24,388 matches
-
mult de 150 de izvoare, oaza are ca vegetație predominantă curmalii. Legenda spune că primul izvor de apă dulce care a țâșnit din Pământ după potop, a fost descoperit la Nefta de către Kostel, unul din strănepoții lui Noe. Din acel izvor s-a dezvoltat o oază fertilă care astăzi se cuibărește printre dealurile sterpe și mișcătoare din vestul Tunisiei. Un petic verde surprinzător într-o mare de nisip, Nefta domină partea sudică a unei vaste depresiuni saline cunoscută sub numele de
Nefta () [Corola-website/Science/305793_a_307122]
-
mare de nisip, Nefta domină partea sudică a unei vaste depresiuni saline cunoscută sub numele de "Chott Djerid". În timp ce soarele aspru al deșertului mistuie terenul înconjurător, din solul Neftei izvorăsc ape dulci. Lichidul prețios iese la suprafața prin 152 de izvoare care sunt aprovizionate nu de ploile locale neglijabile, ci de apa din dealurile îndepărtate. Aceasta se infiltrează în nisip până ajunge la un strat de rocă poroasă, apoi se scurge orizontal sub deșert. Acolo unde stânca poroasă încărcată de apă
Nefta () [Corola-website/Science/305793_a_307122]
-
apa din dealurile îndepărtate. Aceasta se infiltrează în nisip până ajunge la un strat de rocă poroasă, apoi se scurge orizontal sub deșert. Acolo unde stânca poroasă încărcată de apă se întinde aproape de suprafața deșertului, așa cum se întâmplă la Nefta, izvoare sub formă de fântâni arteziene străbat nisipul și irigă pământul. În total, mai mult de 950 ha de deșert au fost fertilizate prin intermediul fântânilor arteziene ale Neftei. În anii '60, aceste izvoare naturale au fost completate de izvoare artificiale. Imediat
Nefta () [Corola-website/Science/305793_a_307122]
-
aproape de suprafața deșertului, așa cum se întâmplă la Nefta, izvoare sub formă de fântâni arteziene străbat nisipul și irigă pământul. În total, mai mult de 950 ha de deșert au fost fertilizate prin intermediul fântânilor arteziene ale Neftei. În anii '60, aceste izvoare naturale au fost completate de izvoare artificiale. Imediat în nordul oazei se află o depresiune cu palmieri numită "La Corbeille", care în limba franceză înseamnă „coșul deschis”. Aici, apa de izvor țâșnește afară din duzini de crăpături și fisuri ale
Nefta () [Corola-website/Science/305793_a_307122]
-
la Nefta, izvoare sub formă de fântâni arteziene străbat nisipul și irigă pământul. În total, mai mult de 950 ha de deșert au fost fertilizate prin intermediul fântânilor arteziene ale Neftei. În anii '60, aceste izvoare naturale au fost completate de izvoare artificiale. Imediat în nordul oazei se află o depresiune cu palmieri numită "La Corbeille", care în limba franceză înseamnă „coșul deschis”. Aici, apa de izvor țâșnește afară din duzini de crăpături și fisuri ale pantelor maronii abrupte ale acestei depresiuni
Nefta () [Corola-website/Science/305793_a_307122]
-
prin intermediul fântânilor arteziene ale Neftei. În anii '60, aceste izvoare naturale au fost completate de izvoare artificiale. Imediat în nordul oazei se află o depresiune cu palmieri numită "La Corbeille", care în limba franceză înseamnă „coșul deschis”. Aici, apa de izvor țâșnește afară din duzini de crăpături și fisuri ale pantelor maronii abrupte ale acestei depresiuni în formă de crater. Timp de mai mult de o mie de ani, Nefta a fost un important centru religios pentru o sectă islamică numită
Nefta () [Corola-website/Science/305793_a_307122]
-
