23,004 matches
-
ceilalți și mai ales față de propria persoană respectul de sine și conștiința că drepturile proprii sunt la fel de importante ca și ale celorlalți a comunica cu ceilalți și a avea capacitatea de a Împărtăși motivele propriului refuz Exprimarea având la bază respectul de sine este implicată și În a face cereri sau a solicita ajutor. Formularea pozitivă a cererii, Înțelegerea poziției abordate de celălalt, exprimarea deschisă a sentimentelor și afirmarea de sine sunt elemente care asigură succesul În avansarea unei cereri. Astfel
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
intereselor proprii, cât și ale celorlalți. Înseamnă Încredere crescută În forțele proprii, susținerea și evaluarea propriilor păreri (J. Fleming 1998, 7). Aceleași idei se regăsesc sub forma a șapte mesaje principale ce rezumă asertivitatea la C. Cungi (1999, 1): Câștigarea respectului celorlalți Afirmarea drepturilor A nu căuta Întotdeauna acceptarea din partea celorlalți Păstrarea unei imagini pozitive despre sine Lupta contra depresiei Înfruntarea celorlalți Nu contează eșecul, importantă este afirmarea Pentru o definire mai exactă a asertivității trebuie păstrați În vedere trei factori
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
pe care le exprimă sau de sistemul său de valori. Congruența În comportamentele de comunicare. Asigurarea continuității În procesul de comunicare Asumarea răspunderii pentru afirmațiile făcute, pentru părerile, ideile exprimate Ascultare suportivă Cele opt reguli conturează o atitudine de considerație, respect și Înțelegere față de interlocutor, de dorința de a satisface nevoile sale psihosociale fundamentale, cum ar fi nevoia de Înțelegere, de apartenență, de prietenie, de protejare a imaginii de sine. Cea de-a opta regulă, ascultarea suportivă, trebuie tratată În mod
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
exprimare pozitivă a părerilor, de stingere a conflictelor și de reluare, de adresare a Întrebărilor, sau chiar de retragere dintr-o situație fără ieșire (refuzul de a asculta). Toate aceste strategii permit individului să se afirme pe sine prin câștigarea respectului și valorificarea potențialităților proprii. Este vorba despre exprimarea opiniilor personale, a sentimentelor pozitive și negative, a construirii pas cu pas a succesului În plan social și profesional. Robert B. Cialdini (1984/2004, 13) vorbește despre acei profesioniști ai puterii de
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
ce vor susține și Întări lolialitatea și fidelitatea clientului. c) Mândria ca rezultat al relației de Încredere și integritate sstabilizate. Clienții loiali dezvoltă și sentimentul de mândrie că achiziționează produse de la acele companii. Cuvintele chieie În acest context sunt „demnitate, respect, amabilitate și politețe. Ele reflectă o organizație care este conștientă și apreciază valoarea umană a clienților” (C. Coffman, G. Gonzaley Molina, 2002, p. 157). Sentimentul de mândrie față de companie, marcă, producător e asociază În timp cu pasiunea. d) Pasiunea ce
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
de areveni oentru cumpărături, intenția de a recomanda o marcă, un produs, un serviciu, și cele patru stări emoționale prezentate mai sus. Încrederea siguranța că promisiunile vor fi respectate; integritatea - tratament corect din perspectiva intereselor clientului atunci când apar probleme; mândria - respectul față de clienți ce consolidează stima de sine; pasiunea - „potrivirea” Între client și companie ca indicatori ai loialității și fidelității. Pentru a obține fidelizarea clienților marile companii și marii manageri ăși stabilesc direcții de acțiune Între care pregătirea angajaților pe linia
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
evidențiată de autoare este că mesajele publicitare Îndreptate necontenit Înspre copiii noștri spun un lucru: „Trebuie să cumperi asta dacă vrei să fii cool, la modă sau să nu fii considerat absolut lamentabil”. Efectul publicității este că mulți copii leagă respectul de sine de posesia mărcilor lăudate, a hainelor scumpe și a accesoriilor (unii copii de zece ani au telefoane dotate cu mai multe opțiuni decât modelele părinților lor). De vreme ce cultura populară comercializată nu Încetează să le spună copiilor ce să
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
sensibilitatea unei epoci e aceeași, valorile se transmit prin mijloacele de comunicare, de la un popor la altul prin influentă, imitație si adaptare. TRADIȚIONALISMUL Tradiționalismul se referă la o atitudine culturală și la operele artistice care exprimă și au la bază respectul față de valorile tradiționale și evitarea formelor de expresie moderne, noi, menite să producă o adevărată ruptură cu trecutul literar. Acest curent promovează si apără tradiția, văzută ca o Însumare a valorilor arhaice, se află În antiteză cu modernismul, cele două
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
