24,388 matches
-
mai bogate sunt în ape minerale zonele periferice. Băile Fortyogó - a fost o stațiune de agrement, un complex balneoterapeutic al orașului Târgu Secuiesc, a funcționat până în 2000. Astăzi este în folosință doar borvizul unei sonde în afara incintei băii. Poian - numeroase izvoare minerale carbogazoase, dintre care două cele mai de seamă în valea Zonda. Au fost îmbuteliate între anii 1892-1995, când fabrica a fost închisă. A purtat diverse nume ca: "Venus, Mariska, Székely, Poian, Nemere" și "Cristal". Estelnic - apele minerale și mofetele
Munții Nemira () [Corola-website/Science/306307_a_307636]
-
diverse nume ca: "Venus, Mariska, Székely, Poian, Nemere" și "Cristal". Estelnic - apele minerale și mofetele nu sunt valorificate, cea mai cunoscută dintre toate este "Fântâna lui Hristos". Stațiunea Slănic-Moldova - a devenit vestită atât în țară cât și în străinătate datorită izvoarelor sale sărate-carbogazoase. Mostrele de apă minerală au câștigat multe premii internaționale (1881 Frankfurt, 1883 Viena, 1889 Paris, 1894 Budapesta etc.). Rezervația Naturală Izvorul Alb - se află în aproprierea drumul forestier pe valea cu același nume. Este un petec de 45
Munții Nemira () [Corola-website/Science/306307_a_307636]
-
este "Fântâna lui Hristos". Stațiunea Slănic-Moldova - a devenit vestită atât în țară cât și în străinătate datorită izvoarelor sale sărate-carbogazoase. Mostrele de apă minerală au câștigat multe premii internaționale (1881 Frankfurt, 1883 Viena, 1889 Paris, 1894 Budapesta etc.). Rezervația Naturală Izvorul Alb - se află în aproprierea drumul forestier pe valea cu același nume. Este un petec de 45,5 ha suprafață de tise Taxus baccata seculare. Parcul dendrologic Hăghiac, Dofteana - este un parc înființat în anii 20' ce cuprinde 660 de
Munții Nemira () [Corola-website/Science/306307_a_307636]
-
superioare sunt intermitente, au caracter torențial, prezentând în profil longitudinal numeroase cascade și rupturi de pantă. În porțiunile în care străbat calcarele sau stive mai groase de grohotișuri se pierd în subteran pentru a apare în aval sub forma unor izvoare puternice.
Masivul Postăvarul () [Corola-website/Science/306311_a_307640]
-
aspect specific al hidronimiei Munților Bîrgău îl constituie faptul că unele ape curgătoare poartă nume determinate de anumite caractere fizico-geografice. Circa 12 rîuri au denumiri cu semnificație fitogeografică (Valea Teiulul, Făgețelul, Siminicul, Flnațe, Tisa) sau care amintesc că își adună izvoarele din regiuni despădurite (Runcu, Izvorul Arsului, Arșița, Ciotina etc. = pîraile zonelor despădurite). Multe din apele curgătoare poartă numele masivelor din care izvorăsc (Chicera, Muntelui, Măgura, Tomnaticul etc.) sau au semnificație zoo-geografică (Ursoaia, Lupului, Cioroiului. Cerbul etc.) Numeroase sînt hidronimele cu
Munții Bârgău () [Corola-website/Science/306309_a_307638]
-
Bîrgău îl constituie faptul că unele ape curgătoare poartă nume determinate de anumite caractere fizico-geografice. Circa 12 rîuri au denumiri cu semnificație fitogeografică (Valea Teiulul, Făgețelul, Siminicul, Flnațe, Tisa) sau care amintesc că își adună izvoarele din regiuni despădurite (Runcu, Izvorul Arsului, Arșița, Ciotina etc. = pîraile zonelor despădurite). Multe din apele curgătoare poartă numele masivelor din care izvorăsc (Chicera, Muntelui, Măgura, Tomnaticul etc.) sau au semnificație zoo-geografică (Ursoaia, Lupului, Cioroiului. Cerbul etc.) Numeroase sînt hidronimele cu semnifucații în antroponimie (Bucur, Marta
Munții Bârgău () [Corola-website/Science/306309_a_307638]
-
