25,706 matches
-
resetează rapid. In general orice mecanisme nervoase de control presional sunt eficace pe termen scurt și mediu. Pe termen mediu și mai ales lung presiunea arterială este reglată prin controlul lichidelor corpului, mecanismele efectoare principale fiind ingestia de apă și sare și excreția lor renală. Pentru controlul pe termen lung al presiunii arteriale mecanismul principal este reglarea excreției renale de apă, prin fenomenul de diureză presională (asociat obligatoriu, în condiții fiziologice, cu natriureză presională). 13.3.1. Importanța aportului și eliminării
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
crescut, cu creșterea debitului cardiac și deci a presiunii arteriale (fig. 47). La această secvență cauzală se adaugă o buclă bazată pe creștere de rezistență periferică prin fenomen generalizat de autoreglare tisulară a debitului sanguin local. In ce privește ingestia, sarea are efect mai puternic decât apa, deoarece creșterea ingestiei saline determină osmolaritate crescută, care pe de o parte stimulează ingestia de apă prin acțiune asupra centrului setei, iar pe de altă parte crește reabsorbția renală de apă, datorită secreției crescute
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
pori în membrana apicală a celulelor epiteliale (prin inserția de noi molecule de aquaporină). Dacă mecanismul este activat de ingestia salină crescută, retenția hidrică poate duce în timp la hipertensiune arterială. In caz de ingestie hidrică crescută, fără exces de sare, secreția de ADH scade sub valorile bazale, permitând re echilibrarea hidrică, nu numai prin diureză presională, ci și prin scăderea reabsorbției de apă. Creșterea volemiei stimulează voloreceptorii atriali (de fapt baroceptori de joasă presiune), determinând inhibiția reflexă a secreției de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
modificări ireversibile în 3 - 5 minute. Noi născuții sunt mult mai vulnerabili la hipoxie decât adulții. 21. Excreția Reprezintă funcția de eliminare a substanțelor nedorite, produse de procesele metabolice. Are loc la mai multe nivele. La nivel cutanat pentru apă, săruri, substanțe toxice, la nivel digestiv pentru deșeuri solide, compuși nedigerabili, produși de degradare ai hemoglobinei, xenobiotice liposolubile, la nivel respirator pentru dioxidul de carbon și apa obținute din reacțiile metabolice și la nivel renal pentru apă, acizi, xenobiotice hidrosolubile, și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
este secreția activă a ionilor de hidrogen cuplată cu reabsorbția de sodiu. Substanțele ce se secretă precum PAH (acidul paraamino-hipuric) constituie familia secretorie sau familia PAH (fig. 105). Acizi și bazele organice secretate la nivelul tubilor proximali includ substanțe endogene (săruri biliare, adrenalină, AMPc, creatinină, dopamină, hipurați, noradrenalină, oxalați, prostaglandine, steroizi și urați), precum și medicamente (penicilina, sulfonamidele, etc.), secreția fiind deseori competitivă. Toate acest substanțe au afinitate variabilă dar înaltă pentru un sistem secretor acido-bazic organic din tubul proximal, ce prezintă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
asupra reabsorbției apei, creșterea importantă a concentrației ADH-ului produce și vasoconstricție periferică, prin acțiunea asupra unor receptori specifici de la nivelul musculaturii netede arteriale. Această vasoconstricție este îndreptată către restaurarea presiunii arteriale și a restabilirii GFR. Setea și apetitul pentru sare sunt mecanismele prin care sistemele de reglare ale volemiei și osmolarității controlează aportul. Dacă există un deficit de apă sau de sodiu, acestea vor trebui până la urmă compensate prin aport extern, deoarece rinichii nu pot crea noi ioni de sodiu
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
apa se găsește încă în stomac și intestine și nu s-a absorbit încă, pentru a reduce stimularea asupra barosau osmoreceptorilor. Bazele acestui fenomen nu sunt cunoscute, dar este foarte eficientă în prevenirea hiperhidratării. Analogul setei pentru sodiu, apetitul pentru sare, este o parte importantă a homeostaziei sodiului la majoritatea mamiferelor. Este alcătuit din două componente comportamentale: apetitul hedonic (legat de satisfacerea unei plăceri) și apetitul reglator. Apetitul hedonic este prezent și la animale, cărora “le place” sarea și o consumă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
sodiu, apetitul pentru sare, este o parte importantă a homeostaziei sodiului la majoritatea mamiferelor. Este alcătuit din două componente comportamentale: apetitul hedonic (legat de satisfacerea unei plăceri) și apetitul reglator. Apetitul hedonic este prezent și la animale, cărora “le place” sarea și o consumă când au posibilitatea, indiferent dacă au sau nu deficiență de sodiu și, pe de altă parte, motivația de căutare a sării este crescută atunci când există o deficiență de sodiu. La om, apetitul hedonic este foarte important - un
