25,309 matches
-
Orest Tafrali, I. Soarec, V. Costin, C. Manolache, Emilian Vasilovschi și C. Andreescu. S-a ales una din machetele prezentate de Ion Schmidt Faur și s-a hotărât ca piedestalul să fie de 5,20 metri. Inițial, statuia a fost amplasată în fața Facultății de Litere a Universității „Al. I. Cuza” din Iași, mai jos de statuia lui Mihail Kogălniceanu și scările centrale, în locul unde este astăzi statuia lui A.D. Xenopol. Statuia a stat multă vreme acoperită de pânze, întârziindu-se dezvelirea
Statuia lui Mihai Eminescu din Iași () [Corola-website/Science/307921_a_309250]
-
este un monument de bronz realizat de sculptorul italian Raffaello Romanelli (1856-1928) și închinat primului domnitor al Principatelor Române Unite, Alexandru Ioan Cuza (1859-1866). Statuia a fost amplasată în piața centrală a orașului Iași, denumită simbolic Piața Unirii, locul unde s-a jucat pentru prima dată Hora Unirii în anul 1859, înainte chiar ca numele colonelului Cuza să fie câștigător în alegeri, în mod unanim, la Iași și
Statuia lui Alexandru Ioan Cuza din Iași () [Corola-website/Science/307919_a_309248]
-
României își îndeplinește o sfântă datorie către primul Domnitor al țărilor surori unite, aducând în fața acestui monument prinosul de cinstire ce se cuvine memoriei lui Cuza Vodă, care vă rămâne de-a pururi nestinsă în amintirea poporului”". Statuia a fost amplasată în Piața Unirii din Iași. În ziua dezvelirii au participat o mulțime de locuitori, mulți în costume naționale, s-au pavoazat clădirile din jur cu steaguri și covoare populare, s-au ținut discursuri înflăcărate de către mai mulți istorici ai neamului
Statuia lui Alexandru Ioan Cuza din Iași () [Corola-website/Science/307919_a_309248]
-
află în Piața Unirii din Craiova. În grupul statuar de la baza soclului sunt reprezentați în mărime naturală de către același sculptor: Mihail Kogălniceanu, Costache Negri, Nicolae Kretzulescu și generalul Ioan Emanuel Florescu. La baza soclului, pe toate cele patru laturi, sunt amplasate coroane de bronz în interiorul cărora se află câte o placă cu o dată istorică: În partea superioară a spatelui soclului se află un altorelief de bronz în formă de hrisov pe care sunt nscrise meritele lui Cuza. Peste hrisov se află
Statuia lui Alexandru Ioan Cuza din Iași () [Corola-website/Science/307919_a_309248]
-
Cu acest prilej, comitetul de organizare al Societății "Miron Costin" a editat o publicație intitulată "Miron Costin", pentru ca apoi să se organizeze în tot cursul lunii septembrie în toată țara așa-numitele "Serbări costiniene". Statuia lui Miron Costin a fost amplasată pe strada Mârzescu (pe atunci era în Piața Pomului Verde), în spațiul unde s-a aflat casa cronicarului, după ce fusese expusă în holul Ateneului din București, care la vremea respectivă era de puțin timp construit. Astăzi, în acel loc se
Statuia lui Miron Costin din Iași () [Corola-website/Science/307923_a_309252]
-
ecvestră a lui Ștefan cel Mare din Iași este un monument de bronz închinat domnitorului moldovean Ștefan cel Mare (1457-1504), care a fost realizat de către sculptorul francez Emmanuel Frémiet și inaugurat în anul 1883 în municipiul Iași. Inițial monumentul era amplasat în fața Palatului Administrativ din Iași, iar actualmente se află în fața Palatului Culturii care a fost construit după demolarea vechiului palat. Statuia lui Ștefan cel Mare a fost inclusă în Lista monumentelor istorice din județul Iași elaborată în anul 2004 de către
Statuia lui Ștefan cel Mare din Iași () [Corola-website/Science/307924_a_309253]
-
este o statuie ecvestră din bronz realizată de sculptorul Ioan Busdugan (1935-2000) și ridicată în memoria lui Mihai Viteazul, domnitorul care a realizat prima unire a țărilor române (1600). Ea se află amplasată pe dealul Copoului, în zona Parcului Expoziției, și a fost dezvelită în anul 2002. Inițiativa ridicării la Iași a unui monument în cinstea lui Mihai Viteazul a aparținut Asociației Veteranilor de Război, filiala Iași. Astfel, în octombrie 1997 s-a
Statuia lui Mihai Viteazul din Iași () [Corola-website/Science/307922_a_309251]
-
1,25 miliarde lei (125 mii RON). Firma din București nu a fost plătită, iar statuia a fost prinsă de soclu doar în șase suruburi în loc de 24. Asociația Veteranilor de Război, filiala Iași, a dorit inițial ca statuia să fie amplasată în rondoul de la capătul liniei de tramvai de la Universitatea Agronomică, pentru care se comandase deja un proiect de amplasare (realizat de arh. Mihai Mancaș). Cu toate acestea, Primăria municipiului Iași a stabilit un amplasament considerat de multă lume ca necorespunzător
