24,150 matches
-
credeți că, dacă România o să meargă bine, cu o bună guvernare nu poate să meargă... Sau se va întâmpla să avem o politică la fel ca în Italia, adică tot un circ să fie. Mihai-Răzvan Ungureanu: Politica nu se face dormind. Mai antrenează și pasiuni. Sorin Ioniță: Da, noi am vrea s-o facem mai ca în Suedia, dar ne e teamă că va ieși mai ca în Italia. Leonard Orban: Ca să răspund la întrebarea dumneavoastră, din păcate se consideră greșit
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
și în lumea comunismului de-atunci, lumea pesedismului de-acum se înghesuia cu conștinciozitate să-și dea votul pentru partid și pentru țară... Drept că ici-colo se mai auzeau scrâșniri de dinți ale lipsiților de pe liste, ale unor obișnuiți să doarmă în condițiile vitrege ale Parlamentului, însă domnul Adrian Năstase părea a-l fi prins curentul la Cornu, așa că i-a cam lăsat scrâșnind singuri, sau să-și dea demisia in corpore barosano "pe motive de frustrare - cum a fost la
Voie bună și alegeri în P.S.D. by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12525_a_13850]
-
Steinhardt? Dl. Gavrilă Pleș: "Eram în vacanță, eram student și lucram ca voluntar la șantier cu mai mulți tineri la Rohia. Asta se întâmpla prin '74-'75. Văzusem și o poză cu grupul de acolo, dar fără părintele Steinhardt. Acolo dormeam, acolo mâncam, puteam să mergem și în sat, în Târgul Lăpuș la 7 km. de Rohia. Mie nu-mi spunea nimic numele Steinhardt. Mai ales când l-am văzut cu țăcălie așa, cu chelie, cu barbă, să pună mâna pe
Despre N. Steingardt cu dl. Gavrilă Pleș by Gina Iacob () [Corola-journal/Journalistic/12520_a_13845]
-
înconjurată de singurătățile microcosmice care alcătuiesc macrocosmul: "Lacrima se odihnește în ochi,/ Timpul face la fel, în sineși.//(...) Apa, în picătura ei,/ scaldă mulțimile,/ văzduhul primenește păsările/ cu aerul lui binefăcător/ Și zborul, uneori,/ în aripi se odihnește.// Somnul își doarme/ somnul în somnul lui,/ Și seva copacilor/ face la fel" (Neodihnita). Un creator care este spectatorul propriei sale solitudini, devine vrînd-nevrînd și spectatorul solitudinilor, în șir infinit, pe care le contemplă în jurul său. Spre a surprinde autenticitatea celor din urmă
Sub semnul singuratății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12602_a_13927]
-
britanicul Jamie Bell), un puști dezabilitat și fratele său, ciudatul clasei, o fată blondă și durdulie. La care se adaugă - vă stătea pe limbă, nu? - un băiat de culoare, infractor timpuriu. Ei sunt pacifiști, dar obsedați de pistoale. Nu, nu dorm ținându-le în brațe, dar asta numai pentru că armele au propriile "pătuțuri". Cam greu de crezut, dar lucrurile nu se opresc aici, grupul cristalizându-se într-un soi de cabală dandy. Nu mai e nevoie să spun că legătura dintre
Lungmetrajele combatante pentru trofeul anonim by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11348_a_12673]
-
