233,134 matches
-
în urmă cu aproximativ 25.000 de ani, a dus și la formarea insuliței Mojo. Potrivit unui studiu geologic, înainte de erupția din 1815, Tambora avea forma unui stratovulcan tipic, cu un con vulcanic simetric ridicat și cu un singur orificiu central. Diametrul la bază este de 60 km. Gura vulcanică centrală emite frecvent lavă, care curge pe o pantă abruptă. De la erupția din 1815, porțiunea de mai jos conține secvențe intercalate de depozite de materiale de lavă și materiale piroclastice. Curgerile
Muntele Tambora () [Corola-website/Science/321787_a_323116]
-
și la formarea insuliței Mojo. Potrivit unui studiu geologic, înainte de erupția din 1815, Tambora avea forma unui stratovulcan tipic, cu un con vulcanic simetric ridicat și cu un singur orificiu central. Diametrul la bază este de 60 km. Gura vulcanică centrală emite frecvent lavă, care curge pe o pantă abruptă. De la erupția din 1815, porțiunea de mai jos conține secvențe intercalate de depozite de materiale de lavă și materiale piroclastice. Curgerile de lavă de 1-4 m grosime constituie aproximativ 40% din
Muntele Tambora () [Corola-website/Science/321787_a_323116]
-
Tambora, înainte de erupția din 1815. Magnitudinea acestor erupții este necunoscută. Datele estimate sunt: anul 3910 î.Hr. ± 200 ani, 3050 î.Hr. și 740 d.Hr. ± 150 de ani. Ele au fost toate erupții explozive care au avut loc prin gura vulcanică centrală și au avut caracteristici similare, cu excepția celei mai vechi erupții care nu a avut curgeri piroclastice. În 1812, Muntele Tambora a devenit extrem de activ, cu apogeul eruptiv în cazul catastrofal din aprilie 1815. Magnitudinea a fost de 7 pe scara
Muntele Tambora () [Corola-website/Science/321787_a_323116]
-
Monetare. De asemenea, Consiliul a încredințat unui comitet prezidat de Jacques Delors, la vremea aceea președinte al Comisiei Europene, mandatul de a studia și formula propuneri cu privire la etapele concrete de realizare a acestei uniuni. Din comitet făceau parte guvernatorii Băncilor Centrale naționale din Comunitatea Europeană, precum și Alexandre Lamfalussy, director general la acel moment al Băncii Reglementelor Internaționale, Niels Thygesen, profesor danez de economie și Miguel Boyer, la acea dată președinte al Banca Exterior de Espana. Raportul elaborat de acest comitet, cunoscut
Uniunea Economică și Monetară (Uniunea Europeană) () [Corola-website/Science/321798_a_323127]
-
În acest scop, în 1991 a fost convocată o Conferință Interguvernamentală (CIG), dedicată Uniunii Economice și Monetare, care s-a desfășurat în același timp cu o Conferință Interguvernamentală privitoare la Uniunea Politică. Aceasta implică crearea unui Sistem European al Băncilor Centrale (SEBC), având ca sarcină coordonarea politicilor monetare naționale și elaborarea unei politici monetare comune la nivel comunitar. Tratatul asupra Uniunii Europene este cel care a stabilit fundamentele relative la înaintarea către Uniunea Economică și Monetară, stipulând în acest sens că
Uniunea Economică și Monetară (Uniunea Europeană) () [Corola-website/Science/321798_a_323127]
-
concurența este liberă. Această acțiune implică respectarea următoarelor principii directoare: prețuri stabile, finanțe publice și condiții monetare solide, precum și o balanță de plăți stabile. De remarcat însă că Uniunea Monetară nu este plauzibilă fără adoptarea unor măsuride control la nivel central, în ce privește politica fiscală și în special în domeniul bugetar. Tratatul cuprinde și o serie de dispoziții relative la politica monetară. Conform art. 109F, începând cu a II-a etapă a UEM, este înființat un Institut Monetar European (IME). Acesta a
Uniunea Economică și Monetară (Uniunea Europeană) () [Corola-website/Science/321798_a_323127]
-