Statuia lui Mihai Viteazul din Iași () [Corola-website/Science/307922_a_309251]
-
este o mănăstire de călugări amplasată în preajma municipiului Iași, în pădurile Podișului Central Moldovenesc, sub dealul Pietrăriei, în comuna Bârnova. La mănăstire se poate ajunge pe drumul spre Vaslui; imediat după Hanul Trei Sarmale, pe partea dreaptă, se desprinde un drum pe care se poate ajunge
Mănăstirea Bârnova () [Corola-website/Science/307927_a_309256]
-
Ulterior, în anul 1902, s-au efectuat o serie de reparații interioare și s-a înlocuit catapeteasma cu cheltuiala preotului paroh Gh. Mereuță și a soției sale, Eufrosina, prin osteneala economului I. Mitescu din Iași. Cu această ocazie s-a amplasat o placă metalică pe peretele estic al pridvorului, având următoarea inscripție: ""Această sf. biserică zidită de fericitul ctitor MIRON BÂRNOVSKI V.V. la 1630, acum în anul 1902, catapiteasma ajungend în stare cu totul putredă s'a făcut din nou împreună
Mănăstirea Bârnova () [Corola-website/Science/307927_a_309256]
-
fiind construită în stilul Galatei, în plan triconc, cu două turle, din care una masivă, deasupra pridvorului și alta mai subțire, octogonală, ornamentată în exterior. Pentru prima dată în Moldova, la bisericile lui Miron Barnoschi-Movilă apare turnul-clopotniță lipit de biserică, amplasat deasupra pridvorului. Acesta schimbă și îngreuiază înfățișarea exterioară a bisericii în ansamblul ei. Turla de deasupra pridvorului este un element de fortificație, având la primul etaj o tainiță în care puteau fi ascunse odoarele bisericii la vreme de primejdie și
Mănăstirea Bârnova () [Corola-website/Science/307927_a_309256]
-
, denumit în timpul regimului comunist Monumentul eroilor luptei pentru libertatea poporului și a patriei, pentru socialism, este un monument amplasat în Parcul Carol I, sectorul 4 al municipiului București, pe Dealul Filaretului. Monumentul este construit pe platoul care domină Parcul Libertății, în locul în care se afla Palatul Artelor, transformat mai târziu în Muzeul Militar și cascada din fața acestuia. În anul
Mausoleul din Parcul Carol () [Corola-website/Science/307960_a_309289]
-
Dealul Filaretului. Monumentul este construit pe platoul care domină Parcul Libertății, în locul în care se afla Palatul Artelor, transformat mai târziu în Muzeul Militar și cascada din fața acestuia. În anul 1923, în fața Palatului Artelor (care găzduia Muzeul Militar) a fost amplasat Mormântul Ostașului Necunoscut, ce avea să devină locul național de pelerinaj și de reculegere în memoria celor 225.000 de români care s-au jertfit pentru întregirea Neamului. Monumentul, operă a sculptorului Emil Wilhelm Becker, a fost inaugurat la 17
Mausoleul din Parcul Carol () [Corola-website/Science/307960_a_309289]
-
s-au "inspirat" în proporție de 99% tocmai din proiectul lui Samurcaș, supervizat de Antonescu. Monumentul, conceput ca o necropolă, este format dintr-o bază cu un volum construit masiv, de forma stelată, placată cu granit negru pe care sunt amplasate cinci arcade zvelte placate cu granit roșu. Baza conține în interior o incintă circulară (rotondă), căptușită cu plăci din granit roșu, a cărei boltă (cupolă) interioară este ornată cu un mozaic, acoperit cu foiță de aur, adus din Italia. Pentru
Mausoleul din Parcul Carol () [Corola-website/Science/307960_a_309289]
-
2006 a avut loc ceremonia strămutării Mormântului Ostașului Necunoscut la locul originar, din 1923, pe esplanada din fața actualului Memorial al Eroilor Neamului. Pentru ambientarea interiorului monumentului, prin tema de concurs s-a prevăzut ca în cele 14 nișe să se amplaseze videoproiectoare independente, care să susțină vizual și auditiv momentele de istorie cărora le sunt dedicate aceste spații. Pe peretele fundal al fiecărei nișe s-a prevăzut să se instaleze panouri albe 1m x 1.40m, pe care să fie proiectate
Mausoleul din Parcul Carol () [Corola-website/Science/307960_a_309289]
-
Parcul Carol, numit Parcul Libertății în anii 1948-1991, este un parc amplasat în sectorul 4 al Bucureștilor, pe Dealul Filaretului. Inițiativa de amenajare a «Parcului Carol I» i se datorează exclusiv lui Ion N. Lahovari, ministrul domeniilor în Guvernul George Gr. Cantacuzino (2), pentru a sluji ca loc principal de organizare a
Parcul Carol I () [Corola-website/Science/307958_a_309287]
-
parcului a fost de 36 ha, suprafața totală atingând în final 41 hectare; pe 2 ha din suprafața totală a fost amenajat un mic lac de agrement. Parcul este amenajat în stil mixt, cu o latură peisagistică dominantă, vegetația fiind amplasată în jurul Aleii Centrale - construită într-un stil geometric. Sub grija grădinarilor horticultori Samuel și Louis Leyvraz au fost plantați 4.206 de arbori mari, 5.983 arbori coniferi, 48.215 arbuști precum și numeroase plante și flori. Parcul conținea și o
