24,654 matches
-
doar de Gheorghe Hagi, cu 35 de goluri marcate. a fost golgheter al României în 1939 și 1940 și golgheter al Ungariei în 1944. La cedarea nordului Transilvaniei Ungariei, în 1940, a preferat să joace la CAO din Oradea. După terminarea războiului, s-a reîntors în România, dar în 1946 a plecat din nou în Ungaria, unde a locuit până la sfârșitul vieții. Iuliu Bodola ocupă încă, la șapte decenii de la retragere, locul doi în ierarhia all-time a marcatorilor naționalei, cu 30
Iuliu Bodola () [Corola-website/Science/307867_a_309196]
-
însă fotbalistul maghiar a reușit să stea o vreme la Strasbourg. După ce evoluase în trei partide pentru echipa națională de fotbal a Ungariei în timp ce juca la Clubul Atletic Oradea, Petschovschi a fost chemat și la echipa națională a României, după terminarea celui de-al doilea război mondial. La doar câteva săptămâni după încheierea războiului, la data de 30 septembrie 1945, România juca în Ungaria primul meci după o pauză de mai mult de doi ani. Petschovschi nu a fost singurul care
Iosif Petschovschi () [Corola-website/Science/307892_a_309221]
-
din UNIX) > ->sfârșitul shellului și identificatorul de shell Lansarea într-un program se face în felul următor codice 2 Sau a unui program cu ajutorul unui parametru codice 3 Unde /x este parametrul. Notă: Directorul curent este automat în PATH (spre deosebire de UNIX). Notă: terminarea unei linii, se face prin apăsarea tastei Enter. cd director / chdir director ("ch"ange "dir"ectory) - schimba directorul curent. cd tipărește directorul curent. codice 4 cd.. și cd .. ies dintr-un director Comandă funcționează foarte similar cu cea din Unix, cu excepția
Listă de comenzi DOS () [Corola-website/Science/307888_a_309217]
-
că: "„Lucrarea este departe de a fi produsul unei dalte artistice..., concepțiunea ideei e prea slabă și asemănarea tot atât de rea etc.”", concluzionând că: "„Statua lui Gh. Asachi trebuie dată jos și Comitetul să comande o alta”". În septembrie 1897, după terminarea construcției Teatrului Național din Iași, statuia lui Asachi a fost mutată în fața acestuia, ca semn de recunoștință pentru inițierea primului spectacol în limba română (1816). În anul 1905, statuia a fost pusă pe roate și strămutată din nou, de această
Statuia lui Gheorghe Asachi din Iași () [Corola-website/Science/307920_a_309249]
-
metafizic, inclusiv elemente spirituale. Volkoff a fost fiul unui emigrant rus care și-a cîștigat existența în Franța spălînd mașini. Vladimir a crescut cu amintirile familiei sale despre piederea ținutului de baștină. Este stră-strănepot al compozitorului Piotr Ilici Ceaikovski. După terminarea studiilor la Sorbonne în Paris și a universității la Liège, Volkoff a invatat engleză la Amiens între 1955-1957. A efectuat serviciul militar ca ofițer de spionaj în Armată Franceză în timpul Războiului Algerian, unde a învățat cum războiul este luptat pe
Vladimir Volkoff () [Corola-website/Science/307931_a_309260]
-
nerămânându-i decât să termine lucrările, după cum o dovedesc elemente de alt stil existente tocmai la paramentul turlei. Domnitorul Eustratie Dabija (1661-1665) și Dafina Doamna au meritul de a îndeplini prevederea din Testamentul lui Miron Barnovschi, preluând pe cheltuiala lor terminarea construirii Mănăstirii Bârnova și înzestrând-o cu odoare de preț: cărți de cult, icoane și candele. Dabija Vodă a murit în anul 7174 (=1666), fiind înmormântat în biserica a cărei construcție o încheiase. Cronicarul Ion Neculce menționează că ""l-a
Mănăstirea Bârnova () [Corola-website/Science/307927_a_309256]
-
proiectil. Tatăl său a fost eliberat după câteva săptămâni, familia sa devenind atunci foarte săracă. După absolvirea școlii generale (urmând fiecare trimestru în alt sat din Argeș, Vâlcea și chiar Olt), Ilie Badea Stănescu a urmat o școală profesională. La terminarea studiilor, a fost angajat la o fabrică din Balș. În timp, a absolvit și liceul seral după care s-a înscris la școala de maiștri. A lucrat până la Revoluția din decembrie 1989 ca maistru strungar și lăcătuș mecanic la mai
