24,349 matches
-
sf? tuit s? �aleag? �ntre casă de nebuni ? i temni?? �62. Unii politicieni (de exemplu, Cuza) agreau o asemenea atmosfer?; Cuza se sim? ea bine, deoarece avea prilejul s??? i lanseze vorbele de duh ? i aforismele. Chiar ? i Iorga s? a adaptat la atmosferă Camerei ? i r? spundea cu aceea? i moned?. Era �nc? membru al Adun? rîi ? i participa la lucr? rile acesteia, dar era permanent ocupat cu preg? tirea cursurilor sale universitare sau a unei noi c? r? i � ? i
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
g�nd concluzia c? truda uman? submina fericirea oamenilor ca urmare a Revolu? iei Franceze, a filosofiei secolului al XVIII-lea, precum ? i a logicii carteziene. Individul era l? sat liber, prad? poftelor s? lbatice ? i incapacit?? îi lui de a se adapta ? i de a prevedea viitorul. �Nebunia individului, care distruge materia prim? , va duce nu numai la nimicirea civiliza? iei, ci ? i la lucruri ? i mai rele. Trebuie g? sit un r? spuns acceptat de to? i, dar nu pe linia propus
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ionalism�, cultura occidental? ? i �fiin? a rom�neasc? �, mulat? pe ortodoxie, erau incompatibile. Acest absolut constituia �ns?? i esen? a lui Codreanu. Că ? i respingerea politicii ? ahului de c? tre fundamentali? ții islamici iranieni bazat? pe o incapacitate similar? de a adapta institu? iile occidentale). Legiunea consideră valorile occidentale din Rom�nia drept nimic altceva dec�ț un viol cultural. Nu este de mirare c? Iorga a f? cut declară? îi violente �mpotriva �Mioritismului ? i Sofianismului ocult� ? i a misticismului ortodox al Legiunii
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Pentru acest fost ateu, cre? tinismul �nsemna antisemitism. Zvastica, emblemă partidului, era un vechi simbol al antisemitismului internă? ional. Membrii partidului erau recrută? i din r�ndul burgheziei favorabile regimului ? i interesate de propriet?? ile evreilor. Goga ? i Cuza au adaptat deci metodele de constr�ngere fasciste, moderniz�nd astfel regimul. Cel mai apropiat ziar de linia partidului era �Porunca vremii�. Cel mai important ziarist cuzist, Ilie R? dulescu, era unul dintre reprezentan? îi tipici ai acestui partid 141. Ca student
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
unui monarh; eu am ales s? m? al? tur acestuia din urm? �10. Iorga sprijinea puterile occidentale (primul loc �n preferin? ele sale fiind ocupat de Fran? a) ? i �? i p? stră neclintit? dragostea fă?? de Statele Unite. Voia �ns? s? adapteze exemplul lor la condi? iile Rom�niei ? i nu s?? l copie; ?i (�ntruc�ț vedea multe aspecte negative �n civiliza? ia industrial?) s? o fac? cu grij?. Iorga era irevocabil pornit �mpotriva nazismului german, dar mai pu? în a lui Mussolini (cel
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
cele mai importante ale participării la educație de-a lungul întregii vieți, preferând contexte informale de învățare. Dar încurajator este că majoritatea au o atitudine pozitivă față de educația permanentă, considerând că „îi poate abilita să facă față schimbărilor, să se adapteze la cerințele pieței muncii, să-și asume responsabilitatea propriei vieți și să se dezvolte personal”. În același barometru, se arată că, din păcate, mai mult de jumătate dintre adulți consideră că nu au competențele necesare unei societăți bazate pe cunoaștere
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
interpersonale sunt necesare pentru a interacționa direct sau în grup, atât în spațiu public, cât și în cel privat; - antreprenoriale - au o componentă pasivă și activă deopotrivă: cuprind atâtînclinația individului de a induce schimbări, cât și de a le accepta, adapta și sprijini pe cele venite din exterior. Presupun ca individul să-și asume responsabilitatea pentru propriile acțiuni, pozitive sau negative, să dezvolte viziuni, strategii, să fixeze obiective și să le atingă, să aibă inițiativă, să fie motivat pentru succes; - cultură
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cadre de referință, fiind utilă pentru a explica mecanismele învățării individuale în situațiile de tranziție din viața adulților, pentru a înțelege fenomenele care se produc într-o organizație care învață, în care se cere angajaților să învețe și să se adapteze la noi modalități de a munci etc. Bazată pe concepte dezvoltate în alte teorii, precum conștiință critică (cu scop de emancipare politică, noțiune dezvoltată de P. Freire în teoria sa critică), învățare instrumentală și comunicativă (concept dezvoltat de J. Habermas
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
relațional (pe larg valorificat în situații educaționale, o serie de studii evidențiind influența relației cadru didactic - cursant sau rolul diferitelor metode pentru facilitarea transformărilor individuale). Accentul pus de Mezirow pe punctul de vedere al cursantului și pe necesitatea de a adapta metodele și conținutul la nevoile acestuia îl plasează între teoreticienii constructiviști, alături de Brookfield și Habermas, fiecare având ca termeni-cheie ai teoriilor lor învățarea transformatoare, rolul contextului, gândirea critică etc. Teoria constructivistă descrie învățarea văzută ca un lanț de construcții (dezvoltare
