24,491 matches
-
parodiază cu bonomie folclorul orientat spre fabulos. Suflete simple, țăranii și ciobanii sunt, în același timp, minți limpezi, lucide, naturi sănătoase, care, chiar dacă un moment admit posibilitatea unor întâmplări în răspăr cu ordinea firească a lucrurilor, nu se pierd cu firea, nu sunt cuprinși de spaime mistice. Atitudinea lor față de neobișnuit e asemănătoare cu a țăranilor lui Ion Creangă, a lui Dănilă Prepeleac și a lui Stan Pățitul. Irizările mitice participă la întocmirea unui spectacol realist, Fata ursului fiind o snoavă dramatizată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
epică decât dramatică, scrierea concentrează materia unui roman de aventuri sau a unui basm de inițiere. Improprie reprezentării, se pretează în schimb ecranizării, fiind ca un scenariu de film. De alt tip sunt piesele Demiurgul, unde un medic experimentează modificarea firii unor animale, și La pragul minunii, care relevă drama unui tânăr evreu înapoiat de peste Nistru în târgul natal. Nesatisfăcut de răspunsurile date întrebărilor capitale de legea mozaică și de cea creștină, Ițic îmbrățișează ateismul și începe să lupte cu îndârjire
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
unui câine cu o vulpe și a domnului Charles, proprietarul pădurii, cu nevasta slugii sale. Descoperind situațiile, sluga împușcă vulpea, iar consoartei îi aplică, pedagogic, cuvenita corecție corporală. Valoarea de capodoperă e dată de poezia irumperii forțelor oarbe, irepresibile ale firii. În cealaltă narațiune, spre a face imposibilă o plănuită pescuire cu dinamita, un pescar ce se crede coborâtor din moruni, paznic al unui „ochean de apă” îngrădit, rupe într-o noapte zăgazul și, luat în piept de un morun uriaș
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
Sau pe Ion Vianu, care nu se simte pe deplin aclimatizat în Elveția, unde rana rămâne incurabilă: eu nu deveneam al lor, unde doliul țării natale îl urmărește în permanență. Poate cel mai bine adaptat dintre toți este Virgil Nemoianu, fire robustă de self made man, căruia exilul îi conferă un statut de normalitate, perfect legitim: catedră, legături libere, publicații necenzurate, călătorii fără frontiere etc. Dar în același sens vorbește și Matei Călinescu: decizia sa de a nu se mai întoarce
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
vocație eroică pe care au dovedit-o adevărații disidenți. Ion Vianu a atacat frontal regimul comunist. Dar evocarea rămâne mereu de o mare sobrietate, modestie și de un understatement ce-l onorează. Iar în îndârjirea suplă a lui Virgil Nemoianu, fire practică și de mare eficiență, văd aceeași rezervă morală de a nu se pune în valoare decât prin operă, prin acțiune și solidaritate culturală. Exilul a constituit în toate aceste trei cazuri o soluție personală, dar profund constructivă, de integrare
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Cristea, pe atunci redactor la Editura Cartea Românească, „scrisă cinstit, cu nepărtinire, cu înaltă obiectivitate, o carte care depune mărturie despre o conștiință morală exemplară, o carte care demonstrează încă o dată că, fără a altera memoria justițiară, suferința îndurată de firile nobile și alese nu înrăiește, nu secretă ură.” Cu devotament și competență, C. a îngrijit editarea memoriilor și a corespondenței tatălui său, pentru volumul al treilea al corespondenței fiind distinsă de Academia Română cu Premiul „Vasile Pârvan”. SCRIERI: Mama, generatoare de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286034_a_287363]
-
