25,627 matches
-
hotel. Și uite că n-am putut. Nici soțul meu nu a ajuns măturător, nici eu nu am ajuns secretară dactilografă. De ce n-am putut? Nu știu și nici nu vreau să știu. Poate că din lașitate, poate că din frica de necunoscut. Sau poate că așa a fost să fie. R.P. Cum faceți față kitsch-ului care ne înconjoară? În afară de muzica simfonică, pe care știu că o ascultați chiar și în timp ce lucrați, aveți și alte remedii? Care vi se pare
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
văzut-o pentru prima dată? Ce v-a plăcut și ce v-a iritat la ea? A.R. Mergeam la ceaiuri dansante. O făceam rar, pentru că liceul nostru ne impunea o disciplină extrem de severă, o disciplină aproape barbară. Îmi era frică să nu fiu văzută. Îmi plăcea să dansez. Îmi plăceau jocurile de societate - mai ales un joc care se che ma „Gajurile“ și care se termina întotdeauna cu sărutări. Dar de multe ori plecam complexată de la ceaiuri. La Roman erau
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
teamă ca acreala bătrâneții să nu-mi strepezească unele pasaje din Proust care m-au entuziasmat în tinerețe. Cam așa ceva am pățit când am recitit André Gide. Bun. Actori preferați. Laurence Olivier în Hamlet, Richard Burton în Cui i-e frică de Virginia Woolf?, Gregory Peck ca bărbat bine (îmi plă cea teribil) și Woody Allen. De fapt, el este favoritul meu - și ca regizor, și ca actor, și ca personajtip, acest Charlot al secolului douăzeci și unu pe care l-a creat
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
ne cuprindem iarăși, în brațe amândoi, Să dormi apoi cu mine, la stana, lângă hau, O noapte de poveste și n-o să-ți pară rău. Și de-o să vină noaptea, furtună, ca pe vremuri, Să stai cuprinsa-n brațe, de frică să nu tremuri. Afară de-o să treacă o lună, printre nori, Pe noi ne vor cuprinde ai dragostei fiori. Sa-asculti, după iubire, tăcerea aceea sfântă, S-auzi cum suna-n vale, pârâul care cântă. Cuprinși o să rămânem cu noaptea peste
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93338]
-
o singură glumă bună ține afișul de milioane de ani - dar nimeni nu mai știe cui aparține, când a fost spusă prima oară, care e poanta și, mai ales, dacă e o glumă sau o crimă. 31: „Dacă ți-e frică, renunț”, îi zice Crowhurst soției, dimineața. Femeia clatină din cap, neputincioasă. Nava se leagănă, liniștită, în mica radă a portului Teignmouth - Cornwall. Nu este încă gata, multe șuruburi urmează să fie strânse și multe puncte mai trebuie sudate, dar suntem
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
execută condamnarea câinelui, în timp ce stăpânul era ghilotinat în piață. 20: Marcel Allain l-a inventat (demult, în tinerețe) pe marele asasin Fantomas - „dar Fantomas al meu, așa cum l-am creat eu, era un personaj de spaimă, un criminal care trezea frica. Dumneavoastră l-ați ridiculizat și ați făcut cu el filme comice. Mi-ați compromis eroul, vreau daune 150.000 de franci...” Aiurea, zic avocații societății de filme Gaumont, Fantomas al dumitale e un personaj din secolul trecut; azi nici unui copil
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
el filme comice. Mi-ați compromis eroul, vreau daune 150.000 de franci...” Aiurea, zic avocații societății de filme Gaumont, Fantomas al dumitale e un personaj din secolul trecut; azi nici unui copil de patru ani nu i-ar mai fi frică de Fantomas al dumitale; azi e normal ca Fantomas să stârnească râsul și de aceea filmele cu el sunt comice; nu-ți dăm nici un ban... La 85 de ani, Allain nu înțelege (sau se preface, zic cei informați) că nu
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
ia ceașca - Merckx, întunecat, nu-i spune nimic și-l lasă să bea înaintea sa. „Cu Van Looy sau Bobet, o asemenea atitudine era de neconceput...” - apreciază specialiștii. Merckx nu are încă sclavi conștienți, Merckx încă nu impune ascultarea și frica, orgoliul lui încă nu e terorizant, Merckx încă nu a ajuns un dictator, un stăpân, primul la mâncare, primul la idee, primul la poruncă. „Îi lipsește o anumită maturizare, dar asta va veni cu timpul...” apreciază antrenorul Drissens, cel care
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