Măria, Strugarului, Pîrîul lui Ioniță etc.) și mai puțin frecvente cele care reflectă litologia (Ilva, Glodului, Illvețul, Iliuța Calului, Colbul), cu precădere argiloasă. Caracterele fizice și chimice ale apelor sînt oglindite de numele a numeroase rîuri (Sărata, Borcutului, Secu, Slatinii, Izvorul Alb etc.), ca și aspectele geomorfologice ale văii (Valea Pustie, Grozavul, Teșna, Teșna Mică și Teșnița - cu semnificația de văi înguste; Strîmba, Pietroasa de Jos și de Sus, Valea Mare etc.) Anumite văi reflectă numele localităților pe care le străbat
Munții Bârgău () [Corola-website/Science/306309_a_307638]
-
al Someșului Mare), cu o lungime de 65,4 km, care drenează o suprafață de 662 Km2, din care peste 400 km2 numai în regiunea Munților Bîrgău. Apele minerale constituie o bogăție deosebită datorită calității lor terapeutice, numărului mare de izvoare, cît și prin debitele ridicate. Izvoarele de pe valea Someșului Mare, Rodna șl Valea Vinului din Munții Rodnei sînt cunoscute de pe vremea romanilor. Apele minerale sînt concentrate pe valea Someșului Mare (stațiunea Sîngeorz-Băi) și pe valea Ilvei.
Munții Bârgău () [Corola-website/Science/306309_a_307638]
-
de 65,4 km, care drenează o suprafață de 662 Km2, din care peste 400 km2 numai în regiunea Munților Bîrgău. Apele minerale constituie o bogăție deosebită datorită calității lor terapeutice, numărului mare de izvoare, cît și prin debitele ridicate. Izvoarele de pe valea Someșului Mare, Rodna șl Valea Vinului din Munții Rodnei sînt cunoscute de pe vremea romanilor. Apele minerale sînt concentrate pe valea Someșului Mare (stațiunea Sîngeorz-Băi) și pe valea Ilvei.
Munții Bârgău () [Corola-website/Science/306309_a_307638]
-
facies petrografic, ca depresiunea Găinești, pe Suha Mică (pe șisturi argiloase și marne bituminoase oligocene), depresiunile Pipirig, cea de pe Ozana și de pe Hangu, pe Bistrița (pe marnocalcarele cretacic-superioare de Hangu), aceasta din urmă acoperită acum de apele lacului de acumulare Izvorul Muntelui. În aceleași roci au fost modelate și înșeuări destul de joase, care au permis amenajarea traversărilor, ca Petru-Vodă (la 900 m). De regulă între sectoarele mai largi râurile trec prin scurte defilee, pe care le-au săpat în roci mai
Munții Stânișoarei () [Corola-website/Science/306306_a_307635]
-
destul de joase, care au permis amenajarea traversărilor, ca Petru-Vodă (la 900 m). De regulă între sectoarele mai largi râurile trec prin scurte defilee, pe care le-au săpat în roci mai dure, așa cum sunt cele două defilee ale Bistriței de la Izvorul Muntelui și de la Straja, în gresia eocena de Tărcau, primul servind și construcției barajului pentru lacul de acumulare al hidrocentralei „Stejarul”. Orografic se prezintă că o culme principala (vestică) mai înaltă, cu o asimetrie generală între flancul vestic (înclinare de
Munții Stânișoarei () [Corola-website/Science/306306_a_307635]
-
dificultăți materiale importante în întreținerea și exploatarea drumurilor (în special a șoselei Bicaz - Largu). Versanții poartă amprenta modelarii periglaciare, în special prin solifluxiuni, iar în prezent alunecările au o amploare deosebită: în Depresiunea Pipirig, regiunea Ostra-Plutonița, versantul stâng al Lacului Izvorul Muntelui, bazinul superior la pâraielor Cracăul Negru și Cuejdiu. Rețeaua hidrografica aparține râului Siret, care colectează apele râurilor Moldova și Bistrița. Direcția generală a rețelei hidrografice este NNV-SSE. Cursurile de apă sunt: Climă acestor munți se apropie înspre nord de
Munții Stânișoarei () [Corola-website/Science/306306_a_307635]
-
de la ieșirea din Asău ca o "săritoare" în două trepte. "Lacurile de la Stirigoi" - Sunt în număr de 3 și se află lângă Mănăstirea Stirigoi. Sunt lacuri similare, formate pe trepte de alunecare. "Valea Pârâului Lespezilor" - Pârâul Lespezi are ca emisar Izvorul Alb, care se varsă în Asău. Valea sa este suport pentru drumul terasat pentru transport petrolier care ajunge la Bolătău. Pe cursul său se găsesc mici cascade și săritori. "Izvoarele de la Negulești" - Sunt (10 izvoare), sunt ape clorosodice, magnezice, iodurate
