229,903 matches
-
hoardele turcești și tătărăști, a tras el cu arcul către miază-noapte și unde s-a oprit săgeata, porunci să se sădească o biserică, pentru pomenirea Domnului Dumnezeului nostru. Biserica asta venea drept în ograda curților domnești și după ce-a trecut mai o sută de ani, s-a făcut Episcopie a Hușului. Piscul Coțoiou acum scade, din pricină că poalele dealului dinspre târg se dărâmă în vremea ploilor îndelungate.
Cerdacul lui ?tefan-Vod? [Corola-other/Imaginative/83501_a_84826]
-
are și el, decât numai Duminica și sărbătoarea. Așa într-o Duminică cel sărac vrând să are, s-a suit pe vârful movilei și-a prins să strige la frate-su, ca să-i trimită plugul cu boii. Drept atunci a trecut pe-acolo Ștefan Vodă și cum l-a auzit, a și trimis să-l aducă la dânsul. Cum l-au adus, Ștefan l-a întrebat: - Măi creștine, de ce ari sărbătoarea? Burcel a spus pricina și Domnul, cum a auzit, a
Movila lui Burcel [Corola-other/Imaginative/83504_a_84829]
-
locul unde se află astăzi biserica din Scânteia și cum stătea în copac, Ștefan s-a rugat lui Dumnezeu. - Doamne! scapă-mă de focul în care mă găsesc astăzi și în locul stejarului acesta voi zidi un locaș dumnezeiesc. Turcii au trecut înainte fără ca să-l zărească și Ștefan a scăpat cu viață. După întâmplarea aceasta, Dumnezeu i-a ajutat și i-a bătut cu istovul pe turci, la Podul- Înalt, care venea mai sus de satul Scânteia („Ceea ce nu-i adevărat
R?zboiul de la Podul ?nalt by S.T. Kirileanu [Corola-other/Imaginative/83496_a_84821]
-
a trimis pe hatmanul lui, Peștiovici, om credincios și cu multă trecere, ca să iasă în pripă înaintea ungurilor, să le taie pofta de prădăciuni și să-i alunge-napoi de unde-au venit. Peștiovici, îndata-ș mare, a pus pe cale oastea, a trecut degrabă Siretul și a apucat cu oștile către munți, gândind că i-a strâmtori, cumva, și să le tragă ungurilor un pui de bate, de să le meargă peticele. Și-au mers până ce-au ajuns la un boier mare, bogat
?tefan cel Mare ?i hatmanul [Corola-other/Imaginative/83500_a_84825]
-
Ungurii veneau cât puteau în goana cailor asupra secerătorilor. Ostașii noștri, fără zăbavă, iau puștile și fuga înaintea ungurilor, dar când să deie foc ... pace! iar ungurii pătuleau la pământ oastea moldovenească de te lua groaza. Nu multă vreme au trecut la mijloc și ungurii au împrăștiat pe moldoveni și s-au dat la prădat și jefuit până când s-au săturat și pe urmă s-au dat cu toții de petrecut, făcând chef și bucurie. Ștefan cel Mare a auzit de scârba
?tefan cel Mare ?i hatmanul [Corola-other/Imaginative/83500_a_84825]
-
asta și îndată a trimis alte oști și cu ajutorul lui Dumnezeu i-a bătut pe unguri, de numai hoituri de-ale lor erau pe unde secerase oastea noastră, și câți au mai rămas teferi n-au știut pe unde au trecut munții în țara lor. Oblicind Ștefan, că Peștiovici a fost nechibzuit și lacom de aur, a poruncit, ca în fața lui, să-i toarne aur topit pe gât ca să se sature în veci și pururi de aur, dacă n-a vrut
?tefan cel Mare ?i hatmanul [Corola-other/Imaginative/83500_a_84825]
-
dintre cele mai importante orchestre europene, Suisse Romande s-a impus, de-a lungul vremii, deopotrivă prin numeroasele turnee pe meridianele lumii și prin discurile realizate sau prin înregistrările pentru radioteleviziunea elveŃiană, sub bagheta unor dirijori de elită. Timpul a trecut, strălucirea s-a mai estompat, ca și faima de altfel, rămânând însă o orchestră bună, așa cum ne-a demonstrat în ultimele zile de festival, cu Marek Janowski la pupitru. Primul program a cuprins opusuri de Brahms și Franck, alăturând lucrări
