233,134 matches
-
funcționa în aceeași clădire cu sediul Sucursalei Suceava a Băncii Naționale, în apropiere de Magazinul Universal „Bucovina”. În anul 2001 Banca Agricolă este preluată de Raiffeisen Bank România, subsidiară a Raiffeisen Zentralbank, grup bancar din Austria ce operează în Europa Centrală și de Est. Filiala Suceava a Raiffeisen Bank continuă activitatea Băncii Agricole în același sediu. În 2002, Primăria Municipiului Suceava definitivează tratativele cu conducerea centrală a Raiffeisen Bank pentru achiziționarea spațiilor aflate la parterul și primul etaj al sediului filialei
Primăria Municipiului Suceava () [Corola-website/Science/328901_a_330230]
-
Raiffeisen Bank România, subsidiară a Raiffeisen Zentralbank, grup bancar din Austria ce operează în Europa Centrală și de Est. Filiala Suceava a Raiffeisen Bank continuă activitatea Băncii Agricole în același sediu. În 2002, Primăria Municipiului Suceava definitivează tratativele cu conducerea centrală a Raiffeisen Bank pentru achiziționarea spațiilor aflate la parterul și primul etaj al sediului filialei din Suceava, în vederea mutării sediului primăriei. Valoarea tranzacției este de 20 de miliarde de lei, asta însemnând 625.000 de dolari (la cursul mediu leu-dolar
Primăria Municipiului Suceava () [Corola-website/Science/328901_a_330230]
-
În acest edificiu, pe lângă primărie, erau găzduite poliția orașului, casa de economii și muzeul de istorie, iar în perioada interbelică și Societatea „Ciprian Porumbescu”. De asemenea, edificiul administrativ al orașului era folosit și de pompieri, care au amenajat în turnul central o cameră de observare a incendiilor. În curte se aflau un grajd și remiza de trăsuri a primăriei. După instaurarea regimului comunist în România, în clădirea primăriei sunt instalate Consiliul Popular Județean Suceava, Comitetul Județean Suceava al PCR și Comitetul
Primăria Municipiului Suceava () [Corola-website/Science/328901_a_330230]
-
Policlinica Centrală Areni (cunoscută și sub numele Cabinete medicale grupate Areni, în trecut "Policlinica Județeană Suceava") este o unitate medicală din municipiul Suceava, înființată în anul 1962. Clădirea policlinicii este localizată pe Strada Ștefan cel Mare nr. 78, la intersecția cu Strada
Policlinica Centrală Areni din Suceava () [Corola-website/Science/328904_a_330233]
-
Strada Ștefan cel Mare nr. 78, la intersecția cu Strada Mihai Viteazu, în cartierul Areni, de la care împrumută numele. În fața policlinicii a fost amenajat Parcul Vladimir Florea, un spațiu verde cunoscut de localnici și sub denumirea de Parcul Policlinicii. Policlinica Centrală Areni este formată dintr-un grup de cabinete medicale de diferite specialități clinice și paraclinice, fiind o unitate medicală multidisciplinară, capabilă să investigheze complet și complex pacienții. Policlinica oferă servicii de asistență medicală de specialitate, atât la cererea pacienților, cât
Policlinica Centrală Areni din Suceava () [Corola-website/Science/328904_a_330233]
-
a dezvoltat actuala localitate. Spre deosebire de majoritatea orașelor, unde centrul este situat în mijlocul teritoriului intravilan al localității, fiind înconjurat de celelalte cartiere, în cazul municipiului Suceava centrul este dispus în partea sud-estică a orașului. În partea de nord și nord-vest, zona centrală se continuă cu cartierul Zamca, iar către vest cu cartierul Areni. În partea nord-estică a zonei centrale se află Hărbăria, unde relieful coboară (abrupt în unele locuri) către valea râului Suceava. Principalele artere rutiere care străbat zona centrală sunt: Bulevardul
Centru, Suceava () [Corola-website/Science/328915_a_330244]
-
