23,746 matches
-
kg fîn, pînă la 10 kg carne, pînă la 10 kg lapte, 50 ouă, 250 gr. brînză de la fiecare oaie producătoare, cîte 250 gr lînă de la fiecare oaie și cîte 50 gr. de la fiecare capră. Totodată, statul sovietic achiziționa struguri, legume și fructe. La acestea se mai adaugă impozitul pe imobil. În cazul că gospodăria nu achita aceste prestații, capul familiei, iar uneori chiar întreaga familie, era pedepsită cu ani grei de închisoare. Una din măsurile prin care puterea sovietică a
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
din aceste îndeletniciri au format baza alimentării locuitorilor de la sate. Particularitățile alimentației depindeau de gospodăria auxiliară, care asigura familia țărănească cu principalele produse. Prin urmare culturile cerealiere (grîul, secara, mălaiul, porumbul), leguminoasele (fasole, mazăre), cucurbitaceele (pepeni verzi, pepeni galbeni, dovleci), legumele (varză, ceapă, ridiche, usturoi, cartofi, ardei), fructele (prune, pere, mere, caise) și, bineînțeles carnea și produsele lactate erau componente ale mîncării. Totuși alimentația țăranilor depindea și de anotimp. În fiecare sezon erau bucate specifice. De exemplu, printre bucatele tradiționale, consumate
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
țăranilor depindea și de anotimp. În fiecare sezon erau bucate specifice. De exemplu, printre bucatele tradiționale, consumate primăvara erau: tocana de urzici, borșul verde, zeama din carne de miel, cașul ș.a. Vara și toamna țăranii se alimentau, în special, cu legume proaspete și produse lactate. Pentru iarnă și primăvară făceau rezerve de cartofi, morcovi, leguminoase, ceapă, diverse murături, brînză de oi, slănină. În perioada lucrărilor pămîntului, țăranii mîncau direct în cîmp, luînd cu sine la deal pîine, brînză, slănină, ceapă, carne
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
pămîntului, țăranii mîncau direct în cîmp, luînd cu sine la deal pîine, brînză, slănină, ceapă, carne și chiar mîncare caldă. Întorcîndu-se seara mîncau de asemenea bucate calde: mămăligă, borș, supă, diverse bucate din cartofi, carne, paste făinoase de casă (tocmagi), legume murate, lactate. Caracterul alimentației era influențat și de interdicțiile religioase. Din această cauză țăranii consumau iarna și primăvara preponderent vegetale. Se respecta postul înaintea Сrăciunului și înaintea Sfintelor Paști. La începutul secolului trecut cele mai răspîndite bucate la Alcedar erau
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
Gama produselor agricole columbiene este una dintre cele mai variate din regiune. Suprafața de teren arabil este estimată la 4.545.000 hectare. Principalele culturi agricole ale Columbiei sunt cafea, flori decorative, banane, orez, tutun, porumb, trestie de zahăr, cacao, legume, produse marine, culturi oleaginoase. Turismul în Columbia atinge cotele maxime în timpul festivalurilor Cali Fair, Carnavalul Barranquilla, Festivalul de Teatru Iberoamerican din Botoga, Festivalul Florilor. În timpul sărbătorilor de Crăciun și a zilei Naționale a Columbiei, deasemeni se înregistrează un număr crscut
Economia Columbiei () [Corola-website/Science/305994_a_307323]
-