pămînturile cultivabile. Principala ocupație a lor era agricultura și creșterea vitelor. Surplusurile de produse țăranii le realizau la tîrgurile din Șoldănești și Rezina. Mijlocul de transport erau căruțele, carele trase de boi și cai. Drumul spre tîrg mergea pe lîngă izvorul actualului sat Parcani. Penru ca să aibă cu ce să-și hrănească vitele, oamenii făciau porcane de fîn (grămezi mari de fîn). Apa bună de băut a izvorului, pădurea, pămîntul roditor, drumul, care ducea spre tîrg a atras locuitorii din Alexinți
Parcani, Șoldănești () [Corola-website/Science/305825_a_307154]
-
căruțele, carele trase de boi și cai. Drumul spre tîrg mergea pe lîngă izvorul actualului sat Parcani. Penru ca să aibă cu ce să-și hrănească vitele, oamenii făciau porcane de fîn (grămezi mari de fîn). Apa bună de băut a izvorului, pădurea, pămîntul roditor, drumul, care ducea spre tîrg a atras locuitorii din Alexinți și cei, care s-au așezat aici cu traiul, au început să numească localitatea Porcane, Parcane. La 2 martie 1798 Alexandru Calimah, domnitorul Moldovei scrie scrisoare către
Parcani, Șoldănești () [Corola-website/Science/305825_a_307154]
-
satului sunt instruiți și educați 9 ani de zile, grădiniță de copii, casă de cultură, bibliotecă, magazine, un monument în cinstea eroilor căzuți pentru apărarea Patriei,mormîntul, unde au fost îngropați soldați necunoscuți, pe cînd se retrăgeau trupele armate, un izvor. Panorama satului este o vedere pitorească. Seliștea Parcani este așezat pe partea dreaptă a rîului Ciorna. Partea de răsărit a satului se apropie de o pădure numită de locuitori Zanova. La marginea pădurii se află un izvor mare, apa căruia
Parcani, Șoldănești () [Corola-website/Science/305825_a_307154]
-
trupele armate, un izvor. Panorama satului este o vedere pitorească. Seliștea Parcani este așezat pe partea dreaptă a rîului Ciorna. Partea de răsărit a satului se apropie de o pădure numită de locuitori Zanova. La marginea pădurii se află un izvor mare, apa căruia este foarte gustoasă și răcoritoare. Rîulețul care începe din acest izvor, ramificîndu-se prin pădure se varsă în rîul Ciorna. Acolo unde se varsă, rîulețul formează un ungi cu malurile abrupte și stîncoase ale rîului Ciorna. Tot în
Parcani, Șoldănești () [Corola-website/Science/305825_a_307154]
-
pe partea dreaptă a rîului Ciorna. Partea de răsărit a satului se apropie de o pădure numită de locuitori Zanova. La marginea pădurii se află un izvor mare, apa căruia este foarte gustoasă și răcoritoare. Rîulețul care începe din acest izvor, ramificîndu-se prin pădure se varsă în rîul Ciorna. Acolo unde se varsă, rîulețul formează un ungi cu malurile abrupte și stîncoase ale rîului Ciorna. Tot în pădure se află un podiș înalt, ce coboară abrupt spre rîu, iar pe o
Parcani, Șoldănești () [Corola-website/Science/305825_a_307154]
-
platoul este acoperit de pădure pîna la movilă. însă boierul a vîndut moșia boierului Enache, care a dat dispoziția să fie tăiată pădurea de pe tere nul drept, pentru a fi folosit ca pășune. Stîna de oi a fost făcută lîngă izvoare, sub pădure. Ciobanii au venit cu soțiile lor și și-au durat șuri de trai.Așa cu încetul numărul lor s-a mărit și a luat naștere sătucul Petrosu, numit după locul pietros de sub pădure. Cu timpul boierul Enache și-
Pietrosu, Fălești () [Corola-website/Science/305851_a_307180]
-
formula 5: Viteza de propagare a sunetului calculată astfel este mai mare. De exemplu oțelul are un coeficient Poisson de aproximativ 0,3, ceea ce face ca viteza sunetului într-un bloc de oțel să fie de aproximativ 5900 m/s. Când izvorul sonor (presupus punctiform) este în repaus, undele sonore care pornesc din acest punct sunt sferice, fronturile de undă fiind suprafețe sferice concentrice. În cazul în care sursa sonoră se mișcă (să presupunem rectiliniu), centrele suprafețelor sferice se vor găsi pe
Viteza sunetului () [Corola-website/Science/305855_a_307184]
-