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
lor spre nou. Sunt aspecte pe care nu le putem subestima în conceperea unei politici europene asupra educației adulților, în înțelegerea impactului globalizării ori în conceperea serviciilor și a mecanismelor de sprijin ale adulților în efortul lor de a se adapta la societatea informațională și informatizată, tehnologică. Chiar dacă sunt aspecte de nuanță, nu putem ignora problematicile de ordin antropologic într-o argumentare științifică a conceperii unor demersuri intervenționiste adaptate comunității celor vizați. Aspectele de ordin antropologic menționate, chiar dacă acționează difuz, au
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
atitudinea critică față de cunoașterea absolută, față de ceva predeterminat și impus, filosofia postmodernă, de exemplu, pledând pentru dialog, discuții, explorare șiconstruct social, mai degrabă decât pentru cvasiacceptarea cunoașterii deja afirmate. Tot la reflecție critică (sau ceea ce numim filosofie a interpretării, hermeneutică, adaptată contextului) invită și Heidegger, Habermas, Feuerbach, Dewey și Freire. Dincolo de diferite orientări filosofice, definitorie rămâne esența filosofiei de a oferi reflecții și interpretări ale realității, ale trebuințelor indivizilor în căutarea unui sens și a unor valori fundamentale, existențiale. Interpretările și
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
pentru sate; 1. școli de agricultură și gospodărie cu caracter mai tehnic, cu un număr limitat de locuri, în care elevii să fie selectați după aptitudini pentru îndeletniciri speciale; 2. școli superioare țărănești, obligatorii și cu caracter mai general, dar adaptate zonei și regiunii în care există școala. Demersurile pedagogice ale lui Stanciu Stoian găsesc ecou și la Ștefan Bârsănescu, profesor la Universitatea ieșeană, care elaborează Pedagogia agricolă, pe care o prezintă și la cursurile de vară ale organizațiilor învățătorești, pornind
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
creat 14 centre regionale pentru gestionarea pregătirii și reintegrării șomerilor pe piața muncii. În aceste condiții, s-a dezvoltat o piață a formării profesionale continue, un număr tot mai mare de furnizori de formare, publici sau privați, căutând să-și adapteze oferta la nevoile de pregătire ale populației adulte. c) O perioadă de dezvoltare, după Conferința UNESCO de la Hamburg pentru educația adulților Confintea (1997), odată cu creșterea interesului din partea Ministerului Educației Naționale pentru educația adulților, ca parte a educației permanente. Au fost
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
reveni asupra acestor instituții în subcapitolul referitor la finanțarea educației adulților. Parcurgând acest subcapitol, se poate concluziona că sistemul instituțiilor și organizațiilor de educație a adulților din țara noastră este unul extrem de eterogen și divers. În încercarea de a se adapta la (și de a adapta) cerințele socialului și ale individului, atât de diverse, complexe și dinamice, numărul tot mai mare al acestor instituții și organizații se autoexplică. Apare, implicit, și o concurență constructivă în domeniu, piața ofertanților de educație pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
subcapitolul referitor la finanțarea educației adulților. Parcurgând acest subcapitol, se poate concluziona că sistemul instituțiilor și organizațiilor de educație a adulților din țara noastră este unul extrem de eterogen și divers. În încercarea de a se adapta la (și de a adapta) cerințele socialului și ale individului, atât de diverse, complexe și dinamice, numărul tot mai mare al acestor instituții și organizații se autoexplică. Apare, implicit, și o concurență constructivă în domeniu, piața ofertanților de educație pentru adulți autoreglându-se prin calitatea ofertelor
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
numai într-o anumită perioadă a existenței noastre (în copilărie și tinerețe), ci pe tot parcursul vieții. Și adulții/maturii învață, chiar dacă în mod specific, diferit; și ei sunt supuși unor activități de instruire-educare, de formare continuă pentru a se adapta dinamicii profesiunilor, solicitărilor diverse și în permanentă schimbare ale vieții. Așadar, învățarea este permanentă, continuă, este coexistentă cu însăși viața omului, ca individ, grup sau societate. Omul învață cât trăiește, iar organismul său funcționează normal. Orice om învață din experiența
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
pe care le vor avea în urma parcurgerii unui curs sau a unui program de instruire/învățare, precum și de consecințele negative ale neînvățării. Într-o activitate în care sunt implicați cursanți adulți, formatorul trebuie să știe acest lucru și să se adapteze acestei situații. 2. Conceptul de sine al celui ce învață (Self-concept) Acesta este un construct cognitiv care include ansamblul convingerilor și credințelor despre sine (și despre lume) ale celui ce învață. Esențialmente, conceptul de sine se constituie pe baza și
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
