4,405 matches
-
climat mai aspru. Țărmurile sunt libere de gheață tot anul, situațiile în care se înregistrează înghețurile fiind extrem de rare. În prezent, vegetația de tundră acoperă 62.7% din suprafața insulei. Islanda este statul european cu cel mai redus grad de împădurire (0.3%), ca urmare a despăduririlor făcute odată cu venirea coloniștilor pe această insulă de acum 1100 ani, cu efecte serioase privind eroziuea solului. ISLANDA Ring Road Lungime totală: 1337 km Dată în folosință: 1974 Populația Islandei numără cca. 320.000
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
care valorifică materialul lemnos. Predomină tăierile- ras, iar parcelele de pe care pădurea a fost complet eliminată au suprafețe de până la 110km2. Și în Scandinavia, unde tăierile de pădure se fac de peste 100 ani (însoțite însă de un complex program de împăduriri) se constată o serie de probleme care rezultă din faptul că pădurile secundare au o compoziție diferită. S-a declanșat astfel așa numita criză a biodiversității care a dus la punerea pe lista neagră a cca.1900 specii floristice și
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
forestier să fie deja cu aproximativ 50 milioane hectare mai extins (195 milioane hectare). Între statele care înregistrează cele mai importante creșteri ale fondului forestier se numără: Belarus, Spania, Finlanda, Franța. Pe de altă parte, în alte state europene ritmul împăduririlor este mai mic decât volumul exploatărilor: Albania, Grecia, Cipru. Urmărind datele privind ponderea suprafețelor forestiere în statele europene la nivelul anului 2001, se observă discrepanțe importante. Cu un procent de peste 70%, Finlanda este cel mai bine împădurit stat european, iar
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
formate de la toponime, cu sufixe de origine locală (-eanu, -aru, -așu etc.). Și în cazul numelor de locuri se produce o „întinerire“ permanentă a ansamblului toponimic, prin apariția unor nume care descriu realități nou apărute (lacuri, baraje, sate, fabrici, șantiere, împăduriri, cariere etc.) și care se impun prin proeminență fizică și/sau socială. Noile nume pot exista o perioadă mai lungă sau mai scurtă laolaltă cu vechile nume atribuite locurilor respective, le pot înlocui sau le „obligă“ să se specializeze pentru
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
artificial, care își creează un mediu specific de dezvoltare biologică și care constituie componenta direct productivă a fondului forestier, având o suprafață individuală de cel puțin 0,25 de hectare. Fondul forestier reprezintă suprafața totală a pădurilor, a terenurilor destinate împăduririi, a celor care servesc nevoilor de cultură, producție și administrare silvică, a iazurilor, a albiilor pâraielor (altele decât cele cuprinse în cadastrul apelor), precum și alte terenuri cu destinație forestieră și neproductive incluse în amenajamentele silvice, indiferent de natura dreptului de
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
pentru râul Bahlui la punctul hidrologic Hârlău este de 13,73% (M. Pantazică, 1974). Primăvara, scurgerea lichidă crește sensibil, de câteva ori în raport cu iarna, însă datorită topirii mai lentă a zăpezii de pe platourile și dealurile înalte, a gradului ridicat de împădurire, scurgerea este totuși moderată, ajungând la 50, 49% din volumul anual (V. Băcăuanu, 1980). Vara, prin plasarea maximului pluviometric la începutul anotimpului, volum de apă transportat de râul Bahlui atinge valoarea de 25,63% din volumul anual, uneori precipitațiile ating
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
în suspensie. La râul Bahlui, cantitatea mare de suspensii face ca apa să fie în general tulbure. Turbiditatea medie multianuală a Bahluiului la punctul hidrologic Hârlău este de 826,8 g/m3, dar scade în raport cu constituția litologică și gradul de împădurire, datorită întârzierii în timp a scurgerii lichide de suprafață, cât și posibilității de infiltrare (V. Băcăuanu, 1980). Scurgerea lichidă. Pe suprafața regiunii cercetată, compoziția chimică a apelor râului Bahlui și a afluenților săi depinde în mod direct de structura și
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
