13,494 matches
-
zicea mereu și în sinea lui și totuși nu-și putea mulcomi mustrările. Îi părea rău că nu și-a căutat de necazurile lor de la început și s-a tot vârât ba să fie la cumpărarea moșiei, ba acum la împărțirea pământurilor, pretutindeni. Cu el boierii s-au purtat destul de frumos. Barem Grigoriță, părinte să-i fi fost și mai mult nu-i putea face. Și drept răsplată dânsul s-a înverșunat împotriva cucoanei Nadina, așa, din senin. Că l-a
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Luca Talabă, nici moș Lupu, nici Marin Stan, dar Filip Ilioasa?..." În sfârșit sosiră unul câte unul, parcă n-ar fi știut de ce sunt chemați. Se codiră fiecare în parte, că ei n-au ce să se amestece. ― Dar la împărțirea moșiilor o să vă îmbulziți! strigă Toader Strîmbu. Lasă, că vă știm noi! Ați umblat să cumpărați cu bani grei Babaroaga și nici n-ați vrut să ne cunoașteți pe noi, sărăcimea. Atunci era bun pământul. Acu, pentru că se împarte la
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
se ațâța, socotind că bătrânii se împotrivesc numai ca să încurce pe cei săraci în dobândirea pământurilor. Cu cât șovăiau mai mult, cu atât participarea lor părea oamenilor mai trebuincioasă, de teamă că altminteri se vor învîrti lucrurile, așa încît la împărțire vor fi dați la o parte cei ce n-au și vor lua iarăși cei înstăriți, cum au făcut și când au umblat să cumpere moșia cucoanei... Vorbele se îngroșau și amenințările de sudălmi sporeau. Luca Talabă se înfurie că
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
sângeroasă. Și totuși, interesele superioare ale neamului!... Îngrozitoare dilemă! Titu Herdelea îl asculta cu toată gravitatea cuvenită, dar în sinea sa se gândea că acest Baloleanu e un mare farsor. Își aducea aminte cu câtă emfază predica odinioară, la Enache, împărțirea moșiilor la țărani. Și acuma cum caută sa justifice mai dinainte uciderea acelor țărani, dacă nu se vor mulțumi cu reformele în care nici pomeneală nu mai este de împărțirea pământurilor. Îi venea mereu să-i reamintească promisiunile de odinioară
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Își aducea aminte cu câtă emfază predica odinioară, la Enache, împărțirea moșiilor la țărani. Și acuma cum caută sa justifice mai dinainte uciderea acelor țărani, dacă nu se vor mulțumi cu reformele în care nici pomeneală nu mai este de împărțirea pământurilor. Îi venea mereu să-i reamintească promisiunile de odinioară. În locul său vorbi Grigore, parcă și pe el I-ar fi muncit aceleași gînduri: ― Când țăranii au apucat să se scoale pentru pământ, greu se vor mulțumi numai cu reforme
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Sosirea preotului nu stânjeni deloc fierberea țăranilor. Câțiva se uitară după el până intră în casă, apoi își continuară sfătuirile. În timp ce unii mai urlau în neștire sau umblau să mai găsească ceva de luat, cei mai mulți, grupuri răzlețe, vorbeau numai despre împărțirea pământurilor, sperând fiecare să aibă o parte mai mare. Acum, că nu mai sunt boieri, socoteau că ar fi bine să nu tărăgăneze măsurătoarea, că dacă vor apuca să-și ia ce li se cuvine, apoi degeaba se vor mai
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
fi bine să nu tărăgăneze măsurătoarea, că dacă vor apuca să-și ia ce li se cuvine, apoi degeaba se vor mai întoarce ciocoii, că oamenii nu vor da înapoi pământul nici morți. Toți aveau păreri cum ar trebui făcută împărțirea, ca să fie mai dreaptă, firește fiecare chibzuind că adevărat dreaptă nu poate fi decât cea care i-ar atribui lui lotul cel mai bun, și mai aproape de sat, și mai măricel. Când cineva spuse că și celelalte sate s-ar
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
ca să se poată apăra de va fi trebuință. N-au găsit. Nevasta plutonierului se zicea că s-a ascuns la cineva în sat, nimeni nu bănuia unde. Cum se amestecară în mulțime, fură iar cuprinși de amețeala obștească. Discuția asupra împărțirii moșiilor o reluară de la început. După multă vorbărie zadarnică, Petre hotărî: ― Asta nu e treabă de oameni ca noi, degeaba, că noi ne-om sfădi, și ne-om bate, și nu ne-om potrivi. Asta e treabă de ingineri! Să
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
degeaba, că noi ne-om sfădi, și ne-om bate, și nu ne-om potrivi. Asta e treabă de ingineri! Să mai așteptăm să se așeze lucrurile și să se facă pace și atunci stăpânirea o să trimită ingineri să facă împărțirea cum se cuvine, fiecăruia după dreptate, să măsoare și să taie tuturor cât le ajunge... Nu zic bine, oameni buni? ― Bine... așa e! încuviințară oamenii. Să ne trimită ingineri, că d-aia îi plătește stăpînirea! ― Apoi da, că inginerul, dacă
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
