25,546 matches
-
a "Memoriilor lui Sherlock Holmes" în care povestirea "Aventura cutiei de carton" a fost scoasă; dar scena sa de început a fost păstrată și transferată "Pacientului rezident". Chiar și astăzi, această schimbare continuă a fi reprodusă, iar edițiile în care povestirile conțin textul original al "Pacientului rezident" sunt relativ puține. Această povestire a servit ca sursă de inspirație pentru al patrulea film cu Sherlock Holmes (filmat în 1921) din seria de filme mute cu Eille Norwood. Într-un episod al serialului
Pacientul rezident () [Corola-website/Science/323578_a_324907]
-
carton" a fost scoasă; dar scena sa de început a fost păstrată și transferată "Pacientului rezident". Chiar și astăzi, această schimbare continuă a fi reprodusă, iar edițiile în care povestirile conțin textul original al "Pacientului rezident" sunt relativ puține. Această povestire a servit ca sursă de inspirație pentru al patrulea film cu Sherlock Holmes (filmat în 1921) din seria de filme mute cu Eille Norwood. Într-un episod al serialului de televiziune din 1985 cu Jeremy Brett, este prezentat Watson încercând
Pacientul rezident () [Corola-website/Science/323578_a_324907]
-
a fost director de creație al revistei "Time" din 1937 și până la moarte. Bunicul său patern era reverendul Sabine Baring-Gould. În 1955, Baring-Gould a publicat ""The Chronological Holmes"" , o încercare de a prezenta, în ordine cronologică, toate evenimentele menționate în povestirile cu Sherlock Holmes. Trei ani mai târziu, Baring-Gould a scris ""The Annotated Mother Goose: Nursery Rhymes Old and New, Arranged and Explained"", împreună cu soția sa, Lucile 'Ceil' Baring-Gould. Cartea oferă o bogăție de informații despre cântecelele pentru copii și include
William S. Baring-Gould () [Corola-website/Science/323619_a_324948]
-
(1998) (titlu original "Luminous") este o culegere de povestiri science fiction aparținând scriitorului Greg Egan. Un agent primește însărcinarea de a ucide un genetician care lucrează la o modalitate de alterare a creierului într-un sediu aparținând unui cartel al drogurilor din Columbia. O organizație încearcă să găsească strămoașa
Luminescent () [Corola-website/Science/323592_a_324921]
-
un defect al matematicii, care permite unui lucru să fie adevărat și fals în același timp, dovedind că natura fundamentală a universului nostru și universul reprezentat de numerele teoretice se pot afla pe un curs de coliziune pentru supremație matematică. Povestirea a avut parte de o continuare, "Dark Integers", publicată în numărul din octombrie/noiembrie 2007 al revistei "Asimov's Science Fiction". Un escroc ia de la una dintre victimele sale un un petec bioelectric și îl testează, dar software-ul care
Luminescent () [Corola-website/Science/323592_a_324921]
-
o icoană religioasă radioactivă. Cinci exploratori se pregătesc să trimită copii clonate ale lor într-o călătorie științifică într-o gaură neagră și sunt acostați de un bigraf de pe Pământ și de fiica lui, care vor să le scrie povestea. Povestirea a fost nominalizată la premiul Hugo pentru "Cea mai bună nuveletă" în 1999.
Luminescent () [Corola-website/Science/323592_a_324921]
-
(în ) este una dintre cele 56 povestiri scurte cu Sherlock Holmes ale lui Sir Arthur Conan Doyle și a zecea povestire din volumul "Memoriile lui Sherlock Holmes" (respectiv a noua în edițiile americane ale acestui volum). Ea a fost publicată în revista Strand Magazine din septembrie 1893
Traducătorul de greacă () [Corola-website/Science/323613_a_324942]
-
(în ) este una dintre cele 56 povestiri scurte cu Sherlock Holmes ale lui Sir Arthur Conan Doyle și a zecea povestire din volumul "Memoriile lui Sherlock Holmes" (respectiv a noua în edițiile americane ale acestui volum). Ea a fost publicată în revista Strand Magazine din septembrie 1893, cu ilustrații de Sidney Paget, apoi în volumul ""Memoriile lui Sherlock Holmes"" (în ) editat
Traducătorul de greacă () [Corola-website/Science/323613_a_324942]
-