de 21,5 m/km, pârâul Pârcovaci de 60 m/km). Albiile majore sunt înguste sau lipsesc. Nivelul apelor este în tot anul pozitiv datorită izvoarelor cu debit constant și precipitațiilor abundente (600-690 mm/m2/an), cât și coeficientului de împădurire ridicat (80%). Raionul hidrologic al zonei de contact: Acest raion este situat la piciorul coastei ce delimitează dealurile înalte din vest, nord și est. Rețeaua hidrografică are caracter permanent; ea se alimentează din apele de suprafață și subterane venite din
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
ținem seama și de pădurile învecinate, masivul forestier al Dealului Mare-Tudora și Culmii Holmului, depășește 35.000 ha, fiind unul dintre cele mai mari din zona de deal. Pădurile sunt situate, mai ales, în partea nord-vestică a teritoriului procentul de împădurire fiind aici de peste 85%, iar în zona sudică și estică, de 10%. În trecut, 70% din aceste păduri au aparținut unor mari propretari (până în 1945 aparținuse familiei Ghica și avocatului Nicolae Polizu-Micșunești, fiind dată spre exploatare în arendă la negustori
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
ape minerale. La Pârcovaci există cinci izvoare minerale cu debite de 4.000-18.000 l/zi (V. Bejan, 1986). Sub raport climatic, valea Bahluiului în amonte de Hârlău se caracterizează prin precipitații bogate și temperaturi moderate datorită procentului mare de împădurire a zonei. Trăsătura bio-pedo-geografică a văii Bahluiului în amonte de Hârlău o constituie generalizarea subzonei fagului și stejarului în făgete pure sau în amestec pe soluri brune argiloiluviale tipice. Pe versanții cu înclinări slabe sau moderate, expuși spre nord-vest, vest
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
1993, rezultă că nu s-au semnalat incendii majore sau fenomene de uscare în masă și nici atacuri ale dăunătorilor care să aducă prejudicii fondului forestier sau vegetației din afara fondului forestier. Zonele cu deficit de vegetație forestieră și disponibilitate de împădurire sunt situate în afara fondului forestier, pe terenuri cu pantă de peste 15% unde eroziunea de suprafață, cea de adâncime și alunecările de teren au dus la degradarea totală a solurilor. Aceste suprafețe degradate sunt parțial sau total improprii pentru agricultură, fiind
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
alunecări active cu roca la zi. La nivelul județului Iași a fost identificată în anul 2000 o suprafață totală de 8066 ha terenuri improprii pentru folosință agricolă (terenuri neproductive sau pășuni degradate, slab productive). Un impediment în realizarea măsurilor de împădurire urgentă îl reprezintă statutul juridic neclar al acestor suprafețe, majoritatea aparținând consiliilor locale comunale. Starea florei și a faunei sălbatice Sub aspect floristic, teritoriul județului Iași este inclus în provincia ponto-sarmatică, la contactul acesteia cu provincia central europeană, est-carpatică, ambele
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Comtom SA (combinatul de creștere a porcinelor) Tomești. Pe teritoriul judeșului Iași a fost inventariată în anul 2000 o suprafață de 27.924 ha afectată de alunecări și eroziune de adâncime, care necesită lucrări de reconstrucție ecologică prin lucrări de împădurire și drenare a acestor suprafețe. 3.3 Situația ariilor naturale protejate și a monumentelor naturii Pe teritoriul județului Iași au fost inventariate un număr de 27 rezervații naturale (Fig. 10) cu o suprafață totală de 5343,49 ha, clasificate conform
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
se îngrijește de protecția mediului, asigură un nivel de trai ridicat pentru agricultori, prin compensarea prețurilor reduse ale produselor și oferirea de pensii. Reformele din 1992 și 2003 includ în PAC și ramuri conexe, pe terenurile scoase din circuitul agricol: împăduriri, rezervații naturale și parcuri, agroturism, artizanat. Se încearcă pe aceste căi creșterea atractivității mediului rural și a ocupațiilor specifice și, prin aceasta, atragerea tinerilor către sate și creșterea dinamismul lumii rurale. 4. Politica regională: își propune reducerea disparităților dintre diferitele
Republica Moldova, România şi Uniunea Europeană. Două decenii de colaborare. Bilanţ şi perspective by Sînzianu Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/91759_a_92385]