și în special în domeniul bugetar. Tratatul cuprinde și o serie de dispoziții relative la politica monetară. Conform art. 109F, începând cu a II-a etapă a UEM, este înființat un Institut Monetar European (IME). Acesta a fost predecesorul Băncii Centrale Europene (BCE), instituție care și-a început misiunea odată cu a III-a etapă a UEM. Până la 31 decembrie 1996, Institutul Monetar European a avut rolul de a specifica cadrul organizatoric, logistic și normativ pentru ca SEBC să-și poată îndeplini atribuțile
Uniunea Economică și Monetară (Uniunea Europeană) () [Corola-website/Science/321798_a_323127]
-
1999. În acest sens, Tratatul conține criterii detaliate relative la trecerea de la II-a la a III-a etapă. Astfel, Comisia și Institutul Monetar European înaintează Consiliului rapoarte privind progresul statelor membre în realizarea UEM. Aceste rapoarte examinează dacă Băncile Centrale ale statelor membre îndeplinesc criteriul independenței, dar în special verifică satisfacerea criteriului privind convergența. Îndeplinirea acestor criterii constituie o condiție esențială pentru ca un stat membru să treacă la moneda unică. Statele membre care nu îndeplinesc criteriile sunt denumite „state care
Uniunea Economică și Monetară (Uniunea Europeană) () [Corola-website/Science/321798_a_323127]
-
anului 1997, atunci va debuta la 1 ianuarie 1999. Trecerea la cea de-a treia etapă a UEM a avut repercusiuni și asupra structurilor instituționale, politicii economice și politicii monetare. Institutul Monetar European și-a încheiat misiunea, odată cu înființarea Băncii Centrale Europene la 1 ianuarie 1998. La 2 mai 1998, Consiliul reunit la nivel de șefi de stat sau de guvern la Bruxelles a decis în unanimitate că 11 state membre îndeplinesc condițiile necesare pentru participarea la a III-a etapă
Uniunea Economică și Monetară (Uniunea Europeană) () [Corola-website/Science/321798_a_323127]
-
III-a și ultima etapă a UEM a început la 1 ianuarie 1999, cu fixarea irevocabilă a cursurilor de schimb pentru monedele celor 11 state membre participante inițial la UEM și cu aplicarea unei politici monetare unice sub responsabilitatea Băncii Centrale Europene. Numărul statelor participante a ajuns la 12 la 1 ianuarie 2001, atunci când Grecia a intrat în cea de-a III-a etapă a UEM. La 1 ianuarie 2002 au fost introduse noile bancnote și monede, iar monedele naționale au
Uniunea Economică și Monetară (Uniunea Europeană) () [Corola-website/Science/321798_a_323127]
-
Primei Divizii Românești că meciuri din postura de antrenor cu 549; este depășit doar de Florin Halagian, care are 926 de meciuri. La începutul anilor '80, Oana s-a retras brusc din activitate, rămânând însă membru de vază în Colegiul Central al Antrenorilor. Articole biografice
Ilie Oană () [Corola-website/Science/321829_a_323158]
-
(Arabă: محافظة جنين) este unul dintre guvernoratele Autorității Naționale Palestiniene, aflat în nordul Cisiordaniei. Capitala acestuia este orașul Jenin. Conform recensământului din 2007 realizat de Biroul Central Palestinian de Statistică, guvernoratul avea o populație de 256,619 locuitori care trăiesc în 47,437 de locuințe. 100,701 (sau 39%) erau locuitori cu vârsta sub 15 ani, iar 80,263 erau identificați ca refugiați. Populația guvernoratului a crescut
Guvernoratul Jenin () [Corola-website/Science/321838_a_323167]
-
(în , denumită în trecut și , Universitatea Cracovia, Academia Cracovia, Școala Principală a Coroanei, Școala Principală Cracovia) a fost înființată în 1364 la Cracovia de către , regele Poloniei, fiind cea mai veche universitate din Polonia, a doua ca vechime din Europa Centrală și una dintre cele mai vechi din lume. În 1817 a fost rebotezată "" în memoria dinastiei Jagiellone din Polonia care a susținut și reînființat Universitatea din Cracovia în vremuri grele. În 2006 "The Times Higher Education Supplement" a plasat universitatea
Universitatea Jagiellonă () [Corola-website/Science/321845_a_323174]