o groapă. Și în cap se învârtesc încăpățânate cele două versuri: ,Spre-amiaza vieții ajuns, fără de veste mă pomenii într-o pădure deasă..." Beznă deasă de tot și nici o geană de lumină. Rușine, Jenia, să-ți fie rușine!... În cămăruța mică dorm cei doi băieți, Sașka și Grișka. Fiii tăi. Uite masa, pe ea se află o lucrare. Stai și scrii cu stiloul. Uite oglinda, în ea vezi o femeie de treizeci și cinci de ani cu ochii mari, cu colțurile gurii aproape căzute
Ludmila Ulițkaia - Sfârșitul poveștii by Gabriela Russo () [Corola-journal/Journalistic/11309_a_12634]
-
Aproape douăzeci de zile am fost plecată din București. Din viermuiala și agresiunea patologică a acestui oraș european, în care m-am născut, am crescut, m-am format, am respirat, am iubit, am suferit, am născut, la rîndul meu, am dormit, n-am dormit, am citit, am visat. Am plecat ca singura însoțitoare a fiului meu în vacanța acestuia. În această funcție, programul este clar, fix, și nu poate suferi modificări majore. Este construit pentru el, în beneficiul lui. Am plecat
Actualitatea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11378_a_12703]
-
zile am fost plecată din București. Din viermuiala și agresiunea patologică a acestui oraș european, în care m-am născut, am crescut, m-am format, am respirat, am iubit, am suferit, am născut, la rîndul meu, am dormit, n-am dormit, am citit, am visat. Am plecat ca singura însoțitoare a fiului meu în vacanța acestuia. În această funcție, programul este clar, fix, și nu poate suferi modificări majore. Este construit pentru el, în beneficiul lui. Am plecat la Sibiel, la
Actualitatea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11378_a_12703]
-
șpagatul, vorbesc cu mine însămi și încerc să mă recompun, adevărat, din ce este simplu, natural, dumnezeiesc. Seara, la nouă jumate, îl culc pe Luca. Și mă adîncesc în întuneric, în gînduri și neliniști. De ele nu pot să scap. Dormind împreună, nu pot să citesc. Nu pot să aprind nici-o sursă de lumină. Stau cu ochii pe tavan, număr urmele de țînțari și de muște moarte, desenele zugravului, baroce de-a dreptul, liniile care formează o stea, ușor deformată. Chiar
Actualitatea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11378_a_12703]
-
românește a acestor poeme surprinzător de simple, însă de o mare intensitate lirică, în care și referințele livrești - în esență, la Biblie - se integrează unui discurs ce pare calchiat pe concretul vieții imediate, aproape lipsit de metafore. Vânt de Apele dormeau în nesfârșirea nemișcătoare. Ebraica veche scrie vântul dintâi ca pe un verb de aripi: "merahefet", dâră pe ape-a lui Elohim. Ațâța chipurile: vârtejuri, valuri, stropi și după trecerea lui se-ntorcea câmpia, noaptea încătrănită. Harfă, cimbal, fluier: cu ce
ERRI DE LUCA - poeme by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/11419_a_12744]
-
Cîmpinei, iar în cealaltă, Breaza. Departe. Liniște. Liniște. Sentimentul de pustiu, de libertate, de vis. Deodată, țîșnesc nemilos ma-ne-le-le Cu forță, zguduind pămîntul și auzul. Cuceresc totul, mă cotropesc. Mă aflu în vîrful unui deal, în plin absurd. Pisica Miți doarme. Eu știu cum am ajuns acolo, sus, dar manelele? Foșnetul civilizației. A început week-end-ul. Mă întorc la București să caut țuică cu douășcinci de mii de lei litru’.