și ontologică - în raport cu motivul originii, al statului și al destinului românesc. Exemplificarea și analiza aserțiunilor teoretice se modulează, ca și la Blaga, pe trunchiul creației folclorice și al tradiției anonime, tinzând să sistematizeze „letopisețul metafizic” în trei cronici - cea a Firii, a Cugetului și a Exilului; în conformitate cu ele, „povestind în-ființarea omului ursit la gospodăria sa, recitând legenda întemeierii țării sau a descălecării în istorie a neamului”, demersul ajunge la „modelul etic românesc de a fi în lume”. Odată cu problema intrării în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285314_a_286643]
-
atât mai mult cu cât „valoarea practică” a demonstrației aspiră să fie aceea „de a relua ceea ce a fost uitat, de a reînnoi ceea ce pare învechit și de a reîncepe ceea ce pare dispărut, pentru ca România de mâine să fie și Firea și Țara dintotdeauna”. Schița de tipologie metafizică a poporului român este o ipoteză de lucru originală. De altfel, romancierul s-a impus atenției comentatorilor și recenzenților săi din presa franceză de specialitate tocmai prin interpretarea originală a unor motive și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285314_a_286643]
-
carierei, Chelariu își argumentează sieși alegerea de a absolvi o facultate de psihologie: În lipsa unei alte posibilități de afirmare socială (subl. mea) și-n lipsa posibilității de a mă dezvolta în alt sens, cariera de profesor e cea mai convenabilă firii mele"79. Și dacă mai plauzibilă apare cariera de profesor secundar, speranța vizează totuși o carieră universitară. Nu sunt ignorate nici preocupările pentru literatură, aspirația supremă fiind de fapt aceea de a deveni atât om de știință, cât și un
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Tânărul pare a fi întruchiparea perfectă a unui viitor oștean în slujba patriei, un exponent al generației profund atașate de stat - generație pe care învățământul secundar conceput în formulă liberală încerca de mai bine de un deceniu să o creeze. Firile creatoare au ignorat însă politicul, găsindu-și expresia în paginile revistelor școlare, precum: Gândul nostru, revista Liceului Carmen Sylva; Clasa noastră, foaie bilunară ce apare doar un singur an la Liceul Laurian, constituind, surprinzător, singura publicație școlară menționată în monografiile
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
ca patron și de generația optzecistă. În ultimii ani ai vieții, cu sarcasticul indomptabil și dizolvant, posedat de un demon al cârtelii, al deriziunii, se petrece o schimbare. E mai calm și înțelegător, dispus să accepte, cu un amuzament superior, firea omenească și metehnele ei. Nu și priveliștile din natură, care în opera lui sunt aproape absente. Râsul batjocoritor se preschimbă într-o expresie concentrată, scrutătoare. C. se lasă atras acum nu de exterioritatea bufă, ci de stările mai obscure, de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
cu emoție pentru venerabila instituție și savanții ei: Admiratio Stelele-n cer clipi-vor boltind nemărginire „Per aspera ad astra” se crede-n Alma Mater, Se-avântă-nvățăcei de cuget cu gândul în eter, Cercând a prinde totul ce-i mai presus de fire Magiștrii ninși de vreme-știința lumii toată Surâd cu bonomie la judecăți pripite, Îmbie la prudență-n oceanul de ispite, Rostind în adevăruri ce fi-va să se poată Stai, tinere, o clipă și printre cărți adastă Afla-vei ce prin
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
care l-au urmat instituții de cultură și învățământ, Secția ieșeană a Societății Numismatice Române și alți inițiatori de medalii din Iași. „CARACTERUL SUBLIM AL UNEI LUCRĂRI DE ARTĂ SE AFLĂ MAI CURÂND ÎN SUFLETUL PRIVITORULUI, CÂND ACESTA ARE O FIRE DESTUL DE IMPRESIONABILĂ PENTRU A PRIMI MAGNETISMUL SUBIECTULUI ÎNFĂȚIȘAT DE ARTIST” DAVID D’ANGERS, DIN LUMEA ARTEI, EDITURA MERIDIANE, 1990, PAG. 303 „BĂTUTE SUB IMPERIUL EFEMER AL CLIPEI, PENTRU A IMORTALIZA EVENIMENTE PE CARE CONTEMPORANII LE-AU CREZUT DEMNE DE A