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]
-
de alunecare. "Valea Pârâului Lespezilor" - Pârâul Lespezi are ca emisar Izvorul Alb, care se varsă în Asău. Valea sa este suport pentru drumul terasat pentru transport petrolier care ajunge la Bolătău. Pe cursul său se găsesc mici cascade și săritori. "Izvoarele de la Negulești" - Sunt (10 izvoare), sunt ape clorosodice, magnezice, iodurate. Există în apropierea izvoarelor sărate un izvor cu apă dulce oligoradioactiv. Potențialul lor a fost valorificat începând din 1874 până în 1962 în Stațiunea Balneo-Climaterică Negulești, actual aflată în conservare "Izvoarele
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]
-
Pârâul Lespezi are ca emisar Izvorul Alb, care se varsă în Asău. Valea sa este suport pentru drumul terasat pentru transport petrolier care ajunge la Bolătău. Pe cursul său se găsesc mici cascade și săritori. "Izvoarele de la Negulești" - Sunt (10 izvoare), sunt ape clorosodice, magnezice, iodurate. Există în apropierea izvoarelor sărate un izvor cu apă dulce oligoradioactiv. Potențialul lor a fost valorificat începând din 1874 până în 1962 în Stațiunea Balneo-Climaterică Negulești, actual aflată în conservare "Izvoarele de la Moinești" - În zona municipiului
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]
-
varsă în Asău. Valea sa este suport pentru drumul terasat pentru transport petrolier care ajunge la Bolătău. Pe cursul său se găsesc mici cascade și săritori. "Izvoarele de la Negulești" - Sunt (10 izvoare), sunt ape clorosodice, magnezice, iodurate. Există în apropierea izvoarelor sărate un izvor cu apă dulce oligoradioactiv. Potențialul lor a fost valorificat începând din 1874 până în 1962 în Stațiunea Balneo-Climaterică Negulești, actual aflată în conservare "Izvoarele de la Moinești" - În zona municipiului există o serie de izvoare minerale: la Lucăcești, Schela
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]
-
Valea sa este suport pentru drumul terasat pentru transport petrolier care ajunge la Bolătău. Pe cursul său se găsesc mici cascade și săritori. "Izvoarele de la Negulești" - Sunt (10 izvoare), sunt ape clorosodice, magnezice, iodurate. Există în apropierea izvoarelor sărate un izvor cu apă dulce oligoradioactiv. Potențialul lor a fost valorificat începând din 1874 până în 1962 în Stațiunea Balneo-Climaterică Negulești, actual aflată în conservare "Izvoarele de la Moinești" - În zona municipiului există o serie de izvoare minerale: la Lucăcești, Schela Moinești si Lunca
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]
-
Izvoarele de la Negulești" - Sunt (10 izvoare), sunt ape clorosodice, magnezice, iodurate. Există în apropierea izvoarelor sărate un izvor cu apă dulce oligoradioactiv. Potențialul lor a fost valorificat începând din 1874 până în 1962 în Stațiunea Balneo-Climaterică Negulești, actual aflată în conservare "Izvoarele de la Moinești" - În zona municipiului există o serie de izvoare minerale: la Lucăcești, Schela Moinești si Lunca Șesului sunt clorosodice, iar în Parcul Băi și pe versantul nordic al Dealului Oșoiu - în Lucăcești, sulfuroase (dar și bicarbonatae, calcice, magneziene, hipotone
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]
-
iodurate. Există în apropierea izvoarelor sărate un izvor cu apă dulce oligoradioactiv. Potențialul lor a fost valorificat începând din 1874 până în 1962 în Stațiunea Balneo-Climaterică Negulești, actual aflată în conservare "Izvoarele de la Moinești" - În zona municipiului există o serie de izvoare minerale: la Lucăcești, Schela Moinești si Lunca Șesului sunt clorosodice, iar în Parcul Băi și pe versantul nordic al Dealului Oșoiu - în Lucăcești, sulfuroase (dar și bicarbonatae, calcice, magneziene, hipotone) și feruginoase. O parte sunt captate, mai puțin cele din