Ilie Badea Stănescu () [Corola-website/Science/307943_a_309272]
-
1492) și se termină la moartea lui Pedro Calderón de la Barcă (1681). Cei mai mari reprezentanți ai acestei perioade sunt considerați a fi Miguel de Cervantes și Lope de Vega. Alegerea anului 1492 nu este întâmplătoare: este vorba de anul terminării Reconquistei, anul în care puterea politică a musulmanilor în Peninsula Iberica se încheie definitiv. Pe de altă parte, este de asemenea anul expulzării evreilor din teritorii spaniole, care se vor stabili în diverse colonii din Europa, Asia sau nordul Africii
Secolul de aur () [Corola-website/Science/307967_a_309296]
-
Santos a scris în autobiografia sa că visul de a zbura s-a născut în momentul în care contempla magnificul cer al Braziliei, în lungile și însoritele după-amiezi pentrecute pe plantația părinților săi. Potrivit obiceiului familiilor prospere ale timpului, după terminarea cursurilor primare private , tânarul Alberto a fost trimis într-un oraș mai mare pentru a-și continua studiile. A studiat o perioadă la "Colégio Culto à Ciência"(ro. "Colegiul culturii și științei"), în Campinas. În 1891, tatăl lui Alberto a
Alberto Santos-Dumont () [Corola-website/Science/308308_a_309637]
-
celor patru națiuni” ("Le Collège des Quatre-Nations") din Paris, unde exista o influență jansenistă. El era, de asemenea, interesat de studiul limbilor antice și de teologie (printre altele, el a scris un comentariu la Epistola lui Pavel către romani. După terminarea studiilor de la acest colegiu, el lasă în urmă preocupările teologice și se dedică preocupărilor din domeniul dreptului și din cel al matematicii. Totuși, din studiile sale timpurii, va păstra o tradiție carteziană care, integrată conceptelor filosofice newtoniene, va deschide calea
Jean le Rond D'Alembert () [Corola-website/Science/308311_a_309640]
-
plecat voluntar în Brigăzile Internaționale în Spania, îndeplinind funcțiile de comandant de pluton, companie și batalion în Brigada 14 Infanterie (noiembrie 1936 - februarie 1939). A fost avansat la gradul de căpitan în Armata Roșie în 1936. În februarie 1939, după terminarea războiului civil din Spania, pleacă în URSS unde va lucra ca șef de secție la Fabrica de vagoane din Voroșilovgrad (1939-1941). A urmat cursurile Școlii Militare Politice la Moscova (1941-1943) și apoi ale Academiei Militare a M.St.M. din
Mihai Burcă () [Corola-website/Science/308329_a_309658]
-
a CC al PMR, în 1965, despre Lina Ciobanu. Eșecul de la catedra de geografie pare să o fi măcinat pe Lina Ciobanu. Va scrie în 1955 într-o completare la autobiografie: "Consider că o lipsă îmi aparține chiar și după terminarea cursului de perfecționare, deoarece mă puteam zbate cu greutățile ce le întâmpinam la această catedră până ce luam și eu examenul de stat, urmând apoi la Facultatea de Geografie, deoarece în fața unui comunist nu există greutăți de neînvins". Probleme de sănătate
Lina Ciobanu () [Corola-website/Science/308340_a_309669]
-
toate acele "prime ediții" au avut loc mult timp de la scriere și de la moartea autorului; de ex., romanul "Călugărița" a fost complet publicat prima oară în 1796, adică la 12 ani de la moartea autorului și la 36 de ani de la terminarea romanului. În ciuda credinței unora dintre noi, care încă își închipuie că "literatura de sertar" a apărut spre finele secolului XX, undeva prin estul roșu al Europei, aceasta este de fapt de veche tradiție, și ea n-a apărut din cauza ideologiei
Călugărița (Diderot) () [Corola-website/Science/308375_a_309704]
-
cerere de transfer celor de la Everton FC pe 31 august 2004, el semnând pentru Manchester United după ce s-a încheiat o afacere de în jur de £31 milioane (49 incluzând salariul). Acordul s-a încheiat la doar câteva ore înainte de terminarea perioadei de transferări.