continuare gânditor.) Înainte de a arunca ancora ar trebui, poate, să revenim asupra chestiunii beneficiului, nu credeți? Făcând dovada unui entuziasm cam șubred, Brett supralicită: ― Da. Încălțându-și espadrilele, Parker își continua bomneala. ― Brett și cu mine credem că merităm o împărțire mai echitabilă. O primă completă pentru misiunea noastră dusă la bun sfârșit, plus salariul și partea de beneficiu. Știa că personalul sălii mașinilor nu-și pierduse spiritul ofensiv în timpul somnului. Dallas dădu din cap. Nu-și dădeau seama că de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
utilizare dacă acestea ies din sfera pitorescului. Mergînd un pas mai departe, dăm imediat peste originea multor tensiuni sau chiar conflicte generate de astfel de situații benigne : natura distincției spațiu public - spațiu privat. Pentru europeni, pentru oamenii „civilizați” adică, această împărțire este aproape naturală, precum aceea dintre apă și țărm sau dintre cîmpie și deal. Iar fiecare spațiu are legile sale, care țin de natura sa, așa cum nimeni nu se mișcă în apă la fel cum se mișcă pe pămînt. Ce
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
inventeze (el pretindea că are într-adevăr asemenea cai la țară), după ce Sandu, care nu avea să ajungă matematician, ne plictisea cu afirmația absurdă că găsise el o carte de "artimetică" unde în loc de cifre se făceau adunări, scăderi, înmulțiri și împărțiri cu litere, după ce și eu, în sfârșit, mă juram că am văzut o stafie, treceam la lucruri serioase. Să fie adevărat că acel cuvânt foarte scurt pe care îl găseam scris pe gardul de beton sau zgâriat pe smoala vreunei
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
Școala lâncezea, era sfârșit de an; și elevii, și profesorii erau mai mult decât epuizați, plictisiți. Sindili, grecoteiul, aducea magnetofonul și, în fundul clasei, ne strângeam la povești. A doua zi după serbarea de sfârșit de an, cu veșnicul careu, cu împărțirea premiilor și toată ceremonia aceea absurdă, avea loc adevărata serbare, pentru care școala noastră închiria în fiecare an tot Circul de Stat. Sala aceea mare, cu bănci abrupte, cu arena circulară, deasupra căreia se balansau tot felul de trapeze nichelate
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
machiați, prelungiți cu o coadă de dermatograf negru unsuros. Purta o haină de blană cu glugă și cizme cenușii. Ne-am uitat unul la altul ca două ființe aparținând unor regnuri diferite. Niciodată nu mi s-a părut mai stranie împărțirea oamenilor în bărbați și femei. Era o femeie și mi se părea monstruoasă, aducătoare de moarte. Nu era făcută la fel ca mine. Între noi nu era posibilă nici o comunicare, de parcă am fi fost făcuți din altfel de materie și
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
valahii veniți din sud și tătarii care se retrăgeau în stepă. La începutul secolului al XV-lea a continuat competiția polono-ungară pentru asigurarea influenței asupra Moldovei. În 1412, prin tratatul de la Lublin, cele două state au convenit asupra unei eventuale împărțiri a țării de la est de Carpați, plan care însă nu s-a mai aplicat. Expansiunea otomană în Europa și amenințarea ei după cucerirea Constantinopolului (1453) a influențat tot mai pronunțat situația din nord-estul Europei, mai întâi a Țării Românești și
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
mareșalul P. A. Rumianțev, se adresa populației Moldovei, susținând „alipirea acestui Principat la preaînaltul stat al împărătesei a toată Rusia” și îi asigura pe moldoveni de integritatea țării lor, dar numai „ca aparținând imperiului și maiestății împărătești”. Se contura planul de împărțire a Moldovei, de a separa Basarabia de restul teritoriului, într-o posesiune aparte. Țarismul, care își aroga dreptul de protecție a creștinilor din Imperiul Otoman, se considera succesor al sultanului în problema basarabeană; în cazul unei nereușite imediate, diplomații ruși
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
până la gura Bugului; 1783 - anexa Crimeea și instituia protectoratul asupra Georgiei, ocupată în 1801; 1792 - prin tratatul de la Iași, prelua litoralul Mării Negre între Bug și Nistru; 1793 - ocupa provinciile poloneze, între Bug și Nistrul superior, în urma celei de a doua împărțiri a Poloniei. În baza tratatului de pace, semnat la Iași (29 decembrie 1791/9 ianuarie 1792), Rusia și Austria au evacuat Moldova, fără știrbirea hotarelor ei. „Rusia însă nu a ieșit cu mâna goală din acest război, întrucât obținu de la
