumoase de cereale, struguri, fructe, legume. Însă relieful satului este neuniform,câmpiile alterînd cu dealuri înalte.Datorită valorificării intensive a terenurilor vegetația naturală a rămas limitată,ocupă în prezent suprafețe mici, deși se deosebește prin diversitatea speciilor,și se poate întîlni doar pe malurile râpelor,marginea
Tartaul, Cantemir () [Corola-website/Science/305148_a_306477]
-
tineretul satului. Colibașul are 5 magazine alimentare și un magazin comercial, de la care sătenii pot procura diferite produse alimentare și obiecte de uz casnic. Agricultura este una din cele mai vechi preocupări cu care se îndeletnicesc colibășenii. Ei cultivă cereale, legume, fructe, culturi tehnice, viță-de-vie. Cercetătorul istoriei Basarabiei A. Scalovschi scria în 1848 că tot drumul districtului Cahul-Prut trecea prin livezi nesfîrșite, amintind drumul printre vilele de pe litoralul sudic al Crimeii. Pe atunci satul avea 17.000 pomi fructiferi. În 1948
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
30 hectare. Odinioară pe larg se cultiva piersicul, caisul, mărul, prunul, nucul. În prezent, însă, se cultivă doar mărul și prunul, ce sînt mai puțin pretențioase la condițiile de mediu. În ultimele decenii s-a micșorat mult suprafața cultivată cu legume, astfel, suprafața ocupată de mazăre este de 103 hectare, fasole 45 hectare, cartofi 15 hectare, ceapă 16 hectare, bostănoase 10 hectare, usturoi 4 hectare, morcov 3 hectare, roșii 3 hectare, sfeclă-roșie 2 hectare. Cauza principală a dezvoltării slabe a agriculturii
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
este de 103 hectare, fasole 45 hectare, cartofi 15 hectare, ceapă 16 hectare, bostănoase 10 hectare, usturoi 4 hectare, morcov 3 hectare, roșii 3 hectare, sfeclă-roșie 2 hectare. Cauza principală a dezvoltării slabe a agriculturii este lipsa apei pentru irigarea legumelor în timpul secetos de vară. În anii ce au urmat după destrămarea colhozului s-au micșorat mult terenurile ocupate de pășuni, apoi în ultimii 4-5 ani ele s-au mărit, deoarece mulți oameni nu mai au posibilitate să cultive tot pămîntul
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
școală de dans, de muzică, pictură, spital, bibliotecă, casă de cultură, biserică. Ocupația de bază a colibășenilor este agricultura. Avînd parte de o climă foarte favorabilă, soluri prielnice , locuitorii cultivă un spectru larg de culturi agricole: cereale (grîu, orz, ovăz), legume (roșii, varză, ardei etc), legumicultura fiind mai dezvoltată în lunca rîului Prut, unde sînt condiții favorabile de aplicare a irigației. Se mai cultivă vița-de-vie, care reprezintă atît emblema sudului, cît și a satului. Puține mai sînt suprafețele cultivate cu livadă
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
Joian, Irodul, Capra, Căluțul, Ursul - obiceiuri bucovinene. Localitatea este gazificată integral, iar numărul posturilor de telefoane în 2008 se cifra la 1300. Principala ramură a economie este agricultura. Mulți locuitori muncesc peste hotare. Țăranii din Răuțel sunt preocupați de cultivarea legumelor în sere, de creșterea vitelor și oilor. Pe teritoriul satului activează două uzine și circa 20 de agenți economici. SA „Fabrica de prelucrare a semințelor de porumb din Răuțel” este cel mai mare agent economic din Răuțel și una dintre
Răuțel, Fălești () [Corola-website/Science/305170_a_306499]
-
ha; drumuri, străzi, piețe, construcții și alte terenuri neagricole - ha. Analiza tipurilor de sol întâlnite în localitate denotă că prevalează solurile de tip cernoziom și de luncă. Vegetația culturală este reprezentată prin culturile tradiționale cultivate: grâu, porumb, floarea soarelui, tutun, legume etc. Plantațiile multianuale au fost defrișate ca rezultat al repartizării cotelor de pământ echivalent proprietarilor particulari, degradării lor și neprelucrării acestor terenuri. Bazinele acvatice se întind pe o suprafață de 53,07 ha și sunt proprietatea Administrației Publice Locale. Acestea
Carahasani, Ștefan Vodă () [Corola-website/Science/305216_a_306545]
-
244 de femei) și, respectiv, 436 de locuitori (196 de bărbați și 240 de femei). Kolhozurile din Groznița, Halahora de Sus și Mihăileni se contopesc în kolhozul "Kotovski" cu sediul în Halahora de Sus. Cultivă cereale, culturi tehnice, fructe și legume. Cînd vine, totuși, anul 1991, sătucul nu susține hotărîrea de a nu participa la referendumul cu privire la păstrarea Uniunii RSS. În 2004 satul întrunea 345 de oameni. La hotarul dintre milenii cei mai vîrstnici oameni de aici erau Petru Țîmbalistîi, 83
Groznița, Briceni () [Corola-website/Science/305224_a_306553]
-
bărbați și 326 de femei) și, respectiv, 495 de locuitori (218 bărbați și 277 de femei). Oamenii apți de muncă au lucrat cîteva decenii în kolhozul "Kotovski", care își avea sediul în Halahora de Sus. Ei cultivau cereale, culturi tehnice, legume și fructe, creșteau animale. Cel mai vîrstnic om în a. 2000 era Mihail Golovatîi (92 de ani), apoi urmau Ion Budescu și Pavel Manziuc (88 de ani), Nicolae Budescu și Vasilisa Uglea (87 de ani). Deja în acel an cele
Halahora de Jos, Briceni () [Corola-website/Science/305225_a_306554]
-
de Instituția "Casa Noastră" i-a împroprietărit și pe cei cu puțin pământ din s. Buzdugeni, repartizându-le 238 ha. N-a fost prea mult acest pământ, dar un gospodar bun poate să-și asig¬ure familia cu mămăligă, cartofi, legume cu un singur hectar de pământ. De aceea buzdugenenii i-au purtat recunoștință pentru această înavuțire pământeanului lor, Ion Buzdugan, care a luptat cu înflăcărare pentru unirea Basarabiei cu România. Destinul de mai departe al s Buzdugeni e identic cu
Buzdugeni, Edineț () [Corola-website/Science/305229_a_306558]