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
bune” sunt repere pe care versificatorul psalmilor le oferă stăruitor veacului său, în nestatornicia tulburătoare a lumii („Că lumea aceasta-i ca o miză mică, / Omul cât de-a hirea, este o nemică”), condiția umană împlinindu-se în confruntarea dintre „firea omenească” și „firea dobitocească”, într-o existență precară, presărată cu taine și ispite („Văzui pre spurcatul suindu-să buor, / S-agiungă ca chedrii tămâiei, la nuor”), cărora li se opune un ideal etic, drumul „pre căi vârtoase / pietri-ascuțâte și sâmceloase”. Tendințele moralizatoare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
pe care versificatorul psalmilor le oferă stăruitor veacului său, în nestatornicia tulburătoare a lumii („Că lumea aceasta-i ca o miză mică, / Omul cât de-a hirea, este o nemică”), condiția umană împlinindu-se în confruntarea dintre „firea omenească” și „firea dobitocească”, într-o existență precară, presărată cu taine și ispite („Văzui pre spurcatul suindu-să buor, / S-agiungă ca chedrii tămâiei, la nuor”), cărora li se opune un ideal etic, drumul „pre căi vârtoase / pietri-ascuțâte și sâmceloase”. Tendințele moralizatoare caracterizează, de asemenea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
montajului pancreatico-jejunal, cele mai uzitate fiind: telescoparea pancreatico-jejunală (tehnica „dunking”) și tehnica duct la mucoasă [40]. În cazul anastomozei pancreatico-gastrice, bontul pancreatic este introdus în cavitatea gastrică printr-o breșă de gastrotomie la nivelul peretelui posterior, fixarea efectuându-se cu fire monofilament 4-0 lent resorbabile (PDS). Anastomoza hepatico-jejunală se va realiza pe ansa enterală ascensionată transmezocolic, în maniera termino-laterală, cu fire monofilament 5-0. În funcție de tipul de rezecție ales (cu sau fără prezervarea pilorului), anastomoza digestivă va presupune realizarea unei gastro-jejunostomii sau
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Claudiu Turculeţ, Mihai Matei () [Corola-publishinghouse/Science/92164_a_92659]
-
bontul pancreatic este introdus în cavitatea gastrică printr-o breșă de gastrotomie la nivelul peretelui posterior, fixarea efectuându-se cu fire monofilament 4-0 lent resorbabile (PDS). Anastomoza hepatico-jejunală se va realiza pe ansa enterală ascensionată transmezocolic, în maniera termino-laterală, cu fire monofilament 5-0. În funcție de tipul de rezecție ales (cu sau fără prezervarea pilorului), anastomoza digestivă va presupune realizarea unei gastro-jejunostomii sau a unei duodeno-jejunostomii, cu fire separate sau fir continuu. Se preferă ca ascensionarea ansei jejunale să se facă precolic, fiind
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Claudiu Turculeţ, Mihai Matei () [Corola-publishinghouse/Science/92164_a_92659]
-
PDS). Anastomoza hepatico-jejunală se va realiza pe ansa enterală ascensionată transmezocolic, în maniera termino-laterală, cu fire monofilament 5-0. În funcție de tipul de rezecție ales (cu sau fără prezervarea pilorului), anastomoza digestivă va presupune realizarea unei gastro-jejunostomii sau a unei duodeno-jejunostomii, cu fire separate sau fir continuu. Se preferă ca ascensionarea ansei jejunale să se facă precolic, fiind dovedit că incidența stazei gastrice este mai redusă dacă se folosește această tehnică [40,42,43]. MIJLOACE PALIATIVE CHIRURGICALE Tratamentul tumorile biliare hilare nerezecabile va
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Claudiu Turculeţ, Mihai Matei () [Corola-publishinghouse/Science/92164_a_92659]
-