americane ale acestui volum). Ea a fost publicată în revista Strand Magazine din septembrie 1893, cu ilustrații de Sidney Paget, apoi în volumul ""Memoriile lui Sherlock Holmes"" (în ) editat în anul 1894 de George Newnes Ltd din Anglia. În această povestire apare pentru prima dată fratele mai mare al lui Sherlock Holmes, Mycroft. Doyle a clasificat "" pe locul 17 în lista celor 19 povestiri favorite cu Sherlock Holmes. Sherlock Holmes îi povestește doctorului Watson de Mycroft, fratele său mai mare, despre
Traducătorul de greacă () [Corola-website/Science/323613_a_324942]
-
Memoriile lui Sherlock Holmes"" (în ) editat în anul 1894 de George Newnes Ltd din Anglia. În această povestire apare pentru prima dată fratele mai mare al lui Sherlock Holmes, Mycroft. Doyle a clasificat "" pe locul 17 în lista celor 19 povestiri favorite cu Sherlock Holmes. Sherlock Holmes îi povestește doctorului Watson de Mycroft, fratele său mai mare, despre care afirmă că este înzestrat cu capacități superioare de observație și deducție, dar că acesta nu și le folosește pentru că este lipsit de
Traducătorul de greacă () [Corola-website/Science/323613_a_324942]
-
cameră și îi descoperă pe Melas și Paul Kratides legați și intoxicați cu gazul degajat de o lampă cu mangal. Melas este salvat, dar Watson descoperă imediat că Paul Kratides, deja foarte slăbit, nu a supraviețuit lipsei de oxigen. Epilogul povestirii confirmă ipoteza lui Watson. Omul care răspunsese la anunțul dat de Mycroft confirmă scenariul imaginat de doctor, aducând unele detalii. Holmes și Watson își dau seama că bandajul de pe fața lui Paul Kratides avea rolul de a-l face pe
Traducătorul de greacă () [Corola-website/Science/323613_a_324942]
-
într-un ziar din Budapesta s-a relatat moartea stranie a doi englezi, găsiți înjunghiați, care călătoriseră cu o femeie. Holmes avansează ipoteza că ar fi fost vorba de o răzbunare săvârșită de Sophy. Noutatea pe care o aduce această povestire este apariția unui nou personaj în aventurile lui Sherlock Holmes: Mycroft Holmes, fratele cu șapte ani mai mare al detectivului. De asemenea, Holmes afirmă că bunica sa era «sora lui Vernet, pictorul francez». Analiștii holmesieni consideră că ar fi vorba
Traducătorul de greacă () [Corola-website/Science/323613_a_324942]
-
Mycroft Holmes, fratele cu șapte ani mai mare al detectivului. De asemenea, Holmes afirmă că bunica sa era «sora lui Vernet, pictorul francez». Analiștii holmesieni consideră că ar fi vorba de Horace Vernet și nu de Claude Joseph Vernet. Această povestire a servit ca sursă de inspirație pentru al 24-lea film cu Sherlock Holmes (filmat în 1922) din seria de filme mute cu Eille Norwood. Povestirea a fost adaptată într-un episod al serialului TV din 1954 "Sherlock Holmes" cu
Traducătorul de greacă () [Corola-website/Science/323613_a_324942]
-
că ar fi vorba de Horace Vernet și nu de Claude Joseph Vernet. Această povestire a servit ca sursă de inspirație pentru al 24-lea film cu Sherlock Holmes (filmat în 1922) din seria de filme mute cu Eille Norwood. Povestirea a fost adaptată într-un episod al serialului TV din 1954 "Sherlock Holmes" cu Ronald Howard în rolul lui Holmes și Howard Marion Crawford în rolul dr. Watson. Această versiune, intitulată "The Case of the French Interpreter" (în ), se îndepărtează
Traducătorul de greacă () [Corola-website/Science/323613_a_324942]
-
original prin faptul că îi prezintă pe Paul și pe traducător ca fiind francezi, Kratides (renumit Schrome în această versiune) semnează documentele, Latimer este arestat de Lestrade, iar Kemp își rupe gâtul după ce a fost împins de pe scări de către traducător. Povestirea "Traducătorul de greacă" a fost adaptată în 1968 pentru un episod (episodul 19) al serialului TV "Sherlock Holmes" (realizat de BBC) cu actorii Peter Cushing și Nigel Stock. O nouă adaptare a fost realizată pentru un episod din 1985 al
Traducătorul de greacă () [Corola-website/Science/323613_a_324942]
-
el l-a recomandat producătorilor pe Edward Hardwicke, pentru a-l înlocui în serial. Alte apariții notabile la televiziune au fost în serialul britanic "Reilly, Ace of Spies" (în care a interpretat rolul lui Stalin) și în adaptarea TV a povestirii science-fiction "Random Quest" a lui John Wyndham. Burke l-a interpretat frecvent pe Johannes Coenradus Klene în reclamele olandeze pentru medicamentul Klene. El este căsătorit cu actrița Anna Calder-Marshall. Fiul lor, Tom Burke, este și el actor.
