KorAP: Find »[drukola/base=liniște & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...917 918 919 ...1084 >

27,087 matches

Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757

cei care l-ai citi erau încîntați! Stima și bucuria mea! Numai bine! Și lucruri bune! Al tău, Aurel Dumitrașcu Borca, 11 sept. 1981 Bună, dragule! Am dureri de cap. Mîine mă duc la medic! Sînt prea consistente! Profit de liniștea pe care o găsesc ascultînd un disc cu muzica unui mare prieten, Rahmaninov, și-ți scriu. Aseară m-am întors de la București. Am fost pînă la D.R. Popescu. M-a primit cu aceeași obișnuită bucurie. Ține la mine și asta

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
motiv! Dar aveam nevoie de cuvintele tale, trebuia să știi și tu că ți se pun neadevăruri în spate, ca și mie! Și că nu e deloc drept. Acum e cazul să nu mai vorbim despre aceasta! Mi-am recăpătat liniștea, nu e nimic mai important decît ea! Ninge de ieri. Nebunește! Zăpada e de patruzeci de centimetri. Viscolește. Cred că sînt cam împrăștiat din cauza acestei schimbări. Încerc să-mi recapăt echilibrul, să-mi reiau serios lecturile, să scriu tot ce

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
tău, Aurel Dumitrașcu Borca, 11 martie 1982 Bună, dragule Îți scriu tîrziu, după ce februarie nu mi-a priit, în multe zile continuînd să mă simt destul de rău. Acum pare totul bine, deși, culmea!, întotdeauna cînd cred că mi-am recăpătat liniștea, tocmai atunci vine ceva care schimbă totul în ne-bine! Aș vrea totuși să nu-ți mai scriu despre neplăcerile mele, trecătoare oricum. Acum, cîțiva ani mi se părea că avem prieteni pentru a avea cui ne plînge. Azi nu

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
și pentru inspirația Anei Blandiana de a-l trimite la Viena cu bursa Herder pe bunul meu Emil Hurezeanu! Am mai scris, "Tratatul de eretică" e gata, într-un fel! Aștept mai multă încredere din partea editorilor! Îți doresc bucurie și liniște! POEZIE! Al tău, cu toate gîndurile bune, Aurel Dumitrașcu 1983 Borca, 23 febr. 1983 Bună, dragul meu! Parcă-mi vine să te-ntreb cum de și-ai mai adus aminte de mine!? Dar, îmi închipui, ai destule probleme și tu

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
ea, aici, m-aș simți ca un păduche. N-am mai scris nimic în ultimul timp, adică-n ultimele luni. Poate că m-au cam tîmpit examenele astea șablonarde. De-ar veni iulie! Îți doresc spor la treabă, bucurie și liniște întru poezie! Al tău, Aurel Dumitrașcu Borca, 19 iunie 1983 Bună, dragul meu! Epistola ta din 25 mai e tare plină de amărăciune și-mi pare foarte rău că n-o duci bine, că ești hărțuit de atîtea insațietăți. Sigur

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
Mă voi despărți de toate femeile care vor dori să-mi facă vreun copil. Mi-e groază de gîndul că nu aș avea ce-i oferi copilului meu într-o lume pe dungă. Și cred că mi-aș pierde toată liniștea care îmi dă din cînd în cînd putere. Aș vrea să te știu învățînd, cred că poți intra la filologie! Nu e greu, dimpotrivă! Îți trebuie doar să fii dezinvolt, să faci chiar caz de deșteptăciunea ta, chiar dacă nu ești

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
au abținut. Și cartea lui nu-i slabă, e doar incompletă, forfecată de funcționarii care controlează editurile! Să sperăm că la a doua nu va mai fi tot așa! Dacă, vorba mamei, va mai fi lume! Îți doresc bucurie și liniște! Și succes la JUNIMEA (editura n. red.)! Poate va ieși și Adrian (Alui Gheorghe n. red.)! Mai scrie-mi! Eu-s cam împrăștiat acum! Al tău, mereu, Aurel Dumitrașcu Borca, 24 august 1984 Bună, darul meu! Îți scriu tîrziu, răspunzînd

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
Vulpescu ("Candidații la fericire" inegală), Nicolae Iliescu (un prieten textualist, un bun!), Miguel de Unamuno (eseuri), jurnalul lui N.D. Cocea, "Al treilea val" pe sărite! Etc. Poate reușesc să citesc și cărămida lui Breban! Mai scrie-mi tu! Bucurie și liniște! Și poezie! Sper că vei ieși într-adevăr și tu la Junimea! Să insiști! Te îmbrățișez! Aurel Dumitrașcu Borca, 11 octombrie 1984 Dragul meu, Îmi scrii greu, dar te pricep semănăm prin niște urgii ce ne izolează la fel de mult. Voi