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
satisfacerea unei plăceri) și apetitul reglator. Apetitul hedonic este prezent și la animale, cărora “le place” sarea și o consumă când au posibilitatea, indiferent dacă au sau nu deficiență de sodiu și, pe de altă parte, motivația de căutare a sării este crescută atunci când există o deficiență de sodiu. La om, apetitul hedonic este foarte important - un individ mediu consumă zilnic 10-15 grame de sare, deși i-ar fi suficient 0,5 grame. Pe de altă parte, omul are un apetit
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
dacă au sau nu deficiență de sodiu și, pe de altă parte, motivația de căutare a sării este crescută atunci când există o deficiență de sodiu. La om, apetitul hedonic este foarte important - un individ mediu consumă zilnic 10-15 grame de sare, deși i-ar fi suficient 0,5 grame. Pe de altă parte, omul are un apetit reglator foarte puțin dezvoltat, apare doar în momentul existenței unei hiponatremii semnificative. 26.3. Mecanisme specifice în homeostazia ionilor Toți ionii de importanță fiziologică
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
și numai mici cantități de H rămân să fie eliminați de către rinichi. Sursele cele mai obișnuite de încărcare suplimentară cu acid sunt efortul fizic îndelungat (prin formare de acid lactic), cetoacidoza diabetică (acid acetoacetic și acid β hidroxibutiric), ingestia de săruri acidificatoare precum NH4Cl sau CaCl2 (săruri ale acizilor tari cu baze slabe, care la disociere vor contribui la sinteza de HCl), precum și insuficiența renală - incapacitatea rinichilor de a elimina acidul. Sursele alimentare cele mai importante de baze sunt fructele și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
rămân să fie eliminați de către rinichi. Sursele cele mai obișnuite de încărcare suplimentară cu acid sunt efortul fizic îndelungat (prin formare de acid lactic), cetoacidoza diabetică (acid acetoacetic și acid β hidroxibutiric), ingestia de săruri acidificatoare precum NH4Cl sau CaCl2 (săruri ale acizilor tari cu baze slabe, care la disociere vor contribui la sinteza de HCl), precum și insuficiența renală - incapacitatea rinichilor de a elimina acidul. Sursele alimentare cele mai importante de baze sunt fructele și legumele. Acestea conțin sărurile de sodiu
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
sau CaCl2 (săruri ale acizilor tari cu baze slabe, care la disociere vor contribui la sinteza de HCl), precum și insuficiența renală - incapacitatea rinichilor de a elimina acidul. Sursele alimentare cele mai importante de baze sunt fructele și legumele. Acestea conțin sărurile de sodiu sau potasiu ale unor acizi organici slabi (citric și oxalic). Anionii acestor săruri sunt metabolizați la CO2 , care va fi eliminat respirator, lăsând în LEC NaHCO3 și KHCO3 . Alte surse pot fi ingestia în mari cantități de săruri
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
sinteza de HCl), precum și insuficiența renală - incapacitatea rinichilor de a elimina acidul. Sursele alimentare cele mai importante de baze sunt fructele și legumele. Acestea conțin sărurile de sodiu sau potasiu ale unor acizi organici slabi (citric și oxalic). Anionii acestor săruri sunt metabolizați la CO2 , care va fi eliminat respirator, lăsând în LEC NaHCO3 și KHCO3 . Alte surse pot fi ingestia în mari cantități de săruri alcaline precum NaHCO3 , dar cea mai frecventă cauză de alcaloză este pierderea prin vomismente a
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
sărurile de sodiu sau potasiu ale unor acizi organici slabi (citric și oxalic). Anionii acestor săruri sunt metabolizați la CO2 , care va fi eliminat respirator, lăsând în LEC NaHCO3 și KHCO3 . Alte surse pot fi ingestia în mari cantități de săruri alcaline precum NaHCO3 , dar cea mai frecventă cauză de alcaloză este pierderea prin vomismente a unor cantități mari de suc gastric bogat în HCl. 26.4.1. Ecuația Henderson-Hasselbach Ecuația generală pentru un sistem tampon este , unde Areprezintă anionul, iar
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
salivară nu este o formă reală de excreție, pentru că de obicei substanțele eliminate prin salivă sunt înghițite. Excreția este dependentă de pH-ul salivar și de gradul de legare cu proteinele plasmatice. Tubii excretori ai glandelor salivare excretă apă și săruri și sunt sensibili la reglarea eliminării prin aldosteron. Eliminarea salivară a substanțelor este folositoare pentru monitorizarea nivelelor plasmatice ale anumitor droguri sau medicamente. Este de asemeni o cale de eliminare pentru virusuri și bacterii.