celei cerealiere și la optimizarea structurală a agriculturii. Astfel, China a obținut performanțe remarcabile în agricultură. In momentul de față, China se situează pe primul loc în lume în ceea ce privește producția de cereale, bumbac, rapiță, tutun, carne, fructe de mare și legume. China avea 384 de milioane de internauți la finalul lui 2009, mai mult decât oricare altă țară din lume. La jumătatea lui 2005, China avea circa 49,5 milioane de calculatoare conectate la Internet, față de 41,6 de milioane cât
Economia Chinei () [Corola-website/Science/306026_a_307355]
-
celor de la Băile Tușnad. Pădurile ocupă o zonă întinsă în zona muntoasă și deluroasă a Țării Bârsei. Localitățile aflate în zona subcarpatică dispun de importante suprafețe cu fânețe și pășuni. De asemenea, în zona depresionară, șesul este prielnic culturii de legume și cereale precum și a plantelor industriale. Pe tot cuprinsul Țării Bârsei și a comunei Șercaia s-au pus sub ocrotire întinse suprafețe de teren, care prezintă interes științific, social și estetic. Cea mai cunoscută rezervație este "Poiana cu narcise" din
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
atât bucate de zi cu zi cât și preparate speciale de sărbătoare. Poporul român fiind creștin încă de la începuturile formării sale, Bucătăria românească cuprinde numeroase bucate de praznic rânduite în funcție de anotimpul și sărbătoarea pomenită. Bucatele românești sunt alcătuite atât din legume, cereale, uleiuri vegetale, lapte, produse lactate cât și din carne și subproduse din carne. Un loc aparte în Bucătăria românească îl au dulciurile, plăcintele, dulcețurile. Secuii și sașii transilvăneni au avut numeroase contribuții importante la arhitectura transilvăneană, inclusiv numeroase biserici
Cultura României () [Corola-website/Science/304747_a_306076]
-
unt”. Melanjurile de unt reprezintă astăzi o parte importantă a pieței de produse tartinabile. Margarina tartinabilă de generație nouă este un produs destinat în special prepararii sandwich-urilor și tartinelor. De asemenea, cu ajutorul ei, pot fi preparate mâncăruri pe bază de legume (coapte, preparate în aburi, gratinate), paste și brânză. Datorită profilului nutrițional, margarina tartinabilă este recomandată pentru consum zilnic, așa că poate fi folosită pentru o mare varietate de preparate. Margarina de gătit are un profil nutrițional similar cu al untului și
Margarină () [Corola-website/Science/304779_a_306108]
-
de preparate. Margarina de gătit are un profil nutrițional similar cu al untului și, în consecință, poate fi folosită pentru pregătirea prăjiturilor- atât la blaturi cât și la creme. Melanjurile sunt produsele cu cea mai mare versatilitate, atât pentru sandwich-uri, legume si paste, cât și pentru prăjituri. Discuțiile cu privire la valoarea nutrițională a margarinelor și a celorlalte produse tartinabile au două puncte principale: cantitatea totală de grăsime și tipurile de grăsime (nesaturată, esențială, saturată, trans) din compoziție. De obicei se fac comparații
Margarină () [Corola-website/Science/304779_a_306108]
-
comunist, Burdujeni și-a căpătat titlul de „cartier al muncitorilor”, lucru strâns legat de industrializarea forțată a Sucevei. Blocurile cartierului Cuza Vodă au fost construite pe fostele amplasamente ale caselor locuitorilor din Burdujeni și se întind de la fosta fabrică de legume și conserve până la fostul Cinematograf „Burdujeni”. În funcție de dispunere și de perioada în care au fost construite blocurile de locuințe, cartierul Cuza Vodă se împarte în subcartierele: Construirea cartierului Cuza Vodă a condiționat înființarea unor licee, grădinițe, școli (Școala Gimnazială nr.