în soare... U THANT: Ne rămân aproximativ 10 ani pentru a rezolva problemele care amenință omenirea!... În fața sediului ONU, printre trandafirii unde și-a dat foc Bruce Mayrock ca protest pentru genocidul nigerian, se găsește o inscripție: „Pacea e absența fricii”. Alan Margolis o iubește pe Panny Wise... (Margolis a închiriat pentru seara respectivă afișul luminos din Piccadilly Circus.) CAPITOLUL XIV 35 DE SPECIALIȘTI ÎN MULINOLOGIE DIN 11 ȚĂRI S-AU ADUNAT ÎN Danemarca, la cel de-al doilea simpozion al
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
Căci dacă e vertebrat, o lege din 1876 - interzicând cruzimea față de vertebrate - îl protejează perfect.... Dacă nu, dacă e nevertebrat, să se descurce singur... Într-un sătuc francez din Isère, un băiat pe nume Patrick a fugit de-acasă de frică să nu i se facă o injecție; l-au căutat o zi întreagă și l-au găsit pe jumătate leșinat, într-o groapă la doar 800 de metri depărtare de casă. Nu voi spune: ferice de el; dar voi spune
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
Se părea că sunt în preajma unui faliment. Crahul trebuia să mă găsească fără cuvinte, fără vocabular, vindeam toate acțiunile sub formă de visuri, jurăminte, afirmații categorice, duioșii, promisiuni patetice, scoteam din mine chiar calambururi. Numai dorul se putea măsura cu frica de singurătate și moarte. M-am întors de acolo cu o colită, și-n gară primul drum a fost la chioșc, să cumpăr Sportul. Acum mă îndrept tot spre chioșc să caut Le Monde-ul și aud, în fața magazinului cu articole
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
un intelectual∗. OCTOMBRIE ’69 M-am îmbolnăvit perfect la Moscova, toamna; eram într-o delegație a Difuzării Filmelor, având în frunte un fost ambasador la Rabat, plus un critic de cinema și un contabil din Centrală; eu, al patrulea, cu frică de avion, urma să sosesc cu trenul și să mă întâlnesc cu ei în gara Kievskaia. Aveam misiunea să cumpărăm filme sovietice din producția anului 1969 - anual, fiecare țară din CAER organiza un târg cinematografic în care-și prezenta producția
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
apoi îl ascultă pe celălalt, hlizindu-se spre mine și făcându-mi semn matern cu degetul, convenind că mă va trimite cu o mașină la hotel; după convorbire, mă întrebă cu ceea ce se numea dintotdeauna „căldură tovărășească”: „De ce vă e frică de avion?”. Nu aveam putere pentru un răspuns spiritual, de unde și inteligent? Până la hotelul de pe ulița Gorkovo gde tramvai nehodit, în mașină, fixându-mi valiza bine strânsă într-o curea, fără intimități la vedere pe margini, n-am scos o
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
trupelor Pactului de la Varșovia, ordinea s-a instalat la Praga, n-am mai putut s-o privesc; am fixat ceafa mongolului din fața mea, stând încremenit până la sfârșit. În mod normal, ar fi trebuit să ies din sală, dar îmi era frică să mă ridic - m-ar fi văzut toată lumea, s-ar fi interpretat imediat ca un gest de protest al unui român, cine știe ce scandal s-ar fi produs și în ce situație i-aș fi pus pe „ai mei”. Mai păcătoasă
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
imediat ca un gest de protest al unui român, cine știe ce scandal s-ar fi produs și în ce situație i-aș fi pus pe „ai mei”. Mai păcătoasă decât jerba lui Maurer la mormântul lui Mannărgheim... Duplicitar până și în frică, ideea de a ieși din sală rezistă într-o întrebare comică: și dacă aș fi explicat că m-a apucat burta? Din nou îmi apăru în minte: „Bebi, iar?”. Cât luă Husak puterea la Praga - după cum desprindeam acest nume frecvent
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
mă instală în wagon-lit, urându-mi să am un drum bun „în care să-mi dispară toate aiurelile”; era o frază la care nu mă așteptasem din partea lui și l-am îmbrățișat, mut, căci nu puteam să-i spun ce frică mă cuprinsese la gândul că voi călători singur și ce mă voi face dacă.. Am rămas pe coridor, urmărindu-i pe cei doi, trei, patru români care își căutau cușetele, nici unul nu părea un Enescu de la Ambasadă la care să
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
cult al lui Ceaușescu. Această generalizare a servilismului este cu atât mai curioasă cu cât spectrul închisorii și al Canalului nu mai plana asupra intelectualului român. Dacă în unele cazuri din „obsedantul deceniu“ derapajele pot fi explicate și prin prisma fricii generalizate, după 1965 nu se poate găsi altă explicație decât dorința de afirmare, în cazul scriitorilor și artiștilor valoroși, și de parvenire, în cazul impostorilor. Începutul epocii Ceaușescu a însemnat, totuși, o perioadă de afirmare a unor mari nume în