înconjurat de celelalte cartiere, în cazul municipiului Suceava centrul este dispus în partea sud-estică a orașului. În partea de nord și nord-vest, zona centrală se continuă cu cartierul Zamca, iar către vest cu cartierul Areni. În partea nord-estică a zonei centrale se află Hărbăria, unde relieful coboară (abrupt în unele locuri) către valea râului Suceava. Principalele artere rutiere care străbat zona centrală sunt: Bulevardul Ana Ipătescu, Strada Ștefan cel Mare, Strada Nicolae Bălcescu, Strada Petru Rareș, Strada Vasile Alecsandri, Strada Curtea
Centru, Suceava () [Corola-website/Science/328915_a_330244]
-
nord-vest, zona centrală se continuă cu cartierul Zamca, iar către vest cu cartierul Areni. În partea nord-estică a zonei centrale se află Hărbăria, unde relieful coboară (abrupt în unele locuri) către valea râului Suceava. Principalele artere rutiere care străbat zona centrală sunt: Bulevardul Ana Ipătescu, Strada Ștefan cel Mare, Strada Nicolae Bălcescu, Strada Petru Rareș, Strada Vasile Alecsandri, Strada Curtea Domnească (fostă Karl Marx), Strada Mihai Viteazu, Strada Mitropoliei (fostă V.I. Lenin) și Strada Mirăuți. Centrul istoric al Sucevei a fost
Centru, Suceava () [Corola-website/Science/328915_a_330244]
-
Prefectura), Casa Polonă, cele două corpuri ale Bibliotecii Bucovinei „I.G. Sbiera”, Casa memorială „Simion Florea Marian”, Casa „Costin Tarangul”, casa în care a locuit compozitorul Ciprian Porumbescu, Clădirea Sindicatelor, clădirea cu arhitectură art nouveau „Karl Schorr” de la intrarea în parcul central, Casa Corpului Didactic „George Tofan”, Casa Prieteniei etc. În perimetrul cuprins între actualele străzi Ștefan cel Mare, Nicolae Bălcescu, Ana Ipătescu și Petru Rareș se află situl arheologic „Vechiul centru medieval al orașului Suceava”. Aici se găsește Curtea Domnească, construită
Centru, Suceava () [Corola-website/Science/328915_a_330244]
-
armenească locală. În prima jumătate a secolului al XIX-lea credincioșii romano-catolici din oraș au ridicat Biserica Sfântul Ioan Nepomuk, aflată în prezent vizavi de Palatul Administrativ. Există și un lăcaș de cult mozaic, Sinagoga Gah, construită în 1870. Parcul central a fost amenajat pe locul unor foste grădini, reduse în a doua jumătate a secolului al XIX-lea ca urmare a dezvoltării orașului. Începând cu data de 12 noiembrie 2009, se numește Parcul Profesor Ioan Nemeș. Pe teritoriul său sunt
Centru, Suceava () [Corola-website/Science/328915_a_330244]
-
XIX-lea ca urmare a dezvoltării orașului. Începând cu data de 12 noiembrie 2009, se numește Parcul Profesor Ioan Nemeș. Pe teritoriul său sunt amplasate busturile lui Ciprian Porumbescu și Petru Rareș și Monumentul eroilor suceveni. Alte parcuri din zona centrală sunt: Parcul Simion Florea Marian (în fața casei memoriale a folcloristului), Parcul Drapelelor (în apropierea Palatului de Finanțe) și Parcul Trandafirilor de lângă Palatul de Justiție (unde se găsesc busturile lui Costache Negri, Mihail Kogălniceanu și Alecu Russo). În 1971 au fost
Centru, Suceava () [Corola-website/Science/328915_a_330244]
-
ale Sucevei se numără edificiul fostului Cinematograf „Modern” (care a funcționat între 1959-2010, astăzi transformat în Centrul Cultural „Bucovina”) și Casa de Cultură (ridicată în perioada 1965-1969, după planurile arhitectului Nicolae Porumbescu). În fața Casei de Cultură a fost amenajată esplanada centrală, cunoscută și sub numele de Piața 22 Decembrie. În subsolul acesteia au fost construite două parcări subterane. În estul și sud-estul centrului Sucevei se află Parcul Șipote-Cetate, cea mai întinsă zonă de agrement a municipiului. Principalul punct de atracție al
Centru, Suceava () [Corola-website/Science/328915_a_330244]
-