-
tuturor bazinelor forestiere pentru exploatarea masei lemnoase, gospodărirea pădurilor și a vinațului și turism; - organizează și execută lucrările necesare pentru regenerarea pădurilor pe suprafețele de pe care se exploatează lemnul și acționează pentru atragerea în fondul forestier a terenurilor degradate în vederea împăduririi acestora; - urmărește realizarea de perdele forestiere pe terenuri din afara fondului forestier, în care scop colaborează cu deținătorii acestora; - urmărește protejarea terenurilor din fondul forestier împotriva eroziunii și a altor forme de degradare și asigură execuția lucrărilor de corectare a torenților
HOTĂRÎRE nr. 1335 din 21 decembrie 1990 privind înfiinţarea Regiei autonome a pădurilor "ROMSILVA"- R.A.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107439_a_108768]
-
depozitare care servesc nevoilor producției agricole și terenurile neproductive care pot fi amenajate și folosite pentru producția agricolă; ... b) terenuri cu destinație forestieră, și anume: terenurile împădurite sau cele care servesc nevoilor de cultura, producție ori administrare silvică, terenurile destinate împăduririlor și cele neproductive - stâncării, abrupturi, bolov��nișuri, râpe, ravene, torenți -, dacă sunt cuprinse în amenajamentele silvice; ... c) terenuri aflate permanent sub ape, și anume: albiile minore ale cursurilor de apă, cuvetele lacurilor la nivelurile maxime de retenție, fundul apelor maritime
LEGE nr. 18 din 19 februarie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) fondului funciar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107511_a_108840]
-
teren a lucrărilor de amenajare și punere în valoare a terenurilor degradate din perimetrele de ameliorare se face de unități specializate, în funcție de specificul lucrărilor. ... (2) Lucrările ce se executa pentru consolidarea terenului, ca: terasări, modelări, nivelări, fixări de soluri, înierbări, împăduriri, corectări de torenți și împrejmuiri, drumuri, poduri, podețe, cu caracter permanent, se realizează pe cheltuiala statului, conform proiectului de ameliorare. ... Articolul 87 (1) Deținătorilor de terenuri degradate, chiar dacă nu sunt cuprinse într-un perimetru de ameliorare, care, în mod individual
LEGE nr. 18 din 19 februarie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) fondului funciar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107511_a_108840]
-
caracter permanent, se realizează pe cheltuiala statului, conform proiectului de ameliorare. ... Articolul 87 (1) Deținătorilor de terenuri degradate, chiar dacă nu sunt cuprinse într-un perimetru de ameliorare, care, în mod individual sau asociați, vor să facă din proprie inițiativă înierbări, împăduriri, corectare a reacției solului sau alte lucrări de ameliorare pe terenurile lor, statul le va pune la dispoziție gratuit materialul necesar - sămânță de ierburi, puieți, amendamente și asistența tehnică la executarea lucrărilor. ... (2) Deținătorii care au primit materiale pentru înierbări
LEGE nr. 18 din 19 februarie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) fondului funciar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107511_a_108840]
-
corectare a reacției solului sau alte lucrări de ameliorare pe terenurile lor, statul le va pune la dispoziție gratuit materialul necesar - sămânță de ierburi, puieți, amendamente și asistența tehnică la executarea lucrărilor. ... (2) Deținătorii care au primit materiale pentru înierbări, împăduriri și amenajări și nu le-au întrebuințat în vederea scopului pentru care le-au cerut sunt obligați să plătească valoarea lor. ... Articolul 88 (1) Fondurile necesare pentru cercetarea, proiectarea și executarea lucrărilor prevăzute în proiectele de amenajare, ameliorare și punere în
LEGE nr. 18 din 19 februarie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) fondului funciar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107511_a_108840]
-
depozitare care servesc nevoilor producției agricole și terenurile neproductive care pot fi amenajate și folosite pentru producția agricolă; ... b) terenuri cu destinație forestieră, și anume: terenurile împădurite sau cele care servesc nevoilor de cultura, producție ori administrare silvică, terenurile destinate împăduririlor și cele neproductive - stâncării, abrupturi, bolovănișuri, râpe, ravene, torenți -, dacă sunt cuprinse în amenajamentele silvice; ... c) terenuri aflate permanent sub ape, și anume: albiile minore ale cursurilor de apă, cuvetele lacurilor la nivelurile maxime de retenție, fundul apelor maritime interioare