La căsuța unde doarme o pisică by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13665_a_14990]
-
Inventarul încăperii în care se afla, înaltă de mai mult de doi metri, se reducea la becul spînzurat în tavan, la o scîndură, de înălțimea unui stat de om, pe care noaptea avea voie s-o pună pe jos, ca să doarmă pe ea, și la propira îmbrăcăminte de deținut. Urmează examinarea posibilităților ca, folosindu-se de acest inventar, să ajungă să fumeze. Primul obiect care părea demn de luat în considerație în acest sens era becul din tavan, în permanență aprins
Convorbire cu Vladimir Bukovski by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13624_a_14949]
-
proze lungi poeții". Pentru domnul Radof poezia este mai presus de real dar nu ruptă de el. Ea trebuie să fie un semn, un topos, amprenta unei stări metafizice ( " Din supa stelară/ A căii lactee.../ Izbucnesc orhidee; Devora,/ Femeia ce doarme/ Sub lespezi de ape,/ Mușcă din lună; Soarele împușcat în ceafă/ Atârna ca un fagure/ Cu venele-n harfă; În solzi de foc cobor/ Stelar spre văile lăptoase ș...ț Strălucitori amanți, ne vom dori/ Navigatori, spre dincolo de lună".) Ștefan
Ferestre de iarbă by Iulia Argint () [Corola-journal/Journalistic/13683_a_15008]
-
iubitul ingrat, către vântul care n-ar trebui să mai "sufle" peste atâta dezolare, peste dorul dvs. secătuitor și peste mărturisiri de-a dreptul aiuritoare ( " Am uitat să plâng, să râd, să zâmbesc, să scriu, să citesc, să vorbesc, să dorm, să merg..."), ci să pună aripa și suflarea lui de vânt benefic la redresarea speranței, a ultimei speranțe într-o iertare, o ultimă iertare, a celor care cu nesăbuință au greșit și se căiesc. Consolarea se va dovedi și în
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13699_a_15024]
-
și în lumea viselor tronează nimicul pe care-l îngurgităm cotidian, măcar ca pe un leac homeopatic. Viața se nimicește pe sine, reducîndu-se la automatisme ( factori opuși "cutezanței de-a trăi", la modul lucid ori simpatetic), animalizîndu-se: Una cu pămîntul dorm visele în interiorul cărora/ nu e nimic de găsit:/ eu mi-am făcut din băutul nimicului o ceremonie/ cu nuanțele ei zilnice:/ urmează pașii grăbiți în propriile noastre adevăruri:/ ca și cum sufletele și-ar da o întîlnire importantă/ și alte cîteva amănunte
Un (post) expresionist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13711_a_15036]
-
haine:/ chiloți, prosoape și cămăși ce plîng/ cu încete lacrimi murdare". Se pare că e mult să fii martor al timpului tău, într-adevăr. A fost pedeapsa sa. Mulțumesc, don Pablo, pentru că ai făcut ca noi, biete animale, să nu dormim în noaptea adîncă a inconștienței și a nihilismului. În noaptea în care toate pisicile sunt negre ( Hegel). Patricio Brickle, doctor în filosofie, consulul Chile în România Traducere de Elena Lincan
Poetica unui gînditor by Elena Lincan () [Corola-journal/Journalistic/13723_a_15048]
-
lui Dan Matei Agathon: „Ioan Talpeș e un consilier al PSD”. * Mai multe ziare centrale își anunță cititorii că Tony Blair a fost boschetar. Și asta citîndu-l pe purtătorul de cuvînt al premierului britanic. Acesta a recunoscut că Blair a dormit pe o bancă din- tr-un parc public atunci cînd a venit la Londra. Pe atunci, Tony Blair nu visa să devină premier, ci spera să devină vedetă a muzicii rock. * Cum luptă bulgarii împotriva corupției? Evenimentului zilei ne informează că
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13077_a_14402]
-
cît și Călinescu, observînd paradoxul că pașoptiștii, pe care-i viza teza, aveau mai curînd fond decît formă). Un exemplu și mai frapant, pentru că este punctual, îl reprezintă versul bacovian din poezia Plumb (care dă și titlul volumului din 1916): „Dormea întors amorul meu de plumb.” Probabil că puținul interes arătat, prin tradiție, de critica noastră modernă asupra aspectelor stilistice și lingvistice din poezie și proză este responsabil de tăcerea care acoperă acest vers în toate exegezele. Sîntem lăsați, într-un
Orbirea critică by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13102_a_14427]
-