vecină cu alienarea. Ion este mai dezumanizat decât Vasile Baciu care, obținând În chip asemănător pământul, cu o femeie bogată, s-a purtat blând cu ea, pe când Ion se face vinovat de sinuciderea Anei, față de care nu a nutrit nici respectul cuvenit unui animal. Moartea copilului a provocat manifestări violente, din nou vecine cu nebunia. Ion Își lovește brutal părinții. Doctorul Filipoiu Îl face vinovat de moartea soției și a copilului. Prin faptele sale, Ion a devenit un personaj condamnabil pentru
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Proasta fucționare a unor instituții: corupția, ineficiența; - Deficit de capacități individuale și colective de acțiune - educație scăzută, indisciplină de muncă, capital social scăzut; - Deficitul capacităților instituțiilor responsabile de a acționa; - Deficit al comportametului/stării societății în raport cu valori importante - libertate, democrație, respectul demnității umane, oportunități egale, coeziune socială, egalitate; - Apariția unor oportunități de dezvoltare - integrarea în Uniunea Europeană, apariția pentru o firmă a unor noi piețe. Problemele sociale și dezvoltarea socială Dinamica sistemelor sociale poate fi, în mare măsură, explicată prin comportamentul față de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
riscul din ce în ce mai crescut de sărăcie și excluziune socială și procesul globalizării, statele bunăstării europene au dezvoltat strategii diverse de răspuns, mai mult sau mai puțin capabile să facă față provocărilor actuale. În ciuda suportului populației pentru principiile comun împărtășite de pluralism, respect pentru drepturi individuale, economie de piață socială, egalitate a oportunităților, bunăstare socială și solidaritate, sunt de remarcat criza cu care acestea se confruntă și necesitatea urgentă de a oferi un răspuns european (Alhadeff, Hugendubel, 2005, p. 102). Mai mult decât
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
România și în Europa: relațiile Societățile tradiționale se caracterizează prin importanța covârșitoare a cunoașterii nemijlocite. Relațiile interumane sunt întotdeauna directe, schimbul se bazează pe încrederea între doi parteneri care se cunosc suficient de bine, controlul social este cel dat de respectul datorat unei complicate rețele de obligații reciproce construite în decurs de generații, acțiunile comune ale actorilor umani sunt modelate de tradiție și de relațiile de rudenie, vecinătate, vasalitate ce prevalează în fața prieteniei sau legii. Enclavele tradiționale din societățile în plină
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
aibă o participare deplină în diverse contexte ale vieții publice (spre exemplu, o petrecere a copiilor sau participarea la activități în afara școlii, împreună cu alți copii din școli nesegregate). În 1995, Silver (apud Sen, 2000, p. 7) include în lista excluziunii „respectul, împlinirea și înțelegerea”, dimensiuni excluzionare pe care segregarea în educație le face în mod clar evidente. Chiar înainte de această precizare privind dimensiunile excluziunii sociale, Adam Smith arată ca sentimentul de rușine vizavi de prezentarea în public este o masură a
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
care au delimitat semnificațiile conceptului. Creșterea interesului pentru sistemele de indicatori a fost stimulată ca urmare a activității unor comisii guvernamentale: Recent Social Change, 1933, raportul Comisiei pentru studierea tendințelor sociale, al cărei președinte era W. Ogburn (Social Change with Respect to Culture and Original Nature, 1922) este primul dintr-o serie de astfel de rapoarte și studii finanțate de instituții și agenții guvernamentale din SUA și Europa Occidentală, referitoare la perpectivele creșterii economice. Un alt exemplu notabil îl reprezintă raportul
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
constituie o risipă criminală a muniției, dar constituie la crearea panicei în populație. Cer dela toate Comandamentele, până la cel mai mic, să depună toată diligența, tot sufletul și toată dragostea pentru aducerea la îndeplinire a acestor puncte, pentru fala și respectul ce trebuește să însoțească numele de român. COMANDANTUL CORPULUI DE MUNTE General de Divizie (ss) Gh. Avramescu 216 PROCURORUL INSTRUCTOR al Curții Marțiale a Corpului de Munte Lt. Col. Magistrat (ss) Barbu Dimescu 217 P. Conformitate Grefier Adjutant Oprișan 218 ss
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
populația din orașele Moldovei și-ar fi pierdut aproape complet încrederea în cinstea organelor polițienești. Ea discută deschis și peste tot această stare de decădere morală, ce ar exista azi în rândurile acelora care, garanți ai siguranței publice și al respectului față de legi, ar da dovadă că nu-i interesează decât propriul interes de câștig. D. O. ȘEFUL DE STAT MAJOR GENERAL, Zaharescu p. Conformitate Șeful Biroului 2 Maior Mangesius *) Adnotări: "Biroul 2"; "Dosar. Locotenent Colonel ss. indescifrabil". AMR, fond 25-Armata
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
alcătuită din evrei care prin trecutul și viața lor pot avea un regim de favoare, determinat în mod rigid pe criterii morale limitativ prevăzute, și de dreptul constituțional consfințit, și de care legiuitorul nu a înțeles să se atingă, din respect pentru Constituție. Criteriul acestei categorii a ținut socoteala de o lungă așezare a unor evrei în țară și de acte și fapte precise și neîndoielnice de adeziune la națiunea română (luptă pe linia de foc, rănit, decorat, urmașii celor morți