Burdujeni () [Corola-website/Science/305626_a_306955]
-
existente în Craiovița produceau un venit de 3000 de obroace pe an. O parte a cerealelor provenea din ogorul public al orașului, locuitorii Craiovei avînd obligația de a presta clacă ca orice țăran. În afara grîului, se cultiva: porumb, orz, mei, legume și zarzavaturi dar o dezvoltare deosebită o avea viticultura. Vița de vie, de bună calitate, era cultivată în perimetrul și la hotarele Craiovei. Proprietarii viilor nu puteau vinde recolta în tîrgul Craiovei decît după ce se strîngea dijmăritul pe vii impus
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
coaliții" , regele Carol I, va fi primit cu multă ostilitate de craioveni. La trecerea lui Carol I prin Craiova, venind de la Turnu Severin, pe unde intrase în țară, pentru a fi înscăunat la București, craiovenii au aruncat cu pietre și legume stricate, huiduind venirea noului domnitor. Aveau să regrete mai tîrziu, Carol I implicîndu-se personal în cîteva rînduri, ajutînd dezvoltarea orașului și comunitatea craiovenilor. Detronarea lui Cuza și venirea lui Carol avea însă și cîțiva partizani de marcă în Craiova: prințul
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
Zacusca este o mâncare de legume proaspete, coapte sau prăjite în ulei, găsită în mai multe țări din Balcani. Principalele ingrediente sunt vinetele coapte, gogoșarii (sau ardeii roșii) copți și ceapa tăiată. Mai pot fi adăugate roșii, ciuperci, morcovi, etc. Există numeroase varietăți de zacuscă, în funcție de
Zacuscă () [Corola-website/Science/305734_a_307063]
-
198 de gospodării țărănești de fermieri care ocupă o suprafață totală de 330 ha de pământ arabil, și 1,80 ha de livadă. Gospodăriile țărănești împreună cu societățile comerciale se ocupă de creșterea animalelor, a culturilor tehnice, cerealelor, fructelor și a legumelor.
Tîrnova, Edineț () [Corola-website/Science/305980_a_307309]
-
ficat și în rinichi, iar în sânge există dizolvate cam 8 micrograme de samariu pe litru. Samariul nu este absorbit de către plante într-o concentrație măsurabilă așa că nu face parte din dieta umană în mod normal. Totuși, unele plante și legume pot conține mai mult de o parte pe milion de samariu. Sărurile insolubile de samariu sunt non-toxice și doar cele solubile sunt ușor toxice. Când sunt ingerate, doar 0,05% din sărurile de samariu ajung în fluxul sanguin iar restul
Samariu () [Corola-website/Science/305368_a_306697]
-
Lacului Morii, de unde și denumirea unor blocuri ca ICEM13. În urma inundațiilor din anii 70, Crângașiul s-a numărat printre cele mai afectate zone. Cartierul Crângași este deservit de o piață, Piața Crângași, unde se pot găsi atât produse agroalimentare (fructe, legume, cereale, lactate, produse din care și piscicole), cât și nealimentare (articole de îmbrăcămite, încălțăminte, produse electrice și electrocasnice, produse cosmetice etc.). Piața Crângași se află în jurisdicția Admninistrației Piețelor a Sectorului 6, până în 2005 ea fiind în administrare privată. De
Crângași () [Corola-website/Science/303437_a_304766]
-
în special în timpul orelor de vârf, însă începând cu anul 2015 se lucrează la infrastructura rutieră pe bulevardele Ghencea și Prelungirea Ghencea. Nu există piețe în această zonă dar în fiecare dimineață săteni din Domnești vin și vând fructe și legume pe stradă. Există numeroase centre comerciale: Auchan ,Lidl,Mega Image de unde se pot face cumpărăturile în cartier. Zona este cunoscută pentru echipa de fotbal FC Steaua București care are stadionul aici. Când echipa joacă acasă întreg cartierul devine foarte aglomerat
Ghencea () [Corola-website/Science/303440_a_304769]
-
