27,087 matches
-
s-a făcut stacojiu. Îl avertizează pe Boho (așa îi spuneam noi lui Niki Bohosievici) să nu mai vorbească astfel, pentru că va trebui să raporteze undeva cele auzite. Boho însă nu se astâmpără și cu glas tare, repetă întrebarea în liniștea care se lăsase. Reacția lui Dan a fost și mai vehementă. La care, Bohosievici, repetă întrebarea sub forma: ”Ce-ai zice dacă l-ai vedea cu mâinile pe piept pe tovarășul Nicolae Bohosievici?” Coincidență de nume cu persoana la care
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
cu elevii, ca om în general. Făcea lecții de o claritate precum un cristal, cu explicații care practic făceau inutil manualul (în afară de capitolul “aplicații-probleme”), cu un scris pe tablă foarte ordonat și frumos. La orele sale în clasă era o liniște pe care nu o mai întâlneam la alte discipline. Dacă cineva șoptea sau se mișca, se auzea de la tablă: „o voce groasă de fumător mă deranjează”. Și totul revenea la normal. Profesorul Hevco ne-a îndemnat să ne abonăm la
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
Dobrogei, unde, cu o petițiune de 25 bani se poate cumpăra un pământ rămas fără stăpân. Fiindcă stăpânul a fugit. A trecut și hopul recunoașterii independenței, și hopul revizuirii Articolului 7 din Constituție. De acum începe o lungă perioadă de liniște și de consolidare, în care partidul liberal, până aproape de anul 1885, domnește fără supărare. Centrul a devenit liberal. Beizade Mitică e președintele Senatului, iar Vasile Boerescu e ministru de Interne. Petre Carp și Vasile Alecsandri vor primi misiuni diplomatice. Partidul
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Lahovary și lui Nicolae Ionescu. Mare fierbere în partid! O delegație din Cameră și din Senat se duce la Măgura, unde se retrăsese Ion Brătianu, îl convinge să se reîntoarcă, să ia parte la lucrările Senatului și să aducă puțină liniște în partid. Dar Ion Brătianu erea atunci prea mult deasupra tutulor situațiilor și a tutulor oamenilor politici pentru ca să stea prea mult timp afară de guvern. Iar intrigile și manoperile pe dedesubt urmau înainte. La 10 mai, regele iscălește decretul prin care
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
erea majoritatea din Cameră și Senat. Cabinetul e astfel format: Ion Brătianu, președinte, Finanțele și interimatul Rezbelului, C.A. Rosetti, Internele, Eugeniu Stătescu, Externele, colonelul Dabija, Lucrările Publice, M. Ferechide, Justiția, V. A. Urechie, Instrucția. Cu venirea lui Ion Brătianu, liniștea se restabilește în partidul liberal. Acum țara are un minister omogen, cum l-au cerut neîncetat Gheorghe Chițu și Nicolae Fleva, dar nici Fleva, nici Chițu, cu toată dorința și năzuința lor, nu pot ajunge până la un portofoliu. Vacanța începe
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
doi metri, ofițerul de sergenți Chipiliu, celebrul Mischiu, alt ofițer de sergenți etc. Venirea noastră a reîncurajat pe mediciniștii înghesuiți prin celule și coridoare. O explozie de vociferări izbucnește. Mediciniștii - în parte - reapar în curte, o scurtă învălmășeală urmează, dar liniștea se restabili. Emil Frunzescu, Petre Inotescu și Leon Constantinescu fură arestați. Procurorul Chiru Economu veni la spital și arestă pe Emil Frunzescu, care fu personal desemnat de d rul Romniceanu cum că s-ar fi dedat la o brutală agresiune
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
și a înaltelor Puteri garante - astăzi, în sfârșit, când prin Constituțiune bazele legilor noastre sunt fixate și statornicite, trebuie să ne dăm mâna cu toții, și, strâns uniți, să menținem, să dezvoltăm și să întărim aceea ce am dobândit. Urmând cu liniște și demnitate pe această cale, vom fi respectați din afară și ne vom atrage bunăvoința înaltei Porți și a înaltelor Puteri garante. în afară ca și în întru linia noastră de purtare e simplă. Avem un lucru sânt [sfânt] de
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Bulgaria. Astfel dară, după o campanie norocită din punctul de vedere al armelor, România s-ar fi simțit păgubită cu o parte a teritoriului ei și lipsită de unicul litoral maritim ce ea posede. Apoi încă, în loc de a-și recăpăta liniștea de care ea încearcă mare nevoie spre a-și restabili puterile, ea s ar vedea pe mult timp încă turburată prin trecerea oștirilor străine, ale căror popasuri militare s ar putea preface foarte lesne într-o reală ocupațiune. Drept e
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