LEGE nr. 18 din 19 februarie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) fondului funciar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107513_a_108842]
-
teren a lucrărilor de amenajare și punere în valoare a terenurilor degradate din perimetrele de ameliorare se face de unități specializate, în funcție de specificul lucrărilor. ... (2) Lucrările ce se executa pentru consolidarea terenului, ca: terasări, modelări, nivelări, fixări de soluri, înierbări, împăduriri, corectări de torenți și împrejmuiri, drumuri, poduri, podețe, cu caracter permanent, se realizează pe cheltuiala statului, conform proiectului de ameliorare. ... Articolul 87 (1) Deținătorilor de terenuri degradate, chiar dacă nu sunt cuprinse într-un perimetru de ameliorare, care, în mod individual
LEGE nr. 18 din 19 februarie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) fondului funciar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107513_a_108842]
-
caracter permanent, se realizează pe cheltuiala statului, conform proiectului de ameliorare. ... Articolul 87 (1) Deținătorilor de terenuri degradate, chiar dacă nu sunt cuprinse într-un perimetru de ameliorare, care, în mod individual sau asociați, vor să facă din proprie inițiativă înierbări, împăduriri, corectare a reacției solului sau alte lucrări de ameliorare pe terenurile lor, statul le va pune la dispoziție gratuit materialul necesar - sămânță de ierburi, puieți, amendamente și asistența tehnică la executarea lucrărilor. ... (2) Deținătorii care au primit materiale pentru înierbări
LEGE nr. 18 din 19 februarie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) fondului funciar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107513_a_108842]
-
corectare a reacției solului sau alte lucrări de ameliorare pe terenurile lor, statul le va pune la dispoziție gratuit materialul necesar - sămânță de ierburi, puieți, amendamente și asistența tehnică la executarea lucrărilor. ... (2) Deținătorii care au primit materiale pentru înierbări, împăduriri și amenajări și nu le-au întrebuințat în vederea scopului pentru care le-au cerut sunt obligați să plătească valoarea lor. ... Articolul 88 (1) Fondurile necesare pentru cercetarea, proiectarea și executarea lucrărilor prevăzute în proiectele de amenajare, ameliorare și punere în
LEGE nr. 18 din 19 februarie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) fondului funciar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107513_a_108842]
-
baza amenajamentelor silvice, volumul de masă lemnoasa ce se poate tăia anual din păduri, pe structura și destinații, în condițiile asigurării continuității recoltării acesteia; ... e) coordonează, împreună cu factorii responsabili interesați din agricultură, administrația centrală și locală de stat, acțiunile de împădurire a terenurilor degradate, inapte pentru alte folosințe, atît prin preluarea acestora în fondul forestier, cît și prin plantarea lor de către deținători, precum și de înființare a perdelelor forestiere de protecție; asigura o concepție unitară de amenajare a terenurilor degradate și de
HOTĂRÎREA nr. 264 din 12 aprilie 1991 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107777_a_109106]
-
păduri, indiferent de deținătorii acestora, precum și pe terenurile cu vegetație forestiera din afara fondului forestier, valorificarea integrală și superioară a masei lemnoase; - urmăresc regenerarea la zi a suprafețelor de pe care se recoltează masă lemnoasa, inclusiv de pe terenurile proprietate a persoanelor fizice, împădurirea terenurilor degradate, inapte altor folosințe - atît a celor preluate în fondul forestier, cît și prin deținători, precum și înființarea de perdele forestiere de protecție; - controlează aplicarea corespunzătoare a măsurilor de protecție a vegetației forestiere împotriva bolilor și dăunătorilor, precum și pentru prevenirea
HOTĂRÎREA nr. 264 din 12 aprilie 1991 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107777_a_109106]