Concert "?n re" by Anca Florea () [Corola-other/Journalistic/83547_a_84872]
-
a făcut ca întreaga seară să se deruleze „în re”, pentru că Uvertura tragică op. 81 de Brahms a adus încărcătura puternică, dar cu o aură de tristeŃe a „re minorului”, apoi Concertul său pentru vioară și orchestră op. 77 a trecut în „re major”, cu un plus de strălucire rezultat mai curând din scriitura densă, ce solicită în special solistului nu doar o tehnică sigură, ci și forŃă interioară capabilă să facă faŃă unei orchestraŃii bogate, ceea ce tânăra Viviane Hagner nu
Concert "?n re" by Anca Florea () [Corola-other/Journalistic/83547_a_84872]
-
Perseverență și longevitate 100 de numere de revistă (în noul format) este o realizare demnă de relevat. 100 de numere înseamnă un ritm de apariție neîntrerupt, și știm cu toții prin ce dificultăți trece astăzi orice publicație, iar perseverența și longevitatea (chiar relativă) este un succes. Acesta vorbește despre interesul de care se bucură revista în interiorul breslei atât la cei ce o scriu, cât și la cei ce o citesc, despre abundența ideilor, despre
Perseveren?? ?i longevitate by Elena Zottoviceanu () [Corola-other/Journalistic/83607_a_84932]
-
-i porunca lui Vodă: „Fie în voia ta”. A doua zi dimineață, pe vremea rugăciunii, Vodă îl pune pe Șolcan să spună „Tatăl nostru” ca să vadă dacă l-a învățat. Și țiganul, de frică, a zis bine rugăciunea. După ce-a trecut o bucată de vreme, numai ce cheamă Vodă pe boierul Pârcălab la curte și-l întrebă de rândul cailor. Pârcălabu vine umilit și scârbit în sinea lui de cele ce pățise. Cum Vodă l-a văzut așa, l-a și-ntrebat
Solcan ?iganul [Corola-other/Imaginative/83530_a_84855]
-
de Enescu, poate cea mai adevărată interpretare pe care am auzit-o vreodată, fardul și efectul pianistic lipsind cu desăvârșire din preocupările artistei. Ea ne-a adus înfiorarea și tremurul interior pornind de la ființa adâncă a Sonatei pe care a trecut-o prin filtrul propriei ei simțiri - ca pe o mare nocturnă. Începută cu octavele grele sub semnul melancoliei dureroase ea s-a încheiat, după ce a atins culminații ale dramei, în același sentiment al nostalgiei „nopților de vară în câmpie”. Cele
Elisabeth Leonskaja - pianul ei vorbe?te by Elena Zottoviceanu () [Corola-other/Journalistic/83567_a_84892]
-
Renunțarea la “calupuri” Au trecut deja ani buni de când „Actualitatea muzicală” apare într-un format de revistă color, elegantă și bogat ilustrată. Ne-am obișnuit și cu structura sa bine definită, cu un segment dedicat muzicii „clasice” și un altul rezervat evenimentelor pop-rock sau de
Renun?area la "calupuri" by Anca Florea () [Corola-other/Journalistic/83609_a_84934]
-
nu puteai străbate nici într-un fel. La urmă curtenii osteniți ca vai de ei, se așezară pe iarbă într-un loc mai lărguț din pădure, aprinse un foc și îmbucând fiecare ce avea cu sine, se puseră ca să le treacă de urâtul nopții la povestitul întâmplărilor de prin cele războaie. Povestind, ba unul, ba altul, întâmplări vitejești, ba de ale dragostei cu cutare jupâneasă, sau cutare fată de boier, se treziră că se crăpa de ziuă și se puseră iarăși
Cu ce-i bun? m?m?liga? by D. Dan [Corola-other/Imaginative/83529_a_84854]
-
