24,597 matches
-
În schimb, actele juridice încheiate de o persoană fără scop lucrativ sau cele care vizează drepturi și obligații ce pot aparține exclusiv persoanei fizice, cad sub sancțiunea nulității absolute (art. 206 al. 3 din noul Cod civil). Cât privește momentul dobândirii capacității de folosință, acesta diferă în funcție de modul de constituire a persoanei juridice. Persoanele juridice care sunt supuse înregistrării au capacitatea de a avea drepturi și obligații, de la data înregistrării lor. Celelalte persoane juridice au capacitatea de a avea drepturi și
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
și în legislația anterioară 52, noul Cod civil reglementează, prin art. 205 al. 3, personalitatea juridică anticipată a persoanelor juridice supuse înregistrării. Este o ficțiune juridică ce dă posibilitatea persoanei în proces de constituire, să poată încheia actele juridice necesare dobândirii personalității juridice 53. De la această regulă, noul Cod civil prevede situația de excepție în care, în baza capacității juridice anticipate, persoana juridică poate primi liberalități, în condițiile dreptului comun (de la data actului de înființare sau în cazul fundațiilor testamentare, din
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
noul Cod civil prevede situația de excepție în care, în baza capacității juridice anticipate, persoana juridică poate primi liberalități, în condițiile dreptului comun (de la data actului de înființare sau în cazul fundațiilor testamentare, din momentul deschiderii moștenirii testatorului), chiar dacă momentul dobândirii este plasat anterior definitivării personalității juridice. Evident că, după acest moment, persoana juridică (valabil înființată), va prelua toate actele juridice cu caracter gratuit încheiate în favoarea sa. Capacitatea de exercițiu a persoanelor juridice constă în încheierea de acte juridice generatoare de
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
generatoare de drepturi și obligații, îndeplinite de organele de conducere ale acestora. De regulă, capacitatea de exercițiu a persoanei juridice se dobândește concomitent cu capacitatea de folosință, dacă la acea dată au fost constituite organele sale de conducere. Deci, momentul dobândirii capacității de exercițiu este marcat de desemnarea organelor de conducere ale acesteia. Ideea reapare și în noul Cod civil, art. 209 al. 1 prevăzând expres că "persoana juridică își exercită drepturile și își îndeplinește obligațiile prin organele sale de administrare
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
dar și gravele degradări și restrângeri din trecut. Ostilitatea legiuitorului socialist față de proprietatea privată apare mai evidentă în regimul juridic al circulației imobilelor care a fost îngrădit din ce în ce mai mult, pe plan legislativ, dar și administrativ. Formalitățile excesive și restricțiile în dobândirea dreptului de proprietate imobiliară au debutat prin considerarea ca solemn a actului juridic, în cadrul regimului de autorizare a înstrăinărilor de terenuri și construcții, precum și a întocmirii actului în forma autentică, notarială, sub sancțiunea nulității absolute. Punctul culminant al acestor îngrădiri
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
în practica vieții juridice problema înfățișării bunurilor ca fiind corporale și incorporale se ridică, cu deosebire, în următoarele situații care pot fi deduse atât din vechiul Cod civil cât și din noul Cod civil și anume: când se pune problema dobândirii proprietății mobiliare ca efect al posesiei de bună credință (art. 1909, al. 1 din vechiul Cod civil și art. 935 din noul Cod civil). Un asemenea mod de dobândire operează numai în materie de bunuri mobile corporale; când se pune
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
și din noul Cod civil și anume: când se pune problema dobândirii proprietății mobiliare ca efect al posesiei de bună credință (art. 1909, al. 1 din vechiul Cod civil și art. 935 din noul Cod civil). Un asemenea mod de dobândire operează numai în materie de bunuri mobile corporale; când se pune problema dobândirii dreptului de proprietate prin simpla tradițiune (remitere) situație care vizează, de asemenea, numai bunurile mobile corporale; în privința titlurilor de valoare, care se transmit diferit, după cum sunt: la
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
mobiliare ca efect al posesiei de bună credință (art. 1909, al. 1 din vechiul Cod civil și art. 935 din noul Cod civil). Un asemenea mod de dobândire operează numai în materie de bunuri mobile corporale; când se pune problema dobândirii dreptului de proprietate prin simpla tradițiune (remitere) situație care vizează, de asemenea, numai bunurile mobile corporale; în privința titlurilor de valoare, care se transmit diferit, după cum sunt: la purtător 157, nominative 158 și la ordin 159; în dreptul internațional privat, după distincțiile
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