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
an au putut realiza un venit, deci la o pătrime, modalitățile de stabilire a acestui venit cât și cele de aplicațiune a legii în această formă urmând a fi găsite. Vă rugăm, Domnule Guvernator, să binevoiți a primi asigurarea profundului respect și înaltei stime ce simțim pentru Excelența Voastră. CONSILIUL COMUNITĂȚII EVREILOR CERNĂUȚI Excelenței Sale Domnului Guvernator al Provinciei Bucovina Cernăuți 1137. AMR, fond 1209-Cercul de Recrutare Cernăuți, dosar nr. 574, filele 788-792. Documentul nr. 294 ROMÂNIA București, 1 August 1942 PREȘEDINȚIA
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
ROTAȚIE, SAU SĂ LI SE ACORDE UN CONCEDIU PRIN ROTAȚIE DE 30-45 ZILE ȘI SĂ FIE ADUȘI LA IAȘI, PENTRU A SE PUTEA REFACE, ÎMBRĂCA ȘI APROVIZIONA CU CELE STRICT NECESARE. Primiți, vă rugăm, Domnule General Șef, asigurarea deosebitului nostru respect ce vă păstrăm. Președinte ss. indescifrabil Secretar General ss. indescifrabil DOMNIEI SALE DOMNULUI GENERAL ȘEF AL MARELUI STAT MAJOR BUCUREȘTI *) Adnotări: "Biroul 10"; "Răspuns: a) Concedii nu se pot da, decât 15 zile la 6 luni. b) Nu se pot schimba
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
întreține cu hrană detașamentul ce s'a format în baza dispozițiunilor de mai sus, ar fi irealizabilă. În speranța că veți aprecia justa noastră expunere și o veți rezolva favorabil, vă rugăm, Domnule Comandant General, să binevoiți a primi asigurarea respectului nostru. Președinte, ss. Mayer Mandel 1613 Dst. Mayer Mandel Secretar-General, ss. H. Davidescu 1614 Haralambie Davidescu Domniei-Sale Domnului Comandant al Comandamentului General al Etapelor 1615 *) Adnotare: "Secția 1 ordin la Cercul Teritorial Tecuci că pentru ziua de 21.V. se
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
importantă pentru evoluția și rafinarea ulterioară a chestionarului. Construirea propriu-zisă a chestionarului și stabilirea datelor biografice care vor fi solicitate subiecților Orice chestionar cuprinde trei secțiuni: -O secțiune introductivă, în care se prezintă scopul cercetării și condițiile de participare (confidențialitate, respect pentru intimitatea subiecților etc.), precum și eventuale instrucțiuni de completare a chestionarului. -În a doua secțiune se solicită subiecților o serie de date biografice. Aceste date - determinanți sociali (De Singly et al., 1998) - sînt solicitate în funcție de scopul și ipotezele cercetării. Exemple
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
României era tot construirea socialismului, dar aceasta avea să se înfăptuiască prin satisfacerea propriilor interese naționale, nu prin subordonarea acestora față de interesele lumii socialiste. România avea să coopereze cu alte state socialiste, dar această cooperare avea să se bazeze pe respectul reciproc, egalitatea în drepturi și respectarea specificului național al fiecărui stat. Relațiile cu țările nesocialiste aveau să fie și ele fondate pe principiile neamestecului în treburile interne, respectării suveranității naționale, egalității în drepturi și coexistenței pașnice 844. În încheierea cuvîntării
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
40-a întrunire. Pe 22 noiembrie 1957, pentru a păstra aparențele și a da impresia unui front unit, sovieticii au proclamat în mod oficial Declarația de la Moscova, care includea următorul pasaj: "Relațiile țărilor socialiste se bazează pe principiile deplinei egalități, respectului integrității teritoriale, independenței și suveranității și neamestecului în treburile interne ale altui stat... Statele socialiste pledează, de asemenea, pentru extinderea, în general, a relațiilor economice și culturale cu toate țările... pe baza egalității, a avantajului reciproc și a neamestecului în
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Asociația Austriacă de Politică Externă că America promovează o politică de "diferențiere adică urmărim în ce măsură caută diverse țări să aibă o politică externă autonomă, independentă de Moscova și în ce măsură încurajează liberalizarea internă din punct de vedere politic, economic și al respectului pentru drepturile omului". El a precizat, apoi, că Statele Unite se vor "angaja în relații politice, economice și culturale mai strînse" cu România, mai curînd decît cu Cehoslovacia și Bulgaria, care continuă să "încalce în mod flagrant drepturile fundamentale ale omului
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Between the United States and Nonmarket Economy Countries, Congresul al 96-lea, Sesiunea I, 2 aprilie 1979 Idem, Disapproval of Extension of Presidential Authority to Waive Freedom of Emigration Requirements Under Section 402 of the Trade Act of 1974 with Respect to Romania. Report No. 96-336, Congresul al 96-lea, Sesiunea I, 13 iulie 1979 Idem, Disapproval of Extension of Presidential Authority to Waive Freedom of Emigration Requirements Under Section 402 of the Trade Act of 1974 with Respect to Romania
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]