cadrul fizic. Cea mai elementară întrebare pe care s-ar fi cuvenit să și-o pună un cititor grijuliu ar fi fost însă aceea referitoare la poziția cel puțin ciudată a corpului iubitei moarte: („amorul meu de plumb”) cum adică „dormea întors”? Și, imediat după asta, se cuvenea raportată inuzuala expresie la aceea uzuală: a dormi neîntors. Indiferent de ce se poate scoate din acest raport (și eu nu vreau să analizez acum versul ori poezia lui Bacovia), el trebuia conștientizat. În loc de
Orbirea critică by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13102_a_14427]
-
pună un cititor grijuliu ar fi fost însă aceea referitoare la poziția cel puțin ciudată a corpului iubitei moarte: („amorul meu de plumb”) cum adică „dormea întors”? Și, imediat după asta, se cuvenea raportată inuzuala expresie la aceea uzuală: a dormi neîntors. Indiferent de ce se poate scoate din acest raport (și eu nu vreau să analizez acum versul ori poezia lui Bacovia), el trebuia conștientizat. În loc de asta, versul citat de mine n-a fost pur și simplu văzut. Aceeași orbire, în legătură cu
Orbirea critică by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13102_a_14427]
-
fertilă, consistentă și largă, cea dintre veghe și somnul adânc, în care ai comunicare și cu trebuințele realității și cu firul epic sau imagistic, cu filmul din adânc. Altădată mă ridicam din pat și îmi notam o anumită chestiune. Mai dormi după aia ! Mai ales când ești tânăr și cu energie, te apuci să lucrezi. Materialul mă incita și mă apucam să scriu. Pe urmă, se făcea dimineață și trebuia să plec la serviciu, unde lucram și 16 ore. - Era vorba
MIRCEA HORIA SIMIONESCU - Viața ca o frază by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13092_a_14417]
-
cititorilor săi. Eu am mereu un însoțitor, supraveghetor simpatic și binevoitor, care așteaptă să-și dea adeziunea la ceea ce fac. Și, cum sunt șturlubatic, eu vreau să-l mai și contrazic. De multe ori, l-am zgâlțâit pe cititor: “Nu dormi domnule, că tocmai se întâmplă ceva dramatic!” - Sigur că toți scriitorii doresc să fie însoțiți. Dar nu toți oferă cititorului aceeași libertate, aceeași posibilitate de a se implica. - Implicare, ăsta e termenul ! Eu umplu jumătate din sticlă și contez întotdeauna
MIRCEA HORIA SIMIONESCU - Viața ca o frază by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13092_a_14417]
-
mi-ai adus în suflet iarăși dorul, cum primăverii îi este dat bujorul. UN ÎNCEPUT Mi se deschide iar grădina Cu noapte de necunoscut Pentru a alege doar poteca Pe care calcă-un început Și las în urmă nufărul ce doarme Și mă dărui crinului Tot atât de mult Ca și poemului din alt trecut. AVARIȚIE S-a desfăcut cupa de crin Să-mi prindă glasul în senin Și să repare roata frântă Într-o furtună de venin Sfărâmând frumosul dintr-o viață
Surpriză, Un început, Avariție. In: Curierul „Ginta latină” by Elena Călugăru-Baciu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2239]
-
învățăturile celor doi voivozi români sanctificați de Biserica ortodoxă: Ștefan cel Mare și Constantin Brâncoveanu. Credința creștină i-a dat puteri să zidească biserici, mănăstiri, schituri, Iar dintre acestea mănăstirea Putna este matca neamului, Ierusalimul românilor, sanctuarul unde domnitorul își doarme somnul de veci. Dragostea de țară și voința de a apăra neamul românesc l-au îndemnat pe voievod să ridice ziduri de apărare în țară și stavile împotriva cotropitorilor la Chilia, Cetatea-Albă, Izmail, Tighina, Soroca, Hotin, ori la poarta dinspre
Declarația reprezentanților unor filiale ale Fundației „Ginta latină”, iulie 2004. In: Curierul „Ginta latină” by Fundația „Ginta latină” () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2262]
-
se părea ca mierea! Urma apoi o zi banală ca toate celelalte: țipete din partea noastră, urlete din partea celor ce trebuiau să ne Îngrijească și, din când În când, mai murea câte unul dintre noi. Se Întâmpla uneori, la cei care dormeau doi În pat, ca cel rămas În viață să doarmă cu cel mort În brațe. Rămâneau așa, de seara, de când Încercau să se Încălzească unul pe celălalt, până În momentul În care Paul, colegul nostru, constata decesul. Și, din nou asistenta
Mătăniile Alexandrei(continuare). In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/75_a_280]