bunului din care provin, pe când productele sunt foloase trase dintr-un bun, cu consumarea substanței sale (de exemplu, piatra sau nisipul dintr-o carieră, cărbunele din mină). Clasificarea la care ne referim, prezintă importanță mai ales în privința modului lor de dobândire (de intrare în patrimoniu). Fructele naturale și industriale se dobândesc prin culegere (percepere), iar fructele civile se dobândesc zi cu zi (prin scurgerea timpului). Cât privește productele, acestea se dobândesc prin desprinderea lor de bunul de la care provin. Clasificarea este
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
fapte naturale (evenimente) și acțiuni omenești. Faptele naturale (evenimentele) sunt împrejurări care se produc independent de voința omului și de care legea leagă nașterea, modificarea sau stingerea de raporturi juridice concrete. Sunt asemenea fapte: nașterea, moartea, de care legea leagă dobândirea (respectiv încetarea) calității de subiect de drept. Tunetul, trăsnetul, inundația pot avea ca efect pierderea fortuită a unui bun de care legea leagă stingerea dreptului de proprietate asupra acelui bun. Dacă bunul avea caracter cert, împrejurările amintite duc la stingerea
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
ce pot purta și asupra bunurilor viitoare", în lipsa unei prevederi legale contrare (art. 1228). obiectul trebuie să fie în circuitul civil. Această condiție se referă la bunurile privite ca obiect derivat al raportului juridic civil și implică posibilitatea înstrăinării sau dobândirii lor prin acte juridice civile. În materie de contract, noul Cod civil reglementează condiția menționată prin art. 1229 potrivit căruia " Numai bunurile care sunt în circuitul civil pot face obiectul unei prestații contructuale". Nerespectarea acestei condiții atrage sancțiunea contractului cu
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
produce efecte față de alte persoane. Este însă o aparentă excepție, întrucât succesorii universali și cu titlu universal sunt "continuatori" ai autorilor lor, fiind asimilați părților. Și succesorii cu titlu particular, în măsura și condițiile arătate, iau locul părții actului juridic, dobândirea calității de avânzi-cauză făcându-se fără voia lor. Iar creditorii chirografari nu reprezintă nici ei o excepție reală de la principiul relativității, întrucât actul încheiat de debitor nu dă naștere la drepturi și obligații pentru creditor, iar dacă debitorul a încheiat
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
este îndreptățită să obțină despăgubiri pentru prejudiciile suferite prin neexecutarea obligațiilor de către cealaltă parte. În virtutea principiului "resoluto iure dantis, resolvitur jus accipientis", prin desființarea titlului principal se desființează și titlul subdobânditorilor. Terții s-ar putea, însă, opune restituirii pe temeiul dobândirii bunurilor prin uzucapiune 316 sau ca efect al posesiei de bună credință a unor bunuri mobile (art. 1909 din Codul civil de la 1864 preluat de art. 935 din noul Cod civil). Printre alte note distinctive amintim că nulitatea intervine pentru
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
anulat, conturându-se astfel unele excepții de la principiul menționat; cazul actelor de conservare și de administrare a bunului; cazul actelor de dispoziție cu titlu oneros, încheiat cu un subdobânditor de bună credință; cazul în care operează uzucapiunea, ca mod de dobândire a dreptului de proprietate imobiliară. VII. Proba actului juridic civil VII. 1. Precizări conceptuale Abordarea problematicii vaste, complexe, a probei drepturilor subiective și obligațiilor ce reprezintă conținutul actului juridic civil impune, înainte de toate ,precizarea că până la intrarea în vigoare a
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
din noul Cod de procedură civilă 447. Printre atribuțiile notarilor publici figurează și darea de dată certă înscrisurilor ce li se prezintă în acest scop. Simpla prezentare a înscrisului sub semnătură privată unei instituții de stat nu este suficientă pentru dobândirea de dată certă, ci trebuie ca actul să fie înregistrat la acea instituție, ori ca pe înscris să se facă o mențiune despre data prezentării, certificată de ștampilă 448. VII.4.1.3.2. Puterea doveditoare a înscrisului sub semnătură
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
așa cum prevedea art. 1200 din Codul civil de la 1864. Cu titlu de exemplu, acest articol prezenta patru cazuri de prezumții legale: Declararea unor acte ca fiind nule pentru că "legea le privește făcute în frauda dispozițiilor sale"; Liberarea unui debitor sau dobândirea dreptului de proprietate în anumite împrejurări determinate de lege501; Puterea lucrului judecat care are la bază un interes social, prezumă că hotărârea judecătorească rămasă definitivă, exprimă adevăratele raporturi juridice dintre părți 502; În redactarea inițială, articolul 1200 din Codul civil
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
prezumții vizând regimul juridic al bunurilor dobândite și administrate de către soți. Articolul 30 din codul menționat, consacra prezumția de comunitate a bunurilor dobândite de soți în timpul căsătoriei precizând că: "Bunurile dobândite în timpul căsătoriei, de oricare dintre soți, sunt de la data dobândirii lor, bunuri comune. Orice convenție contrară este nulă". Iar articolul 35 alineatul 2 din același Cod, reglementa prezumția de mandat tacit reciproc între soți. Și noul Cod civil reglementează unele prezumții, astfel încât acestea dobândesc un caracter legal. Amintim, spre exemplificare