forme de artilerie care foloseau praf de pușcă, înlocuind de-a lungul timpului celelalte mașini de asediu -cum ar fi berbecul- ca și armament pe câmpul de luptă.În Orientul Mijlociu, prima utilizare a unui tun de mână este susținută prin izvoare că a fost în timpul desfășurării bătălii de la Ain Jalut, în 1260, între mameluci și mongoli. Tunurile au fost folosite în Europa pentru prima dată, probabil, în Iberia, în timpul lui Reconquistei, iar de englezi prima dată în „Războiul de o Sută
Tun () [Corola-website/Science/305862_a_307191]
-
în Italia, și din 1418 în Anglia. În limba română substantivul "tun" (la plural "tunuri") provine din latinescul "tonus" („tunet”). Descoperirea prafului de pușcă este motivul pentru descoperirea și perfecționarea tunului. Chinezii din dinastia Song (960 - 1279) au folosit după izvoarele istorice țevi de bambus, care erau umplute cu praf de pușcă pentru a exploda, cu acestea nu se putea trage, fiind numite "lănci de foc". În dinastia Yuan (1271 - 1368), o dinastie mongolă, pentru prima oară s-au folosit țevi
Tun () [Corola-website/Science/305862_a_307191]
-
corespunde rădăcina uriașă a plantei dispărute dar împietrită în tavanul peșterii drept mărturie, iar locul ascezei călugărilor ( 1505-1968) este marcat de o pictură realizată de către un călugăr, în tehnica negru de fum, reprezentând simbolul morții. Cronologia istorică se încheie cu Izvorul Speranțelor, un gur care nu seacă niciodată, din spatele căruia ne „privește” Maica Domnului cu Pruncul în brațe, poate cea de la mănăstirea vecină, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”. Începând cu sectorul al doilea, Sectorul Ogivelor, poziționat între Culoarul Stâlpilor și Culoarul
Peștera Polovragi () [Corola-website/Science/305857_a_307186]
-
SAMT)/+0500 (SAMST). Printre cele mai importante râuri se află: În afară de Lacul de acumulare Votkinsk (și care formează o parte a graniței răsăritene), în republică nu sunt lacuri cu întindere mare. Principalele resurse naturale ale Udmurtiei sunt țițeiul, turba și izvoarele de apă minerală. Cea mai mare parte a producției de petrol este exportata. Aproximativ 40% din suprafața republicii este acoperit de păduri. Cele mai multe păduri sunt de cele de conifere. Udmurtia are o climă continentală moderată, cu veri calde și ierni
Udmurtia () [Corola-website/Science/305883_a_307212]
-
ploioasă și călduroasă au dus la un dezgheț brusc; Capitala a fost acoperită de ape din Grozăvești pînă la Grădina Cișmigiu . Fiecare sinistrat a primit 135 de lei.<br> Inundația din mai 1864 cînd au fost inundate mahalalele Antim, Broșteni, Izvor iar apele au atins doi metri . S-au acordat ajutoare de urgență constînd în alimente și bani. Mihail Kogălniceanu care era ministru de interne a cerut deschiderea de subscripții.<br> Inundația din martie 1865 a fost cea mai dezastruoasă inundație
Calamități care au afectat Bucureștiul () [Corola-website/Science/305864_a_307193]
-
semicerc. Culoarea în exterior a vopselii este galbenă, soclu are culoarea verde, acoperișul este din tablă zincată. După zece ani de osteneală a credincioșilor, se sfințește și se binecuvintează ceea ce s-a făcut de mâini omenești, să fie locaș sfânt, izvor al darurilor duhovnicești. Sfințirea Bisericii a fost săvârșită de Prea Sfințitul Marchel, Episcop de Bălți și Fălești, împreună cu un sobor de preoți. Toți creștinii din sat îmbrăcați în haine de sărbătoare așteptau în ograda bisericii venirea arhiereului eparhiot. Prima Sfântă
Vrănești, Sîngerei () [Corola-website/Science/305875_a_307204]
-