acompaniază în plan fizic de schimbări inerente, chiar dacă acestea se instalează treptat, într-un ritm care diferă de la caz la caz, în funcție de „trusoul” genetic al individului, de stilul său de viață, respectiv de felul în care a știut să se adapteze la încercările dure ale vieții. Inspectând tabelul pe care Spence (apud Dacey și Travers, 2002, p. 341) îl oferă cu privire la involuția unor indicatori fiziologici, de la 30 la 60, respectiv 80 de ani, rezultă că, la vârstade 60 de ani, comparativ
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
menționează: - încurajarea creșterii și dezvoltării continue ale indivizilor; - susținerea oamenilor pentru a face față problemelor practice și provocărilor vieții de adult; - pregătirea oamenilor pentru oportunitățile de muncă actuale și viitoare; - susținerea organizațiilor pentru atingerea rezultatelor dorite și pentru a se adapta schimbărilor; - dovedirea oportunităților de examinare a comunității și societății, inducerea unor schimbări spre binele comun și promovarea societății civile. Activitatea didactică desfășurată cu cursanții adulți prezintă unele aspecte distincte, pe care vom încerca să le creionăm în subcapitolele următoare, analizând
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
la situația lui concretă de muncă și viață (Sava și Ungurenu, 2005). Alegerea strategiilor didacticetc "Alegerea strategiilor didactice" Ceea ce determină în mare parte succesul unei activități de formare este strategia didactică - și mai ales modul în care formatorul selectează și adaptează strategiile la contextul educațional respectiv. În educația adulților se recomandă folosirea unor strategii didactice interactive, care pun în centrul activității cursantul adult, favorizează schimburile interrelaționale între participanți, stimulând activismul subiectului în interacțiunea sa cu ceilalți, dar și cu conținuturile vehiculate
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
anumite forme de organizare a interacțiunii profesor-cursant, combinații menite să determine producerea facilă a învățării. Înainte de a vedea ce „instrumentar”, respectiv ce „arsenal” de metode, tehnici, mijloace didactice poate utiliza profesorul și cum le poate combina cât mai eficient și adaptat în funcție de o serie de factori ce circumscriu contextul didactic (de exemplu, formele de organizare, particularitățile cursanților ori ale conținutului de vehiculat, timpul etc.) - factori ce au fost analizați în subcapitolul anterior -, vom porni de la câteva considerente cu privire la ceea ce înseamnă o
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
combinării metodelor folosite, a mijloacelor și materialelor didactice utilizate, respectiv a manierei de organizare. În conceperea situației de învățare trebuie să ținem cont de aceste variabile a căror combinare depinde de competența pedagogică a profesorului, de priceperea cu care le adaptează la resursele de timp de care dispune, dar mai ales la resursele umane cu care lucrează, astfel încât conținutul vehiculat să fie asimilat ușor, să fie prezentat atractiv și accesibil. Interacțiunea tuturor acestor variabile dă, în final, eficiența situației de instruire
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
a constatat că ele sunt fundamental similare cu alte medii de învățare, pentru că principalele componente ale altor medii de învățare se pot regăsi și aici: funcțiuni pedagogice (activități de învățare, materiale de învățare, tutorat, situații de predare și evaluare), TIC adaptate modelelor pedagogice, organizarea socială a educației (timp, loc și comunitate); - folosirea VLE-urilor ar putea îmbunătăți calitatea procesului educațional, ar putea contribui la diversificarea metodelor de predare și învățare etc. Prin faptul că utilizarea VLE-urilor ar facilita obținerea unor
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
companie, organizație, colectiv etc.) interesate de identificarea nevoilor, descoperirea soluțiilor și progresul individual/instituțional, dezvoltare socială, integrare, comunicare și schimb de experiențe, precum și cunoaștere. Lucrul în rețea implică numeroase avantaje, precum: capacitatea membrilor acesteia de a coopera, de a se adapta și integra. Datorită unui flux informațional, cantitativ și calitativ din ce în ce mai consistent (viteza de răspândire, calitatea și cantitatea informației), devine prioritară cunoașterea sursei de informare - activitatea în rețea presupune economie de timp (procesarea unei cantități mari de informație într-un timp
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
rețelelor se realizează, îndeosebi, prin intermediul învățării. Ea constituie o investiție pe termen lung în viitorul organizației, iar participarea, cooperarea și colaborarea sunt activități ce ar trebui să însoțească învățarea și să-i ajute pe specialiștii din domeniul informării să se adapteze la noul mediu de lucru. Învățarea va trebui să fie constantă, iar structurile infodocumentare ar trebui să se transforme în organizații ale învățării care să ofere utilizatorilor și angajaților cât mai multe oportunități de dezvoltare profesională și personală (http://www
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]