-
are una dintre cele mai mari caldera din lume (25 km de la nord la sud și 18 km de la est la vest). Caldera are o circumferință de aproximativ 120 km, deși sursele variază când vine vorba de cifra exactă. Grupul central de conuri al Muntelui Aso este format din cinci vârfuri: Muntele Neko, Muntele Taka, Muntele Naka, Muntele Eboshi și Muntele Kishima. Cel mai înalt punct este piscul Muntelui Taka, acesta este situate la 1592 m deasupra nivelului mării. Craterul Muntelui
Muntele Aso () [Corola-website/Science/321843_a_323172]
-
arhitectura de factură germanică. Frederic Storck a conceput și a amplasat personal elementele decorative de pe fațada casei. Pe fațada dinspre stradă a aplicat două basoreliefuri de inspirație romanică. Sub cornișă, deasupra terasei mici, o friză conține profilul lui Frederic, plasat central, flancat de lei înaripați și personaje feminine înlănțuite. În anul 1948, colecția a fost declarată de utilitate publică, iar din anul 1951 spațiul de lucru al celor doi artiști a fost deschis permanent pentru vizitatori ca Muzeu de Artă, familia
Muzeul de Artă Frederic Storck și Cecilia Cuțescu-Storck () [Corola-website/Science/321875_a_323204]
-
fiica sculptorului Carol Storck), un număr important de acuarele ale lui Carol Popp de Szathmáry și lucrări ale fiului acestuia, pictorul Alexandru Satmari. Karl Storck împreună cu asistentul său, Waibel, și un elev de-al său, Paul Focșeneanu, sculptase și frontonul central pentru Palatul Universității din București, întocmit în stil clasic și cioplit din piatră de Rusciuc. Relieful, distrus la numai 80 de ani de la construcția sa, în timpul bombardamentelor aeriene americane din 4 aprilie 1944, o prezenta pe Minerva încununând artele și
Muzeul de Artă Frederic Storck și Cecilia Cuțescu-Storck () [Corola-website/Science/321875_a_323204]
-
din București, întocmit în stil clasic și cioplit din piatră de Rusciuc. Relieful, distrus la numai 80 de ani de la construcția sa, în timpul bombardamentelor aeriene americane din 4 aprilie 1944, o prezenta pe Minerva încununând artele și științele. În scena centrală, Minerva întindea o cunună de lauri unei figuri alegorice cu o liră în mână, alegoria poeziei. La dreapta și la stânga zeiței apăreau științele și artele, drapate sau nude. Frontonul nu a mai fost refăcut, fragmente recuperate dintre ruine se păstrează
Muzeul de Artă Frederic Storck și Cecilia Cuțescu-Storck () [Corola-website/Science/321875_a_323204]
-
reprezintă tehnici de comunicare fiind, de fapt, extensii ale conferinței de presă. Deoarece ambele au ca obiectiv central deplasarea jurnaliștilor într-un anumit loc (sediul unei organizații, un șantier, un spațiu în care se lansează un nou produs etc.), cu scopul de a-i face părtași la un eveniment sau de a li se prezenta cât mai multe
Vizita și voiajul de presă () [Corola-website/Science/321887_a_323216]
-
zece state, care corespund unor trei regiuni istorice ale Sudanului: Bahr el Ghazal, Ecuatoria, și Nilul Superior. Statele sunt: 1.Bahr el Ghazal de Nord 2.Bahr el Ghazal de Vest 3.Lacurile 4.Warrap 1.Ecuatoria Vestică 2.Ecuatoria Centrală (conține capitala Juba) 3.Ecuatoria Estică 1.Jonglei 2.Unitate 3.Nilul Superior Sudanul de Sud are o populație de 6-8 milioane de oameni (mai mult de 2 milioane de oameni au murit în cadrul războiului civil), majoritatea creștină (spre deosebire de Sudanul
Sudanul de Sud () [Corola-website/Science/321884_a_323213]
-
numele a 48 de state. După admiterea statelor Alaska și Hawaii în Uniune, o nouă placă a fost adăugată cu numele noilor state. Pe peretele din spatele statuii se află inscripția: În traducere: Între anii 1959 și 2008 Rezerva federală (banca centrală de stat americană) a pus în circulație o monedă de un cent reprezentând pe revers monumentul Lincoln. Și pe bancnota de cinci dolari apare monumentul președintelui american.