Parcul Carol I () [Corola-website/Science/307958_a_309287]
-
Pictura bisericii din Cuhea este făcută la comanda unui ctitor unic, pan Vasili Samplonțai (Săpânțanu), menționat între anii 1747 și 1788 ca jurat și „solgabirău al orașului de sus”. Portretul ctitorului și jilțul său se păstrează în naosul bisericii. Inscripția amplasată pe rama tabloului este scrisă cu litere chirilice, cu excepția anului care apare în latină „Anno Domini 1754”. Portretul este lucrat într-o tempera grasă și înfățișează un personaj plin de prestanță, văzut din față, cu mâinile întinse în lateral, într-
Biserica de lemn din Bogdan Vodă () [Corola-website/Science/307970_a_309299]
-
sunt două statui amplasate în prezent în Parcul Carol I din București, pe aleea principală a parcului, în apropierea intrării în parc dinspre Piața 11 iunie. Inițial, la inaugurarea din anul 1906, statuile au fost amplasate în fața Palatului Artelor și a peșterii artificiale din fața
Statuile Giganții () [Corola-website/Science/307973_a_309302]
-
sunt două statui amplasate în prezent în Parcul Carol I din București, pe aleea principală a parcului, în apropierea intrării în parc dinspre Piața 11 iunie. Inițial, la inaugurarea din anul 1906, statuile au fost amplasate în fața Palatului Artelor și a peșterii artificiale din fața acestuia. Grota era denumită "Grota cu Giganți" sau "Grota fermecată" deoarece era străjuită de un grup statuar format din cei doi Giganți și Frumoasa adormită. Cele trei statui reprezentau personajele unei legende
Statuile Giganții () [Corola-website/Science/307973_a_309302]
-
este un monument din bronz din municipiul Iași, amplasat în piața cu același nume și dezvelită în anul 1980. Statuia Independenței a fost inclusă în Lista monumentelor istorice din județul Iași elaborată în anul 2004 de către Institutul Național al Monumentelor Istorice, fiindu-i atribuit codul . În anul 1975 s-
Statuia Independenței din Iași () [Corola-website/Science/307976_a_309305]
-
reprezentative ale Războiului de Independență: momentul mobilizării armatei, declarația de independență citită de Mihail Kogălniceanu, pregătirea de război, luptele cu turcii, asaltul la redută și sunetul de goarnă al roșiorilor, exprimând victoria. Sculptorii au dorit ca pe soclu să fie amplasat un citat din Mihai Eminescu (""Independența e suma vieții noastre istorice."") , dar autoritățile timpului nu au acceptat și au amplasat un citat lung al lui Nicolae Ceaușescu. Statuia Independenței a fost dezvelită în anul 1980 în prezența lui Nicolae și
Statuia Independenței din Iași () [Corola-website/Science/307976_a_309305]
-
turcii, asaltul la redută și sunetul de goarnă al roșiorilor, exprimând victoria. Sculptorii au dorit ca pe soclu să fie amplasat un citat din Mihai Eminescu (""Independența e suma vieții noastre istorice."") , dar autoritățile timpului nu au acceptat și au amplasat un citat lung al lui Nicolae Ceaușescu. Statuia Independenței a fost dezvelită în anul 1980 în prezența lui Nicolae și a Elenei Ceaușescu. Bulevardul care trecea prin fața statuii și care făcea legătura între cartierul Târgu Cucului și Biblioteca Centrală Universitară
Statuia Independenței din Iași () [Corola-website/Science/307976_a_309305]
-
cartierul Târgu Cucului și Biblioteca Centrală Universitară a fost denumit Bulevardul Independenței, după numele statuii. După Revoluția din decembrie 1989, Gheorghe Adoc a făcut o cerere la Primărie prin care a cerut revenirea la citatul inițial și astfel a fost amplasat citatul lui Eminescu pe frontispiciul statuii. Monumentul are o înălțime totală de 17 metri (din care statuia are 11 metri și soclul 6 metri). Pe soclul de travertin sunt montate șase altoreliefuri cu o suprafață totală de 104 metri pătrați
Statuia Independenței din Iași () [Corola-website/Science/307976_a_309305]
-
travertin sunt montate șase altoreliefuri cu o suprafață totală de 104 metri pătrați: trei în stânga (Chemarea poporului la arme, Cucerirea redutei Plevna și Capitularea armatei turcești), trei în dreapta (Trecerea Dunării, Proclamarea Independenței și Marea biruință a drapelelor românești), precum și textul amplasat în partea din față a soclului: ""Independența e suma vieții noastre istorice. M. Eminescu"". Independența este simbolizată de o femeie pentru care Gabriela Manole-Adoc a avut-o ca model pe o mătușă de-a ei, o distinsă doamnă din înalta
Statuia Independenței din Iași () [Corola-website/Science/307976_a_309305]