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
mi-a spus că el nu-i recunoaște decît pe scriitorii din manuale!! Îți dai seama ce gîndire are! Sper să fiu mai liniștit pe 19, seara (deci exact peste o săptămînă!), cînd te aștept la Tg. Neamț! Bucurie și liniște! Al tău, Aurel Dumitrașcu Borca, 19 decembrie 1984 Dragul meu, În sfîrșit, după aproape o lună de tăcere, îți pot trimite cartea mea! Cam în zilele în care-mi scriai tu, eram la București. Două zile. "Divina..." a ieșit în

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
puține... capodopere. Peste două zile ar urma să plec la București cu inima la control. A nins pe vîrfuri. E rece. Am o bucurie, totuși: în casă e cald, focul trosnește în sobă și-mi dă un profund sentiment de liniște, de siguranță și împăcare chiar. LA MULȚI ANI! pentru cei 32 împliniți! În aceste zile încerc să mai tai ce pot prin manuscrisul pentru C.R. (editura Cartea Românească n. red.) și să-l pun într-o ordine convenabilă! Și citesc

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
Stoica (Petre n. red.), Vasile Vlad, T.T. Coșovei, Britz și ceilalți m-am încurcat pe la casa cu scriitori. Dar: București mizer, mizer! Te aștept sincer cu CARTE și-ți doresc mult succes în demersurile ce însoțesc așteptata ieșire! Bucurie și liniște! Te îmbrățișez cu gîndul cel sfînt, Aurel Dumitrașcu Borca, 13 august [1986] Dragul meu, După multă vreme, adunat de pe drumuri aici în munți, îți scriu. Sigur, m-am mai întîlnit cu cuvintele tale în Caiete (revista "Caiete botoșănene" n. red

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
fac pentru a putea citi în cenaclul "Junimea". Și mai repet: salută-l pe Mitroi (Ștefan Mitroi n. red.) din partea mea! Țin la el și la poezia pe care o scrie! Vom mai vorbi! Mai scrie-mi tu! Îți doresc liniște! Și lumină! Curat, Aurel Dumitrașcu P.S. Și să-ți trimit poezii pentru "Dialog" (parcă așa se cheamă! cert e că nu am citit niciodată rev. stud. literare și nu numai din Iași)?! A.D. Borca, 2 noiembrie 1979 Dragul meu, Am

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
puțin idilice, o sensibilitate în care ironia și absurdul par a-și da mîna, dar în spatele cărora există, de fapt, o nesfîrșită tristețe, un acut sentiment al realității fragile, o imensă responsabilitate în fața unei lumi care-și demitizează pînă și liniștea (sau mai ales liniștea). Poeții noului val impun prin gustul artistic inconfundabil, se poate spune că sînt o generație erudită, poezia lor nu este livrescă (cum s-a spus), ci inteligentă, ei nu pot scrie "frumos" pentru că par "plictisiți" de

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
în care ironia și absurdul par a-și da mîna, dar în spatele cărora există, de fapt, o nesfîrșită tristețe, un acut sentiment al realității fragile, o imensă responsabilitate în fața unei lumi care-și demitizează pînă și liniștea (sau mai ales liniștea). Poeții noului val impun prin gustul artistic inconfundabil, se poate spune că sînt o generație erudită, poezia lor nu este livrescă (cum s-a spus), ci inteligentă, ei nu pot scrie "frumos" pentru că par "plictisiți" de imensitatea poeziilor "frumoase" dar

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
trimise acum) și alte poeme, pe care le-am scris dar încă n-am reușit să le iubesc! Se poate, nu?! Scrie-mi! Și salută burgul, cum ai saluta o femeie tînără pe care știi că o voi vedea seara! Liniște, o căruță de liniște, dragul meu! Al tău, Aurel Dumitrașcu P.S. Îți trimit vreo 17 poeme Alegi tu! Dacă publici ceva în "Dialog" (revista studențească; apărea sub auspiciile Universității "Alexandru Ioan Cuza"; Lucian Vasiliu era redactor, 1977-1981) să apară cu

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
poeme, pe care le-am scris dar încă n-am reușit să le iubesc! Se poate, nu?! Scrie-mi! Și salută burgul, cum ai saluta o femeie tînără pe care știi că o voi vedea seara! Liniște, o căruță de liniște, dragul meu! Al tău, Aurel Dumitrașcu P.S. Îți trimit vreo 17 poeme Alegi tu! Dacă publici ceva în "Dialog" (revista studențească; apărea sub auspiciile Universității "Alexandru Ioan Cuza"; Lucian Vasiliu era redactor, 1977-1981) să apară cu liniuța aceea de la început