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Congres, chiar cu câteva zile înainte de a declara război Austro-Ungariei (abia la 7 decembrie 1917) că nu dorește dezmembrarea acesteia. În ce măsură - se întreabă Pierre Renouvin - aceste vederi se împăcau cu angajamentele Antantei față de Italia, România, Serbia, cu tratatele secrete cu privire la împărțirea Turciei sau la malul stâng al Rinului ? „Scopurile războiului” erau, în unele privințe, diferite pentru Antantă și S.U.A., situație ce a generat și probleme ce trebuiau depășite pentru a se recunoaște drepturile naționale românești. Primăvara anului 1917 și începutul verii
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
animat de cel mai fierbinte patriotism izvorât din apărarea pământului strămoșesc, a arătat cotropitorilor că „pe aici nu se trece”. Această rezistență a avut o importanță capitală, făcând să eșueze - cu prețul jertfelor fără seamăn - planurile de ocupare și de împărțire a statului român. Experiența istorică ne arată greutățile, uneori insurmontabile, pe care le întâmpină un popor în acțiunea de refacere a statului, odată ce acesta a fost desființat. Unirea din 1918 a fost rodul acțiunii tuturor românilor; menținerea ființei de stat
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Sovietică a considerat extrem de judicios să folosească situația dată pentru a putea rezolva pașnic problema basarabeană”, concentrând trupe ale armatei sovietice la granița cu România ! Este reluată cu obstinație „teza” caracterului ilegal al unirii Basarabiei cu România în 1918, iar împărțirea României în 1940 a fost rezultatul politicii nerealiste a oligarhiei românești din perioada interbelică. Aceasta a manifestat un apetit teritorial care nu corespundea posibilităților de a găsi, pe de o parte, un compromis rațional cu vecinii, în primul rând cu
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
au fost reluate prin încheierea Pactului de neagresiune sovieto-german, prin Protocolul adițional secret din 23 august 1939 și prin agresiunea din 28 iunie 1940. Între timp, la scurt timp după declanșarea războiului mondial, Uniunea Sovietică participase împreună cu Germania hitleristă la împărțirea Poloniei și declanșase agresiunea împotriva Finlandei. Analiza atentă a poziției adoptate de guvernul român, a conținutului notelor ultimative sovietice și a răspunsurilor date de partea română relevă lipsa oricărui acord, caracterul ilegal din punctul de vedere al dreptului internațional al
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Insula Șerpilor. Nedorind să-și anexeze acest teritoriu și nici insulele din Deltă, Rusia își rezervă facultatea de a le schimba cu partea Basarabiei detașată la 1856 și mărginită la sud cu talvegul brațului Chilia și cu gura Stari-Stambul. Chestiunea împărțirii apelor și a pescăriilor va fi reglementată de către o comisiune ruso-română într-un interval de un an de la ratificarea tratatului de pace. Cele ce urmează nu mai privesc România. San-Stefano, 19 februarie/3 martie 1878. Conte N. Ignatiev Nelidov Savfet
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
viitorul nostru nesigur, politicianul român l-a întrebat pe diplomatul german : „Oare Germania va considera orice eventual accident survenit micului regat român drept o pierdere a prestigiului ei de mare putere, de vreme ce pe tronul României se află un Hohenzollern ?“, „O împărțire a României (jumătate Rusia, jumătate Austria) sau chiar o anexare a ei ar avea toate șansele să primească asentimentul Germaniei, dacă interesul german ar dicta astfel și dacă și circumstanțele generale ar dicta-o !“ a răspuns sec diplomatul german. Poate
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
la plecare își urau sănătate pentru a se vedea cu bine și la anul următor. Numele satului Todirești este pomenit, pentru prima dată la 24 ianuarie 1495, într-un document întărit de Ștefan cel Mare la Vaslui, când domnitorul hotăra împărțirea între urmași a moșiilor Canonov și Negrila, moșii ce le aveau de la Alexandru cel Bun și care erau "Todirenii”, Lindeștii, Bârzăștii, toate pe Bârlad. Domnitorul îl răsplătea pe "Toader pisarul", pentru slujba cinstită și dreaptă, cu moșia de pe Bârlad. Rezultă
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE PAŞTE ÎN TODIRESTI. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by PASCAL LOREDANA-ŞTEFANIA () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2082]
-
de angajare : pe timp parțial sau orar atipic, pe durata scurtă sau nedeterminată * investiții pentru crearea de noi locuri de muncă B. Măsuri care privesc populația ocupată : * să prevină creșterea șomajului prin pregătire, calificarea, crearea unor posibilități suplimentare de angajare * împărțirea muncii 4.5. 2. Repere legislative Cea mai importantă lege care vizează persoanele șomere este Legea 76 din 2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, care a suferit până în prezent numeroase modificări.51 4.5
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]