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
constant în sensul perpetuității 573 dreptului de proprietate, acesta nestingându-se prin neuz, oricât ar dura pasivitatea proprietarului. Ca atare, acțiunea în revendicarea bunurilor imobile era imprescriptibilă 574 sub aspect extinctiv. Desigur, pârâtul într-o astfel de acțiune putea invoca dobândirea proprietății prin uzucapiunea de 30 de ani575, sau când era cazul, de 10-20 de ani576, paralizând astfel acțiunea în revendicare introdusă de reclamant. Posibilitatea dobândirii dreptului de proprietate asupra bunului stăpânit, sub nume proprietar, este expres reglementată de art. 928
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
era imprescriptibilă 574 sub aspect extinctiv. Desigur, pârâtul într-o astfel de acțiune putea invoca dobândirea proprietății prin uzucapiunea de 30 de ani575, sau când era cazul, de 10-20 de ani576, paralizând astfel acțiunea în revendicare introdusă de reclamant. Posibilitatea dobândirii dreptului de proprietate asupra bunului stăpânit, sub nume proprietar, este expres reglementată de art. 928 din noul Cod civil, privind uzucapiunea și dobândirea fructelor. Imprescriptibilitatea dreptului la acțiunea în revendicare a proprietății imobiliare, apare pe deplin justificată dacă avem în
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
sau când era cazul, de 10-20 de ani576, paralizând astfel acțiunea în revendicare introdusă de reclamant. Posibilitatea dobândirii dreptului de proprietate asupra bunului stăpânit, sub nume proprietar, este expres reglementată de art. 928 din noul Cod civil, privind uzucapiunea și dobândirea fructelor. Imprescriptibilitatea dreptului la acțiunea în revendicare a proprietății imobiliare, apare pe deplin justificată dacă avem în vedere consecințele inechitabile ce s-ar produce în ipoteza în care prescripția s-ar aplica. Întrucât, cum am mai arătat, prescripția nu stinge
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
în mod nejustificat de ocrotire legală 577. De aceea, literatura de specialitate a propus ca într-o viitoare legislație civilă să fie consacrat expres principiul potrivit căruia dreptul de a revendica proprietatea nu se stinge decât odată cu proprietatea, prin efectul dobândirii lucrului pe baza prescripției achizitive. Inspirat de doctrina și de practica din acest domeniu, noul Cod civil pentru prima oară în legislația românească, consacră legal acțiunea în revendicare, calificând-o ca mijloc de apărare a dreptului de proprietate privată, în
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
are". Prezumția de proprietate, în favoarea posesorului unui bun mobil este reiterată de art. 935 din noul Cod civil care prevede că: "Oricine se află la un moment dat în posesia unui bun mobil este prezumat că are un titlu de dobândire a dreptului de proprietate asupra bunului". În cazul arătat se prezumă că starea de fapt (stăpânirea bunului) se suprapune stării de drept (dreptul de proprietate). Așa fiind, în privința acestor bunuri nu se pune problema acțiunii în revendicare. Cu toate acestea
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
nostru) era reglementată și prescripția achizitivă (uzucapiunea), cele două instituții fiind însă distincte 590. Dintre deosebirile ce separă instituțiile amintite, unele se referă la termene sub mai multe aspecte: sub aspectul efectelor produse, împlinirea termenelor de prescripție achizitivă duce la dobândirea anumitor drepturi, pe când împlinirea termenului de prescripție extinctivă, are ca efect stingerea anumitor drepturi; sub aspect cantitativ, termenele de prescripție extinctivă sunt mai numeroase decât cele de prescripție achizitivă; sub aspectul întinderii lor, cu excepția termenului de 30 de ani, prevăzut
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
noul Cod civil. 52 A se vedea art. 33 din Decretul nr. 31/1954. 53 În concepția noului Cod civil prin înregistrare se înțelege înscrierea, înmatricularea sau, după caz, orice altă formalitate de publicitate, prevăzută de lege, făcută în scopul dobândirii personalității juridice sau al luării în evidență a persoanelor juridice legal înființate, după caz (art. 200 al. 2). 54 Vezi art. 480 din vechiul Cod civil și art. 555 din noul Cod civil. Completând textul art. 480 din Codul civil
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
În sensul arătat a se vedea dec. civ. nr. 246/31 pe 2002, a Trib. Jud. Cluj. În speță se arată că "faptul că defunctul a încheiat cu pârâții două acte de natură diferită și prin care s-a urmărit dobândirea dreptului de proprietate asupra aceluiași imobil, conduce la concluzia că s-a urmărit fraudarea legii". Speța este prezentată în Buletinul Jurisprudenței pe 2001, p. 87. 342 În noul Cod civil principiul libertății contractuale este consacrat prin art. 1169, potrivit căruia
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]