atracție al parcului îl constituie Statuia ecvestră a lui Ștefan cel Mare, operă a sculptorului Iftimie Bârleanu. Monumentul are 23 de metri înălțime (cea mai mare lucrare de acest gen din țară), fiind vizibil din mai multe puncte ale zonei centrale. Parcul Șipote-Cetate se continuă cu Cetatea de Scaun a Sucevei, de asemenea vizibilă din centrul orașului, și Muzeul Satului Bucovinean, amenajat în aer liber. Tot aici se află și Cimitirul Pacea, cel mai mare cimitir al orașului, cu mai multe
Centru, Suceava () [Corola-website/Science/328915_a_330244]
-
spate a taxiului, tăindu-și brațul și fiind nevoie să fie cusut de 31 de ori. Lovitura din urma acelui accident este inclusă ca o scenă din timpul creditării filmului. Prin locații unde s-a filmat se numără Columbia University, Central Park și Canal Street. În 2011, un isc care susținea încălcarea drepturilor de autor a fost depus în Districtul de Nord din California de autorul Joe Quirk, revendicând că "" s-a bazat pe romanul lui din 1998 "The Ultimate Rush
Cursă fără frâne () [Corola-website/Science/328912_a_330241]
-
121 de elevi. Pe lângă limba română, se mai predau limbile: franceză, engleză, germană și spaniolă. Colegiul Național „Petru Rareș” își desfășoară activitatea într-o clădire construită la mijlocul secolului al XX-lea. Ea se află pe Strada Mihai Viteazu, în zona centrală a municipiului Suceava, la limita cu cartierul Areni. Unitatea de învățământ dispune de un cămin pentru găzduirea elevilor și de o cantină. Liceul este dotat cu laboratoare de informatică, chimie, fizică, biologie și cabinete de limba română, limba engleză, limba
Colegiul Național „Petru Rareș” din Suceava () [Corola-website/Science/328903_a_330232]
-
În interiorul clădirii, la etajul I, se află bustul domnitorului Petru Rareș, cel care dă numele colegiului. Monumentul reprezintă de fapt o replică în bronz a bustului realizat de sculptorul Gheorghe Covalschi și amplasat în anul 1977 la intrarea în parcul central al orașului (astăzi Parcul Profesor Ioan Nemeș). Bustul are 1,80 metri înălțime și este realizat din bronz.
Colegiul Național „Petru Rareș” din Suceava () [Corola-website/Science/328903_a_330232]
-
în Complexul Sportiv Național „Lia Manoliu”, ce urma să fie inaugurată în 2015. Această sală avea să devină sala clubului CSM București, însă proiectul nu s-a materializat. În noiembrie 2016, primarul Gabriela Firea a anunțat că va reamenaja pavilionul central al Romexpo într-o sală polivalentă de 15.000 de locuri. Proiectul are ca termen anul 2018.
CSM București (handbal feminin) () [Corola-website/Science/328898_a_330227]
-
sau au fugit din teritoriile în discuție în ultimele faze ale războiului și imediat după încheierea luptelor, deși în Polonia a mai rămas o serie de germani. În aceste teritorii au fost colonizați de către autoritățile comuniste polonezi originari din Polonia centrală și din diaspora, dar și cu ucraineni și cu alți minoritari în timpul Operațiunii Vistula, ca și polonezi „repatriați” cu forța din regiunile cedate URSS-ului. Autoritățile germane au depus eforturi pentru ștergerea urmelor culturii și istoriei germane, înlocuind-se nume
Teritoriile recuperate () [Corola-website/Science/328890_a_330219]
-
vechile teritorii și a fost încoronat Rege al Poloniei în 1320, dar ducatele Sileziei și Mozovia au rămas în continuare independente. De-a lungul secolelor XII-XIV, coloniștii germani, olandezi și flamanzi au început să se mute spre răsărit în Europa Centrală și Răsăriteană într-un proces de migrațiune cunoscut ca "Ostsiedlung". În regiunile Pomeraniei, Brandenburgului, Prusiei Răsăritene și Sileziei, slavii au devenit minoritari în cursul secolelor următoare, deși un număr important de locuitori slavi au rămas în regiuni precum Silezia Superioară
Teritoriile recuperate () [Corola-website/Science/328890_a_330219]
-