David Burke (actor) () [Corola-website/Science/323626_a_324955]
-
Mân". În 1978, Hardwicke a jucat rolul Bellcourt în ultimul episod din "The Sweeney" denumit "Hearts and Minds". David Burke l-a propus pe Hardwicke că succesorul său în rolul dr. Watson în adaptarea TV realizată de Granada Television a povestirilor cu Sherlock Holmes în serialul "Întoarcerea lui Sherlock Holmes", cu Jeremy Brett în rolul principal. Hardwicke a interpretat acest rol timp de opt ani (1986-1994), fiind un Watson foarte calm și atent și a fost asociat permanent cu acest personaj
Edward Hardwicke () [Corola-website/Science/323627_a_324956]
-
(în ) este una dintre cele 56 povestiri scurte cu Sherlock Holmes ale lui Sir Arthur Conan Doyle și prima povestire din volumul "Memoriile lui Sherlock Holmes". Ea a fost publicată în revista Strand Magazine din decembrie 1892, cu ilustrații de Sidney Paget, apoi în volumul ""Memoriile lui
Stea-de-Argint () [Corola-website/Science/323659_a_324988]
-
(în ) este una dintre cele 56 povestiri scurte cu Sherlock Holmes ale lui Sir Arthur Conan Doyle și prima povestire din volumul "Memoriile lui Sherlock Holmes". Ea a fost publicată în revista Strand Magazine din decembrie 1892, cu ilustrații de Sidney Paget, apoi în volumul ""Memoriile lui Sherlock Holmes"" (în ) editat în anul 1894 de George Newnes Ltd din Anglia
Stea-de-Argint () [Corola-website/Science/323659_a_324988]
-
în revista Strand Magazine din decembrie 1892, cu ilustrații de Sidney Paget, apoi în volumul ""Memoriile lui Sherlock Holmes"" (în ) editat în anul 1894 de George Newnes Ltd din Anglia. Doyle a clasificat "" pe locul 13 în lista celor 19 povestiri favorite cu Sherlock Holmes. Povestirea "Stea-de-Argint" are ca subiect dispariția unui cal de curse numit Silver Blaze (Stea-de-Argint), câștigător al mai multor curse hipice, și aparenta ucidere a antrenorului său, John Straker. Ambele evenimente s-au petrecut în ajunul cursei
Stea-de-Argint () [Corola-website/Science/323659_a_324988]
-
decembrie 1892, cu ilustrații de Sidney Paget, apoi în volumul ""Memoriile lui Sherlock Holmes"" (în ) editat în anul 1894 de George Newnes Ltd din Anglia. Doyle a clasificat "" pe locul 13 în lista celor 19 povestiri favorite cu Sherlock Holmes. Povestirea "Stea-de-Argint" are ca subiect dispariția unui cal de curse numit Silver Blaze (Stea-de-Argint), câștigător al mai multor curse hipice, și aparenta ucidere a antrenorului său, John Straker. Ambele evenimente s-au petrecut în ajunul cursei pentru Cupa Wessex, în care
Stea-de-Argint () [Corola-website/Science/323659_a_324988]
-
luat de Silas Brown. Stea-de-Argint a câștigat Cupa Wessex. La început, colonelul Ross nu și-a recunoscut calul pentru că acesta fusese vopsit. Holmes i-a explicat apoi cum s-au petrecut faptele din acea seară. Unul dintre dialogurile din această povestire a inspirat titlul cărții "The Curious Incident of the Dog in the Night-time" (în ) publicate în 2003 de Mark Haddon: Această povestire a servit ca sursă de inspirație pentru al 46-lea film cu Sherlock Holmes (filmat în 1923) din
Stea-de-Argint () [Corola-website/Science/323659_a_324988]
-
Holmes i-a explicat apoi cum s-au petrecut faptele din acea seară. Unul dintre dialogurile din această povestire a inspirat titlul cărții "The Curious Incident of the Dog in the Night-time" (în ) publicate în 2003 de Mark Haddon: Această povestire a servit ca sursă de inspirație pentru al 46-lea film cu Sherlock Holmes (filmat în 1923) din seria de filme mute cu Eille Norwood. Povestirea a fost adaptată cinematografic în filmul Silver Blaze (1937) cu Arthur Wontner în rolul
Stea-de-Argint () [Corola-website/Science/323659_a_324988]
-
of the Dog in the Night-time" (în ) publicate în 2003 de Mark Haddon: Această povestire a servit ca sursă de inspirație pentru al 46-lea film cu Sherlock Holmes (filmat în 1923) din seria de filme mute cu Eille Norwood. Povestirea a fost adaptată cinematografic în filmul Silver Blaze (1937) cu Arthur Wontner în rolul principal . Ulterior, postul britanic de televiziune ITV a realizat și o piesă de teatru cu Christopher Plummer; aceasta a fost transmisă pntru prima dată la 27
Stea-de-Argint () [Corola-website/Science/323659_a_324988]
-
adaptată cinematografic în filmul Silver Blaze (1937) cu Arthur Wontner în rolul principal . Ulterior, postul britanic de televiziune ITV a realizat și o piesă de teatru cu Christopher Plummer; aceasta a fost transmisă pntru prima dată la 27 noiembrie 1977. Povestirea a fost adaptată ulterior într-un episod din 1988 al serialului TV "Întoarcerea lui Sherlock Holmes" cu Jeremy Brett în rolul lui Holmes și Edward Hardwicke în rolul dr. Watson. Această versiune este fidelă textului povestirii.
Stea-de-Argint () [Corola-website/Science/323659_a_324988]