Wayne Rooney () [Corola-website/Science/308435_a_309764]
-
o suprafață de aproape 2.000 de metri pătrați, contra sumei de 2.000 de galbeni, și a „trei odăi de șezut”. Contractul a fost semnat la 2 aprilie 1858 și prevedea un termen de cel mult șase luni pentru terminarea lucrărilor. Tânărul își asuma o serie de îndatoriri speciale cum ar fi aceea de a zugrăvi icoanele de pe catapeteasmă „chiar cu mâna me” sau de a face icoanele împărătești pe o „tablă de aramă ce ni se va da de
Mănăstirea Agapia () [Corola-website/Science/308457_a_309786]
-
potrivit relatării stareței dintr-o scrisoare oficială. Munca de pe schele a fost o vreme întreruptă, deoarece meșterul alerga zilnic în oraș pentru a se ține la curent cu mersul evenimentelor, iar când se întorcea, în loc de sfinți, realiza desene patriotice. După terminarea lucrărilor de la Agapia, dorința de a pleca la studii în străinătate a pus definitiv stăpânire pe sufletul artistului. În pereții laterali ai bisericii, din pridvorul inițial (astăzi aflat în pronaos) se află o nișă cu ancadramente din piatră sculptată, unde
Mănăstirea Agapia () [Corola-website/Science/308457_a_309786]
-
Thor Heyerdahl, care a constat în traversarea cu o plută din lemn de balsa a Oceanului Pacific din Peru până în Polinezia. A scris cartea "Kon-Tiki și cu mine", în care descrie aventurile care au avut loc în cursul acestei călătorii. După terminarea expediției, și-a construit propria sa navă "Tiki" și a navigat din Norvegia, pe Rin și Rhône până pe Coasta de Azur. Acolo a trăit mulți ani și s-a împrietenit cu Pablo Picasso, Georges Simenon și Jean Cocteau. A lucrat
Erik Hesselberg () [Corola-website/Science/308483_a_309812]
-
În anul 1906 a fost admis la Școala de infanterie din București, pe care a absolvit-o doi ani mai târziu. S-a căsătorit în 1913 cu Adela Gologan. A participat la luptele celui de-al doilea război balcanic, după terminarea căruia a urmat cursurile Școlii Superioare de Război. La intrarea României în Primul Război Mondial, căpitanul Gheorghe Avramescu s-a aflat dislocat la comanda unei companii în Dobrogea. A luat parte la luptele din Dobrogea de la Parachioi - Calaici, Mulciova, Perveli
Gheorghe Avramescu () [Corola-website/Science/307417_a_308746]
-
Gheorghe I. Jienescu (n. 16 septembrie 1894, com. Rast, județul Dolj; d. 3 aprilie 1971, București) a fost un general român. Începe cursurile școlare în satul natal, sub îndrumarea învățătorului Bălăcescu, având rezultate bune. După terminarea școlii primare va urma cursurile Școlii Normale din Craiova (azi Colegiul Național „Ștefan Velovan”), unde va absolvi în anul 1914. Se întoarce în satul natal unde se va dedica carierei de învățător, însă odată cu intrarea României în război a fost
Gheorghe Jienescu () [Corola-website/Science/307424_a_308753]
-
înainte de termen, colonel al Statului Major General. În această funcție a servit în timpul campaniei în Italia din 1866 ca șef de stat major la comandamentul militar din Istria, apoi ca șef interimar al statului major al Armatei de Sud. După terminarea campaniei, a preluat pe 26 septembrie 1866 comanda Școlii de Război și a Școlii de Administrație, până când a fost promovat ca șef al departamentului nr.5 din Ministerul de Război austro-ungar la 3 ianuarie 1869. El a deținut acest post