mersul său pe calea ordinii, a culturii, a progresului. Și întru aceasta, interesul particular al națiunii române se află în deplină armonie cu interesul general al Europei. Chiar situațiunea ei geografică face ca să-i fie cauza identică cu aceea a liniștii și a păcii Europei. Tocmai unde ea este tare pătrunsă, tocmai unde ea simte că, luându-i-se cea mai însemnată parte din Dunăre și depărtând-o de mare, s-ar primejdui un viitor în care nu numai dânsa are
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
cu scopul de a întări și mai mult ordinea de lucruri interioare, va fi pentru sine însăși îndemnată a înainta cu mai multă stăruință pe calea progresului și a întăririi și, pentru statele monarhice ce o încongioară, o garanție de liniște și de stabilitate. Să votăm dar cu toții proiectul de lege pregătit în acest scop. Trăiască Regatul României! Trăiască Majestățile-Lor Regele și Regina! (Aplauze prelungite.) Raportor, D. Lecca proiect de lege Art. 1 România ia titlul de Regat. Domnul ei, Carol
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
care a primit Premiul Academiei, omul de teatru care a onorat un sfert de veac Vasluiul Festivalului Umorului, face o prezentare elogioasă autorului acestei cărți: „Teodor Pracsiu... e un critic teatral avizat. Are spiritul cumpănit al intelectualului ce judecă în liniște și responsabil. Ca participant la viața teatrală, îmbogățit mereu cu lecturi întinse și favorizat de intuiții estetice ce-i nutresc diagnozele privitoare la calitatea pieselor și a operelor scenice, el are capacitatea, probată, de a oferi realităților conspectate o oglindă
Clipe de vrajă by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/640_a_1035]
-
fructuoasă pentru viitorul culturii vasluiene. SPIRITUL CUMPĂNIT AL INTELECTUALULUI Născut la început de cireșar pe meleaguri vâlcene, i-a fost scris să-și poarte pașii spre această parte de țară moldavă primitoare și dornică de fii destoinici ce judecă în liniște și responsabil. A fost norocul elevilor de la Școala generală din Fălciu, mai întâi, pentru ca, începând din 1990, să profite din plin de calitățile de dascăl fin și rafinat, favorizat de intuiții estetice, elevii Colegiului Economic „Anghel Rugină”. Îmbogățit de lecturi
Clipe de vrajă by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/640_a_1035]
-
adevărata fațetă a unei povești despre timpuri trecute și prezente? Ce să spui ca să poți acoperi nu cu niște cuvinte ci cu amintiri cele întâmplate? Care să fie unitatea de măsurare a unei realități a istoriei care se scrie în liniștea celor patru pereți a unei clase și reprezintă doar ceea ce simt, învață și păstrează deopotrivă profesorul și elevii săi? Indiferent care ar fi ea, concluzia este că istoria se învață simțind și se simte învățând despre istorie. Sper că o să
CATEDRA DE ISTORIE. In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Elena – Valerica Panaite () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1840]
-
Caractères. Am trecut imediat la Franasovici și i-am istorisit scena, căci nu știam dacă în astfel de condiții mai este cazul să plec. Așa este el cu toată lumea, vezi-ți de treabă, mi-a răspuns Franasovici. Poți pleca în liniște. Dar puteam, oare, să fiu liniștit și să cred că voi putea îndeplini cu bine o funcție ca aceea de prefect, cînd eram anunțat că nu voi corespunde misiunii și eram pîndit ca la momentul oportun să-mi ceară demisia
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
multe simpatii în partid. Ministerul de Interne era, însă, un minister greu. De el atîrna păstrarea ordinii publice și dirijarea întregii politici a țării. Treabă anevoioasă. Era de ajuns să intervină un eveniment neobișnuit în viața de toate zilele, ca liniștea din țară să fie tulburată. Nu a trecut multă vreme și un asemenea eveniment s-a și ivit. Garda de Fier a adus în țară cadavrele lui Moța și Marin, căzuți în războiul civil din Spania, în rîndurile lui Franco
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
mă privește n-au cunoscut secretul decît soția mea, Vintilă Ionescu și Narcis Economu. Nici regele, nici poliția regală a lui Moruzov, nici altcineva, n-au fost puși la curent. Numai astfel s-a putut avea un an și jumătate liniște în țară. Gheorghe Clime, împreună cu Corneliu Codreanu și alți legionari, în octombrie 1938, legați, în carul poliției, au fost omorîți prin strangulare cu curelele jandarmilor și îngropați în pădurea de la Snagov, după ce, morți, li s-au tras cîteva gloanțe, în
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