de la primele acorduri. El a reușit să aducă o linie de distincție materialului muzical, evitând capcanele banalității, prezente în unele pagini ale acestei lucrări. A convins prin temperamentul artistic înflăcărat, prin sinceritatea și naturalețea cântării. Solistul are un farmec care trece rampa, cucerește publicul, confiscă atenția ascultătorilor și le transmite bucuria muzicii. Am admirat cu precădere dialogul violoncelului cu pianul din partea lentă, cu momente de fuziune perfectă a celor două instrumente. Și în partea finală au existat realizări spectaculoase, cum ar
Armonii de final by Lavinia Coman () [Corola-other/Journalistic/83549_a_84874]
-
Dessi - și a soțului său, tenorul Fabio Armiliato, interpretând rolurile principale alături de soliștii și ansamblul teatrului-gazdă, la pupitru fiind Keri-Lynn Wilson, o tânără blondă, frumoasă și grațioasă - apariție inedită în fosa ONB, colaborând cu dezinvoltură și fără inhibiții cu orchestra. Trecând peste ușoare dificultăți în pasaj și, uneori, în acut, cu o „bătaie” discretă, soprana Daniela Dessi a cucerit încă de la prima replică prin frumusețea glasului încărcat, amplu și cald, prin eleganța și știința frazării, prin sensibilitatea cu care cântă, convingând
"Manon Lescaut" by Anca Florea () [Corola-other/Journalistic/83590_a_84915]
-
atribute care compun efectul unui eveniment muzical, rezultând acea stare de împlinire unică dată doar de artiști aleși în momente alese. Am plecat de la concert cu gândul la un artist celebru cu numele pe deplin meritat de „floarea lui Dumnezeu”, trecut prin toate experiențele posibile ale succesului și care, aflat în toamna vieții, nu se mai mulțumește cu splendoarea pianistului concertist. Tot ceea ce face acum e menit să servească muzica în adevărurile ei profunde, fără nicio preocupare pentru spectacol. Ca și
Un triumf al calit??ii muzicale by Lavinia Coman () [Corola-other/Journalistic/83598_a_84923]
-
câtăva vreme în urmă. Dar destinul său la condus către scenă, unde “Mister X” avea să-și înceapă călătoria de vedetă a operetei bucureștene, naționale, internaționale. Prietenia noastră s-a clădit pe sentimentul prețuirii, la lumina fiecărui spectacol urmărit. Timpul trecea repede, primii zece ani, apoi alți zece, numărând vârstele și succesele, premierele, turneele Când, de la o lună la alta, postul radiofonic “România muzical” ne reamintește, cu o anume arie, vocea lui Dorin Teodorescu, mi se pare incredibil că acest minunat
Dorin Teodorescu by Grigore CONSTANTINESCU () [Corola-other/Journalistic/83686_a_85011]
-
Dar, după spectacol, ieșea din teatru purtând încă pe chip clipa abia trecută, revedeai întotdeauna aceiași figură senină, plăcută, de o expresie caldă, plină de simțire. Se poate oare să vorbim la trecut despre Dorin Teodorescu, după anii care au trecut de la despărțirea sa de scenă ? Ultimul său proiect, Victoria și-al ei husar îl aștepta în teatru, la repetițiile de cabină și de scenă. Zadarnic, căci întunericul avea să înlocuiască ridicarea de continuă. Prea tânăr pentru a pleca din mijlocul
Dorin Teodorescu by Grigore CONSTANTINESCU () [Corola-other/Journalistic/83686_a_85011]
-
să înlocuiască ridicarea de continuă. Prea tânăr pentru a pleca din mijlocul ansamblului al cărui director fusese, din preajma studenților de Conservator pe care la rându-i îi îndruma, din apropierea dragei sale familii - Andreea și Fani, din proximitatea aplauzelor publicului. Au trecut paisprezece ani de absență; ar fi împlinit acum, în luna iulie, șapte decenii de viață. Soarta i-a cumpănit darurile, bucuriile, munca și satisfacțiile. Dar mai ales i-a oferit dreptul la dragostea nestinsă, dreptul la memorie. Neuitare.