formarea unei cuvete largi și adânci" (Rusu T., Carstul din Munții Pădurea Craiului). Principalele culturi care se practică în arealul Depresiunii Damiș sunt cele ale cartofului, secarei, grâului, ovăzului și orzului. Pentru consumul propriu se cultivă și o serie de legume (fasolea, ceapa, usturoiul, morcovul etc.). Cultura pomilor fructiferi este restricționată de condițiile pedoclimatice, fiind întâlniți totuși prunul, mărul, părul, cireșul, vișinul etc. În schimb, pajiștile și fânețele acoperă întinse suprafețe de teren, acestea constituind, alături de bogatele pășuni, principala sursă de
Depresiunea Damiș () [Corola-website/Science/303427_a_304756]
-
Gogu Floraru ce se ocupa cu producerea florilor. Înainte de 1947, a mai existat o piață cu același nume la intersecția dintre Calea Ferentari și Calea Rahovei în zona cunoscută sub denumirea de „Sebastian”. Înainte de construcția acestei piețe populația se aproviziona cu legume, zarzavaturi și fructe proaspete, produse lactate și alte produse de consum zilnic prin intermediul vânzătorilor ambulanți care treceau zilnic cu produsele lor pe fiecare stradă a cartierului sau de la multele băcănii așezate în locurile cu vad comercial. Lângă Piața Ferentari se
Cartierul Ferentari () [Corola-website/Science/303438_a_304767]
-
se mai practică pe Canalul Bega. În trecut pe canal veneau șlepuri de mare tonaj cu sfeclă pentru Fabrica de Zahăr Banat. Țăranii erau aduși de la sate tot pe Bega cu diferite vapoare, pentru a face comerț cu fructe și legume în Timișoara. În prezent lucrările care au fost demarate la Canalul Bega, au ca scop redeschiderea navigației. Transportul auto este foarte dezvoltat, Freidorful fiind străbătut de drumul județean 526 care leagă Municipiul Timișoara de localitățile Utvin si Sânmihaiu Român, continuându
Freidorf () [Corola-website/Science/301452_a_302781]
-
lămâie ca aliment ce previne și vindecă scorbutul în cartea sa "The Surgeon's Mate" din 1617. Scriitorul olandez Johann Bachstrom din Leyden, în 1734, a opinat că ""scorbutul este datorat doar unei abstinențe totale de la alimente vegetale proaspete și legume; care este și cauza primară a acestei boli."" Prima încercare de a crea o bază științifică pentru cauza scorbutului a fost făcută de un chirurg al unei nave a Marinei Regale Britanice, James Lind. În timp ce se afla pe mare în
Vitamina C () [Corola-website/Science/301457_a_302786]
-
iuți sunt surse bogate în vitamina C. Cantitatea de vitamina C din alimente provenite din plante depind de: Următorul tabel arată abundența relativă a vitaminei C în plante crude. Cantitatea este exprimată în mg la 100 grame de fruct sau legumă: Majoritatea speciilor de animale și plante își sintetizează singure vitamina C. Prin urmare, nu este o vitamină pentru ele. Sinteza este obținută printr-o secvență de pași, bazați pe enzime, care convertesc glucoza în acid ascorbic. Acest lucru are loc
Vitamina C () [Corola-website/Science/301457_a_302786]
-
oamenii. Abia în anii 1920 s-a realizat că și unele bucăți de carne sunt, de asemenea, o sursă de vitamina C. Mușchiul și grăsimea, care reprezintă baza alimentației occidentale moderne, sunt surse slabe. Ca și în cazul fructelor și legumelor, gătitul micșorează cantitatea de vitamina C conținută. Următorul tabel arată abundența relativă a vitaminei C în diferite alimente de origine animală, cantitatea fiind exprimată în mg la 100 grame de aliment: este produsă din glucoză prin două metode principale. Procesul
Vitamina C () [Corola-website/Science/301457_a_302786]
-
în vitamina C. Ea se traduce prin oboseală și anemie, dureri osteoarticulare, edeme, gingivită și pierderea dinților, hemoragii, imunitate scăzută. Era o afecțiune foarte des întâlnită la marinarii care plecau în voiaje lungi sau pe perioada iernii, din cauză că fructele și legumele nu puteau fi păstrate proaspete pentru foarte mult timp. Stările de subcarență (stadiul care precede carența) ar fi mult mai numeroase, iar actualmente se pune întrebarea referitoare la eventualele relații între un defect de aport în vitamina C și diverse
Vitamina C () [Corola-website/Science/301457_a_302786]