Alexandru Guran () [Corola-website/Science/307431_a_308760]
-
locotenent și mutat la Regimentul 3 Obuziere. În campania din 1916 a comandat Bateria a 6-a din Regimentul 3 Obuziere. La 1 aprilie 1917 este avansat căpitan. Între 1918 - 1919 a fost profesor și Șef al Biroului Mobilizare. După terminarea Școlii Superioare de Război este avansat maior. Între anii 1934-1936, comandorul a deținut funcția de comandant al Școlii pregătitoare de ofițeri naviganți Cotroceni. Lucrează la Marele Stat Major la Biroul Instrucție fiind foarte apreciat de generalul Cihoski. În decursul carierei
Ramiro Enescu () [Corola-website/Science/307478_a_308807]
-
publicat articole în franceză în gazete de stânga, ca "La Jeunesse Socialiste" și "La Petite République". Într-un eseu "Rusia în Orient" (Russiya na Istok) (1897) Rakovski a denunțat politica externă țaristă, inclusiv arbitrariul anexării Basarabiei la Imperiul Rus. După terminarea studiilor în Franța, Rakovski, recent căsătorit în 1898 cu militanta Elizaveta Pavlovna Riabova, și-a satisfăcut serviciul militar în armata română ca medic militar cu gradul de locotenent în regimentul nr 9 de cavalerie postat la Constanța. Apoi a plecat
Cristian Racovski () [Corola-website/Science/307455_a_308784]
-
a fost decorat cu Ordinul „Steaua României de Război”, Crucea „Trecerea Dunării”, Medalia „Apărătorii Independenței” și Medalia Comemorativă Rusă. La 1 ianuarie 1878 a fost înaintat la gradul de maior (locotenent-comandor) și numit comandant superior al bateriilor de marină. După terminarea războiului, în anul 1881, maiorul Urseanu a primit o importantă însărcinare în vederea constituirii unei marine puternice de la Dunăre și Mare. El s-a deplasat în Anglia pentru a supraveghea lucrările de construcție a unor nave de război comandate de către guvernul
Vasile Urseanu () [Corola-website/Science/307471_a_308800]
-
cetății de scaun a cavalerilor teutoni a avut loc ca o urmare firească a înfrângerii suferită de aceștia în bătălia de la Tannenberg (cunoscută și ca bătălia de la Grünwald) din același an 1410 și a urmăririi lor de către forțele polono-lituaniene. După terminarea bătăliei de la Grünwald / Tannenberg, cele două armate, atât învinșii cât și învingătorii au respectat în mod tacit un armistițiu de trei zile, pentru îngroparea morților, așa cum o cerea codul de onoare al cavalerilor medievali. Există foarte multe variante speculative care
Bătălia de la Marienburg (1410) () [Corola-website/Science/303000_a_304329]
-
sa, Zofia Teofillia Danilowic a fost nepoata hatmanului Stanisław Żółkiewski. Ioan și-a petrecut copilăria în Żółkwia. După ce a absolvit colegiul Nowodworski în Cracovia în 1643, tânărul Ioan Sobieski, a absolvit Facultatea de Filozofie a Universității Jagielloniană în 1646. După terminarea studiilor, Ioan împreună cu fratele său Marek, au plecat în Europa de Vest, unde au petrecut mai mult de doi ani în călătorie. Au vizitat Leipzig, Anvers, Paris, Londra, Leiden și Haga. În tot acest timp, el a întâlnit personalități influente contemporane precum
Ioan al III-lea Sobieski () [Corola-website/Science/303002_a_304331]