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]
-
Lucăcești. Cândva orașul a figurat printre stațiunile balneare din România în mod oficial. "Baia tradițională Muhos" - La poalele muntelui Barațcoș (1342 m), între satele Poiana Fagului și Răchitiș pe un afluent de dreapta al pârâului Valea Rece - Muhoș, valea găzduiește izvoare de apă minerală "pucioasă" și o mică amenajare balneară. "Alte izvoare minerale" În arealul Munților Tarcău se găsesc mai multe arii protejate prin lege. Aceste sunt: Rezervația faunistică Brateș - o zonă montană împădurită, cu rol de protecție pentru cocoșul de
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]
-
mod oficial. "Baia tradițională Muhos" - La poalele muntelui Barațcoș (1342 m), între satele Poiana Fagului și Răchitiș pe un afluent de dreapta al pârâului Valea Rece - Muhoș, valea găzduiește izvoare de apă minerală "pucioasă" și o mică amenajare balneară. "Alte izvoare minerale" În arealul Munților Tarcău se găsesc mai multe arii protejate prin lege. Aceste sunt: Rezervația faunistică Brateș - o zonă montană împădurită, cu rol de protecție pentru cocoșul de munte ("Tetrao urogallus"), Pădurea Goșman (cel mai vechi arel protejat din
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]
-
parcurse pe drumuri forestiere în lungul văilor principale și ale afluenților acestora. Urcușurile nu sunt prea accentuate și în general au o durată sub 1 oră. Traseele sunt - în general - accesibile și iarna dacă durata lor nu depășește 8-9 ore. Izvoarele și pâraiele cu apă potabilă sunt destul de frecvente, ocazional putându-se folosi mijloacele auto locale. Traseele turistice nu sunt marcate. Pe orice traseu pot fi întâlnite la distanțe maxime de 3-4 ore stâne, diverse sălașuri, cabane de vânătoare sau refugii
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]
-
o lungime de 45 km; pe această distanță râul coboară de la 1 000 la 800 m altitudine absolută. În partea de nord-vest Pasul Rotunda (1 271 m) se insinuează ca o puternică inflexiune între Munții Suhard și Munții Rodnei, iar izvoarele Someșului Mare, Pasul Suhard (1 150 m) și, în continuare, valea Coșnei, pînă la ieșirea în depresiune, formează limita spre Munții Bîrgău. La sud, Depresiunea Dornelor, cu compartimentele Poiana Stampei și Dorna, se intercalează ca un spațiu întins între Suhard
Munții Suhard () [Corola-website/Science/306308_a_307637]
-
găsesc la sud de vîrful Fărăoane, sub vîrful Icoana și la vest de vîrful Omu. Cel mai interesant, de formă ovoidală, este cel situat sub vîrful Icoana, lîngă traseul de culme. În zona Munților Suhard apar și o serie de izvoare minerale carbogazoase. Ele sînt prezente Ia Vatra Dornei, la Dorna Candrenilor, în Poiana Vinului și în Poiana Coșnei. Acestea sînt valorificate în stațiunea Vatra Dornei și prin îmbuteliere. În bazinul superior al rîului Diaca, afluent al Bistriței Aurii, în punctul
Munții Suhard () [Corola-website/Science/306308_a_307637]
-
prezente Ia Vatra Dornei, la Dorna Candrenilor, în Poiana Vinului și în Poiana Coșnei. Acestea sînt valorificate în stațiunea Vatra Dornei și prin îmbuteliere. În bazinul superior al rîului Diaca, afluent al Bistriței Aurii, în punctul Borcut, se află un izvor mineral cu un debit de 0,1 l/s. Datorită configurației reliefului și în Masivul Suhard zonalitatea vegetației este evidentă. În partea superioară a masivului, la peste 1 600—l 700 m, se dezvoltă un complex de tufărișuri și pajiști
Munții Suhard () [Corola-website/Science/306308_a_307637]