lucrătorilor la pădure (tăietori de lemne, cărbunari etc.), precum și case și gospodării ale pădurarilor. "Râpa Budăului" - vezi Budișoara. "Hangu" (Hangiu) - posibil având aceleași rădăcini ca și "pârăul Hancile" amintit în documente. "Râpa Cucoanei" "Valea Babei" "În Fund" (Funghi) - zona de la izvorul Bîcului - "aproape de fundul Bâcului" "În dos" - deal. "Pădurea Amvrosii" - Probabil de origine antroponimică, Pădurea lui Amvrosie. "Valea Alecsii" - Probabil de origine antroponimică, în spațiul românesc fiind cunoscute denumiri similare, precum Izvoru Alecsii. "Pădurea Kazimir" - Origine antroponimică, posibil provenind de la numele
Temeleuți, Călărași () [Corola-website/Science/305868_a_307197]
-
Vârful Svinecea Mare). sunt formați în mod predominant din șisturi cristaline la care se adaugă calcare, fliș și roci vulcanice. Arealele calcaroase au un relief carstic foarte reprezentativ: peșteri (Peștera Comarnic), chei (Cheile Minișului, Cheile Nerei, Cheile Carașului), cursuri subterane, izvoare carstice, văi seci. Pe fliș se dezvoltă forme de relief structural, iar pe șisturile cristaline s-au conservat formele de modelare ciclică (platformele de eroziune), mai reduse altitudinal decât în Carpații Meridionali. În partea de vest și nord, Munții Banatului
Munții Banatului () [Corola-website/Science/305896_a_307225]
-
formată din strate sedimentare friabile (depuneri submarine și litorale din timpul pliocenului) cvasiorizontale și acumulări de pietrișuri și nisipuri piemontane. Partea centrală o constituie Munții Semenicului, mai înalți, cu platforme largi pe culmi și văi adânci pe margini. Zona de izvoare ale Bârzavei, Nerei și Timișului a constituit o regiune cu vechi așezări permanente situate la altitudine. Spre deosebire de Munții Semenic, alcătuiți din șisturi cristaline, Munții Aninei, situați spre vest, în continuarea acestora, au o structură și petrografie foarte complicate, în care
Munții Banatului () [Corola-website/Science/305896_a_307225]
-
MSK)/+0400 (MSD). În Mordovia sunt 114 râuri, dintre care, cele mai importante sunt: În Mordovia sunt peste 500 de lacuri. Republica nu dispune de resurse naturale importante, exploatabile din punct de vedere industrial. Există unele rezerve de turbă și izvoare de apă minerală. Clima este continental moderată. Mordvinii sunt membrii ai grupului de limbi fino-ugrice, vorbitori ai două limbi înrudite, limba mokșa și limba erzia și a mai multor dialecte ale acestora. În republică trăiesc aproximativ 33% din numărul total
Mordovia () [Corola-website/Science/305930_a_307259]
-
în decembrie. În timpul primăverii sau toamnei ele devin imposibil de traversat datorită înundațiilor. Printre cele mai importante lacuri se numără: În republică nu există resurse naturale de importanță industrială. Se află mici depozite de turbă, calcar și un număr de izvoare de ape minerale. Clima este continental - moderată, cu ierni reci (moderat) și cu multă zăpadă. Verile sunt calde și ploioase. Poporul mari nu a avut un teritoriu național până la victoria revoluția din 1917. În conformitate cu rezultatele recensământului din 2002, doar 51
Mari El () [Corola-website/Science/305931_a_307260]
-
țărmului sau malurilor) din România. Insula este geologic o parte a podișului Măcinului, un rest de grind continental stâncos, fiind constituită din calcare mezozoice și triasice, și parțial acoperită cu o pătură de loess. Pe țărmul nordic al insulei, există izvoare termale, încă nestudiate, care conferă insulei un interes științific deosebit. În ultima perioadă glaciară, Popina a fost un deal, înconjurat de ape odată cu ridicarea postglaciară a nivelului Mării Negre, acum zece-opt mii de ani. În perioada neolitică, tot litoralul de la limanul
Insula Popina () [Corola-website/Science/305938_a_307267]