Monumentul lui Lincoln () [Corola-website/Science/321911_a_323240]
-
unele cazuri, secțiunea cu gropițe poate sângera o dată sau de două ori. Infecția virală este limitată la o zonă localizată pe stratul cel mai de sus al epidermei. Odată ce capul de leziune conținând virusul a fost distrus, infecția dispare. Miezul central ceros conține virusul. În cadrul unui proces numit autoinoculare, virusul se poate răspândi în zonele de piele vecine. Copiii sunt deosebit de sensibili la autoinoculare, și pot avea clustere de leziuni pe scară largă. Această afecțiune se vindecă de la sine pentru persoanele
Molluscum contagiosum () [Corola-website/Science/321901_a_323230]
-
și câteva vagoane de dormit care erau operate de Pullman dar deținute de compania care opera un tronson anume. În perioada apogeului trenurilor de călători americane au existat câteva trenuri operate exclusiv de Pullmanm inclusiv "20th Century Limited" de pe New York Central Railroad, "Broadway Limited" de pe Pennsylvania Railroad, "Panama Limited" de pe "Illinois Central Railroad" și "Super Chief" de pe Atchison, Topeka and Santa Fe Railway. Vagoanele Pullman erau vopsite într-un "verde de Pullman" închis, deși unele erau vopsite în culorile companiei-gazdă. Vagoanele
Vagon de dormit () [Corola-website/Science/321898_a_323227]
-
deținute de compania care opera un tronson anume. În perioada apogeului trenurilor de călători americane au existat câteva trenuri operate exclusiv de Pullmanm inclusiv "20th Century Limited" de pe New York Central Railroad, "Broadway Limited" de pe Pennsylvania Railroad, "Panama Limited" de pe "Illinois Central Railroad" și "Super Chief" de pe Atchison, Topeka and Santa Fe Railway. Vagoanele Pullman erau vopsite într-un "verde de Pullman" închis, deși unele erau vopsite în culorile companiei-gazdă. Vagoanele purtau denumiri individuale dar nu purtau numere vizibile. În anii 1920
Vagon de dormit () [Corola-website/Science/321898_a_323227]
-
scrise la persoana I și decriau viețile lor sau mai degrabă poziția socială și cariera defunctului. Aceste texte aveau scopul de a stabili existența unei persoane, continuând cu prezența post-mortem prin autoprezentare pentru posteritate și eternitate. Această formă de text, centrală în cultul funerar egiptean, a fost parodiată în Povestea lui Sinuhet. Genurile literaturii din Egiptul antic erau derivate. Textele literare erau localizate în trecutul îndepărtat sau apropiat. Autorii întrepătrundeau ficțiunea cu realitatea, folosind istoria, recunoscută de potențialii cititori. Textele din
Originile literaturii egiptene () [Corola-website/Science/321927_a_323256]
-
este un muzeu organizat între anii 1976-1977 în municipiul Suceava. El funcționează într-o clădire construită la începutul secolului al XIX-lea, în Parcul Central al orașului, pe Strada Ștefan cel Mare nr. 23, ce a funcționat în trecut ca Școala populară (Haupschule) de băieți din Suceava. Clădirea în care funcționează în prezent a fost construită între anii 1811-1814, având inițial rolul de sediu al
Muzeul de Științele Naturii din Suceava () [Corola-website/Science/321925_a_323254]