Dorin Teodorescu by Grigore CONSTANTINESCU () [Corola-other/Journalistic/83686_a_85011]
-
virtuozității orchestrei, a soliștilor ei, a prim dirijorului- director artistic, totodată pianist recunoscut internațional prin cariera de profil începută după câștigarea Concursului de la Geneva și a Concursului Van Cliburn. Fiecare nocturnă a fost încadrată de simfonii. Așadar, șase opus-uri, trecând astfel prin popasuri temporale (de la elemente de baroc târziu, la clasicism) ale îndelungului parcurs creator, 1759-1795, dedicat genului de compozitorul propus istoriei sub binemeritata emblemă de „părinte-patriarh al simfoniei”. În cea de a treia dintre simfoniile compuse înaintea intrării lui
Week-end-ul Haydn by Daniela Caraman Fotea () [Corola-other/Journalistic/83562_a_84887]
-
simfonice din festival, așa că am ales un program integral Beethoven : Uvertura Leonora, Triplul Concert și Simfonia a V-a. Mie îmi place această simfonie foarte mult, iar programul este unul solid. D. N.: Cum a fost colaborarea de anul trecut cu Filarmonica George Enescu? M. V.: Mi-a lăsat o impresie foarte bună. Am observat o atmosferă foarte frumoasă în orchestră, o anumită demnitate în interpretare. A fost o experiență plăcută, într-un mediu prietenos și totodată creativ. Abia aștept să
De vorb? cu MAXIM VENGEROV by Dorina Necula () [Corola-other/Journalistic/83599_a_84924]
-
contemporană (Rodion Schedrin, Benjamin Yusupov chiar v-au dedicat lucrările). Ca dirijor intenționați acest lucru? M. V.: Da, deja dirijez și studiez muzică contemporană. Acum pregătesc pentru un festival o lucrare a compozitorului francez Francois Rousseau, care a avut premiera anul trecut la Bordeaux. D. N.: În lumea muzicală sunt doar câțiva artiști care, fiind foarte buni instrumentiști, au și o carieră dirijorală de succes. Care sunt provocările ca dirijor? M. V.: Pentru mine, ca dirijor, înseamnă să găsesc căi noi de a
De vorb? cu MAXIM VENGEROV by Dorina Necula () [Corola-other/Journalistic/83599_a_84924]
-
prindă și să-l spânzure, stătea la ușă și asculta toate, și cum a auzit aceasta, îndată s-a făcut nevăzut, ascunzându-se în grădina domnească, care era foarte mare, știind că acolo nu va da nimeni de dânsul, iar trecând mânia Domnului, poate să scape cu viață. În zadar l-au căutat curtenii să-l prindă, că Tolpa nu era nicăieri. El, bietul, de spaimă și de frică că va fi spânzurat, s-a ascuns în grădina aceea, așa că nici
?tefan-Vod? ?i Tolpa [Corola-other/Imaginative/83531_a_84856]
-
din loc în loc. În medie, dăm 250 de reprezentații pe an. M. K.: Este o bună lecție pentru artele spectacolului în România. La noi, abia câteva trupe au descoperit cât de importante sunt spectacolele de copii pentru supraviețuirea unui teatru. Trecând prin sală, am văzut instrumente pe scenă - actorii cânta la instrumente în spectacol? K. H.: Instrumentele pe care le-ați văzut sunt ale instrumentiștilor noștri, care sunt parte din spectacol. Deși nu sunt membri permanenți ai trupei, ei lucrează pe
Interviu cu Kyoho Hagi () [Corola-other/Journalistic/83633_a_84958]
-
ai pierdut, i-ai regăsit apoi în caruselul neiertător al existenței umane ne învață să înțelegem că totul este relativ, că ni s-a părut ceea ce am trăit - cel puțin asta este convingerea mea! Faptul că Angela nu m-a trecut cu vederea în cartea scrisă de Smaranda Jelescu, dedicându-mi rânduri care readuc la rampă acele trăiri din copilăria noastră, acele semne de întrebare la care eu încă nu am găsit răspuns, demonstrează că am avut dreptate...”. În timpul liceului, Luminița
Povestea adev?rat? a primului "Cerb de aur" by Octavian URSULESCU () [Corola-other/Journalistic/83698_a_85023]