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
și barați-o, colorați-o etc; identificarea literei „b” într-un text tipărit și diferențierea ei de alte litere asemănătoare din punct de vedere grafic (b-p, b-d); „Completați numele poveștilor cu cuvântul potrivit”: „Față.......și față moșului” „Punguța cu doi......” „Sarea în .......” „Căutați pe harta nume de orașe care încep cu litera B” (le pot scrie sau formulă propoziții); jocul „ȚOMANAP” (țări, orașe, munți, ape, nume, animale, plante); completare de rebusuri cu suport imagistic sau citit de profesor; recitarea de poezii
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
statului Utah. Geneza acestor arcuri naturale din Podișul Colorado este legată în primul rând de condițiile create de litologie, nu numai de suprafață ci și de adâncime. Astfel, sub depozitele mezozoice (în special triasice) din zonă există un strat de sare paleozoică foarte gros (după unele estimări ar fi vorba de o grosime de câteva mii de metri). Peste acest strat de sare s-au depus roci continentale de vârstă paleozoic superior - mezozoic, printre care și gresia de Entrada și gresia
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
suprafață ci și de adâncime. Astfel, sub depozitele mezozoice (în special triasice) din zonă există un strat de sare paleozoică foarte gros (după unele estimări ar fi vorba de o grosime de câteva mii de metri). Peste acest strat de sare s-au depus roci continentale de vârstă paleozoic superior - mezozoic, printre care și gresia de Entrada și gresia de Navajo, de vârstă jurasică. Sub presiunea depozitelor de deasupra, sarea paleozoică de dedesubt, elastică, s-a deformat și parțial s-a
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
o grosime de câteva mii de metri). Peste acest strat de sare s-au depus roci continentale de vârstă paleozoic superior - mezozoic, printre care și gresia de Entrada și gresia de Navajo, de vârstă jurasică. Sub presiunea depozitelor de deasupra, sarea paleozoică de dedesubt, elastică, s-a deformat și parțial s-a solvit, modificându-și forma și volumul. Rezultatul a fost deranjarea stratelor de deasupra, mai ales sub formă de domuri. Fisurile create s-au lărgit treptat, ca urmare a acțiunii
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
explozie vegetală, când deșertul “înflorește” ca urmare a precipitațiilor căzute. Situația însă e trecătoare, dar asta nu o face mai puțin spectaculoasă. Dar și peisajele fără vegetație - dunele de nisip care sunt prezente mai ales în partea centrală, aflorimentele de sare care apar uneori sub formă de creste și ace de sare cu dimensiuni de până la un metru, relieful vulcanic, în care se remarcă în special curgerile de lave și conurile vulcanice - încântă privitorul și sunt tot la fel de multe locuri de
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
însă e trecătoare, dar asta nu o face mai puțin spectaculoasă. Dar și peisajele fără vegetație - dunele de nisip care sunt prezente mai ales în partea centrală, aflorimentele de sare care apar uneori sub formă de creste și ace de sare cu dimensiuni de până la un metru, relieful vulcanic, în care se remarcă în special curgerile de lave și conurile vulcanice - încântă privitorul și sunt tot la fel de multe locuri de explorat. Lumea animală este ceva mai bogată, incluzând 26 specii de
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
Două dintre acestea, Humberstone și Santa Laura au fost incluse, din anul 2005, pe lista UNESCO. Pentru turiștii dornici de vacanțe inedite, Deșertul Atacama ar putea fi o alegere bună. Morfologia de suprafață a deșertului este variată, incluzând bazine de sare (salinas), dune de nisip, curgeri de lavă, peisaje spectaculoase cu forme de eroziune dintre cele mai neobișnuite. Aerul extrem de uscat induce o transparență extraordinară, ceea ce-i conferă o bună vizibilitate. Lista obiectivelor turistice care pot fi vizitate este amplă, ea
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
de Atacama este un lac sărat situat la sud de localitatea San Pedro de Atacama și ocupă un areal de 3000km2, cu o lungime de 100km și o lățime de 80km. Apa lacului este ascunsă sub un strat gros de sare (tiznada) amestecat cu praful deșertului. 27% din resursele mondiale de litiu sunt concentrate în spațiul acestui lac. Spre est bazinul acestui lac este dominat de un lanț de vulcani ce se înșiruie aproximativ pe direcția nord - sud : Licancabur (5920m), Acamarachi
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
ale preparatului enzimatic [18]. b). activarea suporturilor prin reacția de condensare a grupărilor carboxilice cu carbodiimide. c). activare prin reacția de amidare cu hidrat de hidrazină a grupelor carboxilice sau aminice urmată de reacția de diazotare. d). reacția acidului monocloracetic (sarea de sodiu) asupra unui scimbator de anioni slab bazic. e). reacția copolimerilor acrilici reticulați cu cu hidroxilamină (clorhidrat). În continuare sunt prezentate succint cele trei metode de imobilizare a enzimelor prin legare pe suport. După cum se vede din Figura 2
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Ion Bunia () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1455]