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
vom dărui lumii. Și lumea se va mira, o știu. Scriem profund cînd ne amintim zilele profunde. Fără întîmplări (chiar în interiorul unei clipe) nu am ști să zburăm, să despărțim aerul curat de aerul hecatombei. Cînd se furișează prea multă liniște în noi nu sîntem poeți, ci leneși. Mi-e dor de ploi, de oraș, de dragoste. Muntele umblă prin mine, dar ce e un munte pe care nu sînt amenințat, pe care nu văd nimic sălbatic?! Trebuie să-mi pun

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
o clipă, la ce trebuie să facem în ciuda veșniciei. Îți trimit și o poză, în care stau ca un creion trist în atelierul fotografului. Dar pereții albi trebuie priviți cu simplitate. Și să ne vedem pe 14, cu bucurie! Toată liniștea și flacăra! Al tău, Aurel Borca, 20 dec. '79 După cîteva zile, bună ziua! Pentru că n-aș fi putut să-ți scriu imediat. M-am întors cu sentimentul că nu știu încă acel oraș, dar Universul a cîștigat doi mari prieteni

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
fi ocupat de dimineața pînă seara. Voi încerca să profit de zilele lungi și liniștite. Vezi, epistola mea e tare patriarhală. Poate că și abundența frigului e de vină. Puțin. Și voi scrie din nou. Îmi presimt stările de poezie. Liniște pentru aceste ultime zile din '79! Sărbători tare fericite! Și LA MULȚI ANI! Al tău, Aurel P.S. Gînduri tare curate pentru Aurel! Și succes la examene! Aurel 1980 Borca, 4 ian. 1980 Domnule Lucian, bună ziua! Măi, ce iarnă! Știi, aici

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
în ultimii doi ani. La școala aceasta nu m-am simțit deloc bine, din cauza pseudo-intelectualilor din cancelarie, niște țațe "superbe". Eu n-o să mă simt niciodată bine între oameni plați, dar cu tupeu. Vezi, țăranii, cei simpli îți dau o liniște imensă, ei sînt țărani, ei știu aceasta, și-s frumoși așa. În timp ce leprele care zic că-s "profesori" și n-au citit o carte de 10 ani sînt de nesuportat. Mi-e dor de copiii pe care i-am învățat

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
aștept din nou cu cuvinte! Și cu toată bucuria pe care știi că mi-o dai astfel! Salutări tizului meu (fratele mai mic al lui Lucian Vasiliu, Aurel, pe atunci student la Hidrotehnică în Iași n. red.)! Numai poezie și liniște! Al tău, Aurel LIFE-MADE IN TERRA Încă nu se poate; țipătul e o spinare de noapte care umblă prin cuvinte speli rufe speli cerul speli bolnavul de astmă nu speli moartea ca un cîntat de cocoși proști; el a refuzat

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
care nu se poate ieși pe cine mai interesează timpul într-o lume amenințată mirosurile blînde spun ca niște boabe de grîu care trec dincolo de dinții hîrciogilor să taci zice iarba liniștită ca o cravașă agățată în cui (dumnezeiasca ei liniște) tînăr frumos încăpățînat vrei să schimbi baricadele putrede din visare "poezia ta seamănă cu bîtlanii!" este ora buletinelor de știri tot mai lungi ora colindelor închise în cuști florile cresc numai în minți te zbați viața nu este un psalm

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
apuc!?! Prea-s călcat în picioare de complezențe, de gafele altora! Cred că dacă n-aș avea poezia mi-aș ieși din minți. Și cred că din prea mult bun-simț nu știu să mă bat oricum, cu oricine! Cedez, pentru că LINIȘTEA mi se pare mai importantă. Voi citi, acum. Tot ce-am pierdut în lunile din urmă. Am adus și Freud, de la Cluj. De la un prieten. Și-mi voi pune și manuscrisul în ordine! O singură bucurie în aceste zile în

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
Am jucat tenis jumătate de zi și mi s-au rupt cîteva vase de sînge la un picior. Parc-aș fi o mireasă bătută cu bulgări de pămînt. Și șchiopătez. Și rămîn acasă cam tot timpul, trebuie să nu înfrunt liniștea de care are nevoie carnea piciorului răvășit. Citesc. Freud acum. Este tare interesant! Fiecare "hoție" a spiritului mă face fericit. Pentru că fiecare dram de curiozitate potolit este o bucurie pe care o simt. Zilele din urmă am citit "Maestrul și

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
în personalitatea poeților apăruți în jurul anului '80. Talentați sînt destui, au existat întotdeauna, dar eu "merg" pe "condiția" celor cu personalitate. Pentru că numai aceștia pot da cărți de uimire, derutante. Acesta e un semn prim al valorii: uimirea produsă. Numai liniște și bucurii! Toate salutările mele alese pentru Camelia și Aurel! Și pentru Liviu (Constantin-Liviu Rusu, muzeograf conservator la Casa "Vasile Pogor" n. red.) și d-l Dimitriu! Al tău, Aurel Borca, 10 oct. 1980 Salut, dragul meu! După ce mă întorc

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]