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
pe Podul Michelangelo, slab luminat de câte-un far de mașină. În tăcerea ca de sfârșit de lume se aude în spatele nostru, la început slab, apoi tot mai clar, un fel de târșâit săltăreț, în pas cu noi. Încremenim de frică. Dacă ne urmărește cineva? Ne oprim, lăsăm sacoșa jos. Zgărmănatul încetează. Ne uităm de jur-împrejur: nici țipenie de om. Pipăim sacoșa și jumătatea de mortăciune, până când, foarte repede, ne luminăm: din cauză că am îndesat capul porcului cât am putut pentru ca nu
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
În plus, m-am perfecționat ca un pușcaș marin și mi-am văzut visul cu ochii: cu inima cât un purice, m-am înscris la arte marțiale. Acolo am învățat multe, dar mai ales cum să-mi stăpânesc nervii sau frica și cum să mă adun, dacă e să înfrunt o greutate. Trebuie deci să trag adânc aeru-n piept, să-l țin cât îl țin și să fac figurile fata de jad țese la suveică și leu rage. Aplic învățămintele mai
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
trei săptămâni în anul I și III. Băteam pas de defilare, făceam instrucție la câmp (pluton de infanterie), trageri și, la sfârșitul anului I, depunere de jurământ. Aveam Stat Major și un general de inspecțiile inopinate ale căruia ne era frică. Pe unele ofițerese le aduceam la umbră în toridele luni de iulie cu ajutorul unor reviste de modă sau cu cel al unor proaspăt venite (de peste periculoasele granițe pe care ne pregăteam să le apărăm) truse de machiaj. Făceam la sală
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
să nu mă gândesc la asta. Aveam scutece, ceai de anason, iar afară începuse să se încălzească neașteptat în acel miez de decembrie 1989. Perntru câteva luni, puteam să întorc spatele acelui viitor luminos de care îmi era atât de frică. Nora Iuga, poetă, prozatoare și traducătoare, membră a Uniunii Scriitorilor din România. Autoare a mai multor volume de poezie - Vina nu e a mea (1968), Captivitatea cercului (1970), Scrisori neexpediate (1978), Opinii despre durere (1980; Premiul Uniunii Scriitorilor din România
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
cafea, fumau împreună la oficiu, jucau cărți, vorbeau cu orele. Eu stăteam în cameră și citeam, citeam în neștire, aproape fericită. Doar seara se arăta dincolo de fereastră, dacă uitam să trag perdelele, câte un masturbator de care mi se făcea frică. Important era să-ți păstrezi sângele rece și să te duci să tragi perdeaua, ca și cum nimic nu s-ar întâmpla. Dar eu preferam să o zbughesc din cameră după Feli, ca un copil după mama lui. Stăteam și eu pe-
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
eră. Ieșeam din copilărie (adio urson, jucării chinezești, bomboane trase în ciocolată, adio Stan și Bran, adio Ciocănitoarea Woody, adio toate!) și intram în siniștrii ani ’80 și în hainele cu „umeri“. Printre femeile cu „umeri“, de care mi-era frică. Vânzătoare cu „umeri“. Profesoare cu „umeri“. Cetățence cu „umeri“. Eu mi-am scos „umerii“ de la hainele cu „umeri“. „Unde-s umerii?“, m-a întrebat mama. Am dat din umeri. Asortată, zicem, și ne apucă râsul. Pantofii cu geanta, cureaua, eșarfa
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
de profa de română să-i duc ceva profei de mate, care stătea la două case de școală. Profa de mate spăla rufe într-un costum ca de trening și nu era asortată! De atunci nu mi-a mai fost frică de profa de mate, era foarte frumoasă și așa, neasortată. „Îi recunoști imediat pe cei din Est“, îmi spune M. la Berlin în 2002. „Cum?“ „Du-te în metrou. Să vezi cum sunt îmbrăcați.“ Mă duc în metrou și dau
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
poze cu modă, băieții cu mașini. Se dădeau în vânt după ele. Le lipeau pe caietele lor. Făceau schimb între ei. Pe la 22 de ani scriam într-un poem așa: Mă simt de parcă-aș fi mama mamei mele. Mi-e frică de viața pitică de clanul pitic de clanul cel mare lăsați-mă să fiu nimic lăsați-mă cum sunt: o sperietoare. N-am fost conștientă de ceea ce comunismul mi-a luat decât după 1990. Mai ales când am ieșit prima
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]