asculta, la radio, cuvîntarea lui Tătărăscu. Sala devenise mică pentru mulțimea care se adunase. Cuvîntarea a început printr-o serie de răspunsuri date criticilor făcute de opoziție activității guvernului în cursul celor 4 ani. Cuvîntarea a fost ascultată într-o liniște deplină și la terminarea ei, sala a aplaudat ca și cum vorbitorul ar fi fost prezent. Un mucalit din sală s-a ridicat și mi-a spus că nu mai este nevoie să le vorbesc, căci au înțeles cu cine trebuie să
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
anul 1946, Gheorghe Tătărăscu se găsea la Paris cu soția și cu copiii. Au încercat prietenii să-l convingă să refuze semnarea tratatului de pace și să rămînă în străinătate. A răspuns și nimeni nu poate contesta acest răspuns -, cu liniștea celui care știe că se sacrifică: Gestul refuzului de a semna mi-ar folosi mie, nu țării, deoarece nu ar schimba nimic; rușii vor continua să rămînă. Eu nu cred într-un război între Occident și comunism. Datoria mea este
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
răspundă, după cîteva cuvinte pronunțate cu emoție, și-a luat vioara pe care o avea cu el -, și adresîndu-se miilor de priviri din sală, a spus că, decît cu vorba, el știe mai bine să mulțumească cu vioara; într-o liniște impresionantă, a cîntat o serie întreagă de melodii românești, transformînd astfel, în marea lui modestie, sărbătorirea persoanei sale, în sărbătorirea duiosului folclor al neamului său românesc. 82 Legătura cu Argentina, pe apă, era posibilă numai cu vapoare de mărfuri, care
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
ținute la îndemînă, am putut porni spre aeroport. Pentru soția mea, momentul era palpitant. Zbura pentru prima oară. Avionul era Clipper cu patru elice. După ce s-a ridicat de la pămînt și a luat înălțime, avionul și-a reluat stabilitatea spre liniștea noastră, a tuturor călătorilor, care pînă atunci eram crispați și tăcuți. Prima oprire a avut loc la San Juan de Puerto Rico, pentru plinul de benzină. La San Juan era cald și umed, intrasem în regiunea tropicală. Apoi la Belem, pe
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
și prin Botoșani, ca să revăd o fată pe care am iubit-o cu mulți ani în urmă, chiar dacă are copii și s-a schimbat! Și sper să te revăd, să mai vorbim! În rest, toate gîndurile mele bune, lumină și liniște! Al tău, Aurel Dumitrașcu Sărbătorile nu le aștept! Au fost întotdeauna, pentru mine, zile oarecare. [...] Iar șampania nu mi-a spus niciodată c-ar fi o dimensiune a BUCURIEI. Ceea ce aștept eu mereu e o stare de libertate pe care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
o dimensiune a BUCURIEI. Ceea ce aștept eu mereu e o stare de libertate pe care să n-o mai fi trăit și o poezie pe care să n-o mai fi scris! Toate gîndurile bune pentru Nord! Și să ai liniște! Al tău, Aurel Dumitrașcu Borca, 30 nov. 1980 Bună, dragul meu! M-au bucurat cuvintele tale! Poate și pentru că orice gînd care vine de la un om la care țin înseamnă seninătate. Constat că, acum, acel nerod (l-am numit... O
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
-mi mai fie trimiși. Nu obișnuiesc să recitesc cărți, dar iată-mă stînd de vorbă cu Dostoievski de azi-dimineață. Scriu și citesc aproape numai pe muzică. Acum ascult Cseslaw Niemen. După Chopin. Îți aștept întotdeauna, cu bucurie, cuvintele! Și numai liniște și POEZIE, dragul meu! Al tău, Aurel Borca, 17 dec. 1980 Bună, dragul meu! Mi-ai scris mult, mulțumesc! Se pare că eu, de data aceasta, nu voi fi pantagruelic. Mă simt din nou pustiu, moartea mă cam lasă fără
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
pe la Iași. Pe la Lucian (Vasiliu n. red.) și Liviu Antonesei, prieteni admirabili. Am stat numai o zi. Începea școala, nu mai puteam rămîne. Dar periplul acesta mi-a prins bine, m-am liniștit și adunat. Și pare a fi o liniște constructivă. Școala a început, dar ducerea acolo nu-mi mai provoacă revelații. Nici copiii nu mă mai încîntă așa mult. Îmi doresc să vină vara și să plec prin patrie, spre Sud în primul rînd. Mi-e dor de Sulina
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
c-ar trebui să-ți spun alte lucruri, mai frumoase și mai multe! Dar am început să-ți scriu pe muzica lui John Lennon. El continuă să cînte și acum! Și, iartă-mă, nu mă mai pot gîndi la nimic! Liniște și POEZIE! Al tău, Aurel Dumitrașcu Borca, 15 febr. '81 Bună, dragul meu! M-am săturat de iarna asta ca de o crimă! E motivul pentru care uneori îmi pierd și promptitudinea de a răspunde la timp scrisorilor prietenilor. Mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]