caracteristice pentru Grecia, patria istorică a comanditarilor chișinăueni. Planul în formă de cruce cu ramurile egale. La ramura de est este alipită absida altarului, la cea de vest - clopotnița. O particularitate constructivă este perechea de arcuri care se intersectează spațiul central, și prezintă baza cupolei octogonale, acoperită cu o cupolă. Silueta este înviorată de două turle voluminoase, cu cornișele în „volane”, repetându-se forma în arc a golurilor de la ferestre, iar parametrul se remarcă prin alternarea după tonalitate a asizelor din
Biserica Sfântul Pantelimon din Chișinău () [Corola-website/Science/328950_a_330279]
-
bisericii cu hramul Sfântul Gheorghe. Târnosirea bisericii are loc la 3 noiembrie 1819. Biserica este o clădire alungită, cu absida altarului circulară, racordată plastic pereților laterali, cu o turlă ridicată deasupra naosului și cu camera clopotelor înălțată deasupra pridvorului. Spațiul central reprezintă o sală cu două perechi de lărgiri ovale, înscrise în grosimea pereților laterali sub forma absidelor laterale la tipul mixt de biserică, sau pseudotrilob al bisericilor autohtone. Originalitatea acestei soluții constă în tratarea unitară a spațiului interior, renunțându-se
Biserica Sfântul Mare Mucenic Gheorghe din Chișinău () [Corola-website/Science/328941_a_330270]
-
lărgiri ovale, înscrise în grosimea pereților laterali sub forma absidelor laterale la tipul mixt de biserică, sau pseudotrilob al bisericilor autohtone. Originalitatea acestei soluții constă în tratarea unitară a spațiului interior, renunțându-se la obișnuita divizare în naos, pronaos, sala centrală asumând ambele funcții. Prezența compartimentelor rituale este totuși distinctă, realizată prin boltirea lor tradițională: partea centrală, ce reprezintă naosul, este supraînălțată de o turlă circulară, iar partea vestică - pronaosul - este boltit cilindric cu semicalote laterale. La baza turlei naosului se
Biserica Sfântul Mare Mucenic Gheorghe din Chișinău () [Corola-website/Science/328941_a_330270]
-
sau pseudotrilob al bisericilor autohtone. Originalitatea acestei soluții constă în tratarea unitară a spațiului interior, renunțându-se la obișnuita divizare în naos, pronaos, sala centrală asumând ambele funcții. Prezența compartimentelor rituale este totuși distinctă, realizată prin boltirea lor tradițională: partea centrală, ce reprezintă naosul, este supraînălțată de o turlă circulară, iar partea vestică - pronaosul - este boltit cilindric cu semicalote laterale. La baza turlei naosului se află o imitație a bolții moldovenești. Suprafața interioară a pereților este înviorată de cornișe proeminente și
Biserica Sfântul Mare Mucenic Gheorghe din Chișinău () [Corola-website/Science/328941_a_330270]
-
de Artă din București și la Castelul Bran; Adela, medic oftalmolog, care a fost directoarea spitalului „Vatra Luminoasă“; Dimitrie Leonida, inginer energetician, creator al Muzeului Tehnic care îi poartă numele. A studiat școala primară la Galați și liceul la Școala Centrală de Fete din București, obținând bacalaureatul la secția reală a Liceului „Mihai Viteazul”. După terminarea liceului, s-a înscris la Școala de Poduri și Șosele din București (Politehnica de astăzi), dar a fost respinsă din cauza prejudecăților vremii, care refuzau dreptul
Elisa Leonida Zamfirescu () [Corola-website/Science/328935_a_330264]
-
159 de germani. Acești coloniști au adus metode și tehnici agricole moderne, rase superioare de animale, o seriozitate și o ordine exemplare. Așezați la început în partea de sud a provinciei, germanii se vor răspândi cu timpul și în regiunile centrale ale Basarabiei. Așezarea ucrainenilor în Basarabia a fost stimulată de înlesnirile acordate noilor sosiți în gubernie. Însă, țăranii din Galiția și Podolia, ca urmare a persecuțiilor religioase și a iobăgiei, se așezau în satele moldovenești, în special în cele din
Colonizarea Basarabiei () [Corola-website/Science/328966_a_330295]