inventat și pentru a ști cum să le administreze. Nu poate continua singur". Jacques Sauvan practica încă medicina la Antibes și prima oară cînd l-am văzut a desfășurat un sul mare de hîrtie pe care se aflau scheme cu fire conductoare în rețea cu "porți", electromagneți. Nu-mi mai amintesc bine, dar era interesant și misterios. Nu aveam decît o idee foarte vagă despre cibernetică la vremea respectivă, auzisem vorbindu-se despre ea deoarece la Institutul de Științe și Tehnici
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
se ținea la distanță și nu se amesteca în conversații. Își situase foarte sus nivelul de etanșeitate care îi convenea. Desigur, Roxane rămînea un copil, nu o făcea neapărat diandins, comportamentul ei nu era rezultatul unei reflecții îndelungate. Doar că firea ei era așa, mai nesupusă. Finanțelor, le prefera caii, prefera să vadă verde împrejur. Îndată ce se elibera de obligațiile școlare, Roxane își lua tuburile de vopsea, o paletă mică, o pînză și pleca la țară pînă la grajdul unde se
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
consolidare, fie că un om este ceea ce este, incapabil de a-și depăși marginile. Altora le e deschisă putința de a repara 1. O insinuație vie susținea că autorul acestei istorii n-ar fi fost propriu unei atari întreprinderi din cauza firii sale susceptibile. Regretatul și marele E. Lovinescu cultiva, în bună credință, această falsă imagine. Într-un articol, în fond elogios pentru critic, dar care n-a fost publicat spre a nu se mâhni cu o polemică oricât de amabilă un
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
adus în lume ziua cea purtătoare de vieață; aleasă este că este izvor, care cu curgerile cereștilor bunătăți adapă sfânta biserică și tot sufletul creștinesc; aleasă este, că este chiparos, carele cu nălțime covârșește cerurile, și pentru mirosul cel din fire s-au arătat departe de toată stricăciunea; aleasă este, că este crin, că măcar de-au și născut între mărăcinii nenorocirii cei de obște, iar nu și-au pierdut niciodată podoaba albiciunii; aleasă este, că este nor, care n-au
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Calga tătarul și a cazacului Hmil, ascunderea lui vodă "în nește poieni", arderea Iașului ("într-o mică de ceas cenușă s-au făcut"), molima ce a urmat, însoțirea Ruxandrei cu Timuș cel cu "numai singur chip de om, iară toată firea de heară", venit cu ruscile lui care cântau "Lado, Lado" "pren toate unghiurile", șiretenia lui Gheorghe Ștefan, care "cu fața scornită de mare mîhniciune", când domnul se gătește să pornească la biserică, cere voie a merge la moșie, la nevasta
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
smultă da ca într-un câne într-însul. Și Bohul polcovnicul cu mâna legată de rană de sabie, făcută de Timuș, umbla ca fără sine." Observația generală se sublimează în aforisme, în cea mai mare parte scoase din Biblie: "Neștiutoare firea omenească de lucruri ce vor să fie pre urmă..."; Zice un cuvânt leșesc: sula de aur zidul pătrunde"; "...Zice Isus Sirah: Vai de acea cetate unde este domnul tînăr!"; "...Zice moldoveanul: Nu sunt în toate zilele Paștile"; "nasc și în
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
scrie aicea". Ioan Niculce (c. 1672-c. 1745), cu tot disprețul lui de boier pentru neamul "prost", va avea, ca Creangă mai târziu, ticuri de rural: ingenuitatea șireată, obișnuința de a se socoti neghiob crezîndu-se totuși deștept ("Așa socotesc eu cu firea mea aceasta proastă"), proverbialitatea, filozofia bătrânească, văietătura, darul de a povesti. Experiența, vârsta înaintată îi dau lui Niculce dezlegarea limbii, tonul bârfitor și moralizator. Cronicarul e înțepător și cu un firesc umor popular. Despre pedeapsa cu înhămarea leșilor la Dumbrava-Roșie
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]